148,721 matches
-
voturi pentru, 30 împotrivă și două abțineri, o declarație politică prin care recomandă, ca la reuniunea Consiliului European de la 28 iunie, România să fie reprezentată de premierul Victor Ponta, nu de către președintele Traian Băsescu. Rezoluția a fost contestată la Curtea Constituțională a României (CCR), și a declanșat un conflict de durată între cele două instituții. În urmă cu o săptămână, Băsescu i-a trimis lui Ponta o scrisoare prin care i-a atras atenția că participarea la Consiliul European, fără un
Criza politică din România, 2012 () [Corola-website/Science/326997_a_328326]
-
două instituții. În urmă cu o săptămână, Băsescu i-a trimis lui Ponta o scrisoare prin care i-a atras atenția că participarea la Consiliul European, fără un mandat prezidențial echivalează cu asumarea prerogativelor șefului statului. La 27 iunie, Curtea Constituțională a admis contestația și a arătat că în conformitate cu Constituția, președintele este cel mandatat să reprezinte țara pe plan internațional, inclusiv la conferințe de genul Consiliului European de la Bruxelles. Ponta transferase însă, prin ordonanță de urgență, controlul asupra Monitorului Oficial, de la
Criza politică din România, 2012 () [Corola-website/Science/326997_a_328326]
-
Comisia Europeană. Aceasta din urmă a arătat că acțiunile Guvernului de schimbare a avocatului poporului cu o persoană din interiorul alianței de la guvernare, de modificare prin ordonanță de urgență a legii referendumului și restrângerea prin același procedeu a atribuțiilor Curții Constituționale afectează grav statul de drept. În raportul de monitorizare pe justiție, s-au acuzat aceste fapte, precum și presiunile asupra Curții Constituționale, și s-au cerut Guvernului acțiuni de urgență. Guvernul a trebuit să renunțe la modificarea prin ordonanță de urgență
Criza politică din România, 2012 () [Corola-website/Science/326997_a_328326]
-
de la guvernare, de modificare prin ordonanță de urgență a legii referendumului și restrângerea prin același procedeu a atribuțiilor Curții Constituționale afectează grav statul de drept. În raportul de monitorizare pe justiție, s-au acuzat aceste fapte, precum și presiunile asupra Curții Constituționale, și s-au cerut Guvernului acțiuni de urgență. Guvernul a trebuit să renunțe la modificarea prin ordonanță de urgență a legii referendumului. Referendum pentru demiterea președintelui României a avut loc la 29 iulie 2012, și nu a fost validat din cauza
Criza politică din România, 2012 () [Corola-website/Science/326997_a_328326]
-
vot din Consiliul European ale României iar președintele PPE a atacat situația politică din țară și a amenințat cu blocarea fondurilor. Reprezentanții USL au acuzat-o pe Monica Macovei de faptul că a denigrat România fără temei, aratând că Curtea Constituțională a României a validat toate deciziile Parlamentului. Protestele din România din 2012
Criza politică din România, 2012 () [Corola-website/Science/326997_a_328326]
-
musulmanilor la activitatea politică favorabilă califatului. Liderul musulman Maulana Mehmud Hasan a încercat chiar să organizeze un război național de independență împotriva britanicilor cu sprijinul Imperiului Otoman. Abdul Hamid al II-lea a fost forțat să accepte reinstaurarea regimului monarhic constituțional, ceea ce a marcat începutul celei de-a doua perioade constituționale și victoria Revoluției Junilor Turci. Pe tronul otoman a urmat fratele său, Mehmed al VI-lea (1844-1918), dar puterea nu avea să se mai afle de acum în acolo în
Mișcarea Khilafat () [Corola-website/Science/327008_a_328337]
-
Hasan a încercat chiar să organizeze un război național de independență împotriva britanicilor cu sprijinul Imperiului Otoman. Abdul Hamid al II-lea a fost forțat să accepte reinstaurarea regimului monarhic constituțional, ceea ce a marcat începutul celei de-a doua perioade constituționale și victoria Revoluției Junilor Turci. Pe tronul otoman a urmat fratele său, Mehmed al VI-lea (1844-1918), dar puterea nu avea să se mai afle de acum în acolo în mâinile monarhului ci în cele ale naționaliștilor turci. Imperiul Otoman
Mișcarea Khilafat () [Corola-website/Science/327008_a_328337]
-
a ratificat prima prima Constituție sovietică. Constituția prelua și dezvolta în cea mai mare parte articolele Tratatului unional. Dacă tratatul avea 26 de articole, Constituția a fost dezvoltată până la 72 de articole, grupate în 11 capitole. Unii experți în drept constituțional afirmă că Uniunea Sovietică „originală” a încetat să existe în sensul tratatului unional odată cu adoptarea Constituției din 1936, care a modificat complet aranjamentele din 1924 și a trasformat și redefinit URSS-ul dintr-o confederație într-o uniune federală. În locul
Tratatul pentru crearea Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/326461_a_327790]
-
A doua perioadă constituțională (ايکنجى مشروطيت دورى "İkinci Meșrûtiyyet Devri") a Imperiului Otoman a început la scurtă vreme după ce sultanul Abdülhamid al II-lea a restabilit monarhia constituțională după Revoluția Junilor Turci din 1908. În această perioadă au fost înființate o numeroase partide politice
A doua perioadă constituțională în Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/323520_a_324849]
-
A doua perioadă constituțională (ايکنجى مشروطيت دورى "İkinci Meșrûtiyyet Devri") a Imperiului Otoman a început la scurtă vreme după ce sultanul Abdülhamid al II-lea a restabilit monarhia constituțională după Revoluția Junilor Turci din 1908. În această perioadă au fost înființate o numeroase partide politice. Comitetul Unității și Progresului a reușit în această perioadă să cucerească treptat prima poziție printre partidele politice otomane. Al doilea partid politic ca importanță
A doua perioadă constituțională în Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/323520_a_324849]
-
politice. Comitetul Unității și Progresului a reușit în această perioadă să cucerească treptat prima poziție printre partidele politice otomane. Al doilea partid politic ca importanță, Uniunea Liberală era în fapt o coaliție de partide conduse prințul Sabahaddin. A doua Eră Constituțională a luat sfârșit după Primul Război Mondial, odată cu Ocuparea Constantinopolului de către trupele aliate pe 13 noiembrie 1918. În cadrul ultimei ședințe de pe 18 martie, deputații otomani au emis o scrisoare de protest adresată aliaților, iar masa prezidiului Parlamentului din Constantinopol a
A doua perioadă constituțională în Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/323520_a_324849]
-
și-a adus-o și incapacitatea guvernării de răspuns la numeroasele intervenții ale puterilor europene în politica internă a imperiului, care puneau în primejdie suveranitatea statului. Cadrul legal a existenței regimului parlamentar otoman a fost Kanûn-ı Esâsî a primei perioade constituționale care a triumfat în 1876. În condițiile în care sultanul nu a închis nicio clipă Parlamentul otoman, în momentul restaurației constituționalismului, parlamentarii aleși cu 33 de ani mai înainte (cei care mai erau încă în viață) au fost reinvestiți cu
A doua perioadă constituțională în Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/323520_a_324849]
-
Tanzimât (limba turcă otomană: تنظيمات), în traducere "reorganizare", a fost o perioadă istorică în Imperiul Otoman care a început în 1839 și s-a terminat odată cu începerea primei perioade constituționale în 1876. Reformele perioadei "Tanzimât" au avut ca scop modernizarea imperiului, apărarea integrității sale teritoriale și lupta împotriva tendințelor centrifuge naționaliste sau a agresiunilor externe. Reformele au încurajat „otomanismul” în rândul diferitelor grupuri etnice din imperiu, văzut ca o contrapondere
Tanzimat () [Corola-website/Science/323662_a_324991]
-
antioccidentale, la radicalizarea musulmanilor și apariția unor grupuri precum Junii Turci. Reformele au culminat în 1876 cu aprobarea primei constituții otomane, care scădea în mod semnificativ puterea sultanului. Perioada deschisă de acest eveniment avea să devină cunoscută ca „Prima eră constituțională”. Deși sultanul Abdülhamid al II-lea a promulgat constituția, el a devenit oponentul cel mai puternic al legii fundamentale. Instituțiile statului au fost reorganizate, legile au fost modernizate, iar învățământul, moda vestimentară, artele și stilul de viață de tip occidental
Tanzimat () [Corola-website/Science/323662_a_324991]
-
Cecenia și producția industrială a acesteia a început să se prăbușească după ce muncitorii și inginerii ruși au fugit sau au fost expulzați. Primul Război Cecen a izbucnit în 1994, când forțele rusești au pătruns în Cecenia pentru a „restabili ordinea constituțională”. După aproape doi ani de lupte sângeroase, în care zeci de mii până la 100.000 de oameni au murit, s-a ajuns la acordul de încetare a focului din 1996 de la Hasaviurt, iar trupele rusești au fost retrase din republică
Al Doilea Război Cecen () [Corola-website/Science/323690_a_325019]
-
1954. Renumitul articol 1 din Codul Familiei preciza în mod expres că statul favorizează părintele de sex feminin și discriminează pe cel de sex masculin. Repetatele încercări ale taților de a declara neconstituțional acest articol au fost respinse de către Curtea Constituțională a României. Prin intrarea în vigoare a noului Cod Civil, începând cu data de 1 octombrie 2011, se elimină la nivel legislativ și ultima prevedere legală care favoriza un părinte strict pe baza sexului său, în raporturile cu minorii după
Prezumția de încredințare către mamă () [Corola-website/Science/323755_a_325084]
-
din 25 iunie 1970) și prin Decretul nr. 174/1974 (publicat în Buletinul Oficial nr. 108 din 1 august 1974). După anul 1990, o serie de acte normative au modificat Codul familiei: Pentru mai multe detalii consultați Decizii ale Curții Constituționale a României cu privire la Codul Familiei" O serie de articole ale Codului familiei au fost contestate la Curtea Constituțională, în special art. 1 alin. (2) care preciza că ""Statul apăra interesele mamei și copilului și manifestă deosebită grijă pentru creșterea și
Codul familiei (România) () [Corola-website/Science/323050_a_324379]
-
august 1974). După anul 1990, o serie de acte normative au modificat Codul familiei: Pentru mai multe detalii consultați Decizii ale Curții Constituționale a României cu privire la Codul Familiei" O serie de articole ale Codului familiei au fost contestate la Curtea Constituțională, în special art. 1 alin. (2) care preciza că ""Statul apăra interesele mamei și copilului și manifestă deosebită grijă pentru creșterea și educarea tinerei generații"". Toate deciziile Curții Constituționale au respins aceste plângeri astfel că respectivul text nu a fost
Codul familiei (România) () [Corola-website/Science/323050_a_324379]
-
serie de articole ale Codului familiei au fost contestate la Curtea Constituțională, în special art. 1 alin. (2) care preciza că ""Statul apăra interesele mamei și copilului și manifestă deosebită grijă pentru creșterea și educarea tinerei generații"". Toate deciziile Curții Constituționale au respins aceste plângeri astfel că respectivul text nu a fost eliminat din lege. Codul familiei este abrogat de Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii 287/2009 privind Codul civil. Legea respectivă cuprinde o serie de
Codul familiei (România) () [Corola-website/Science/323050_a_324379]
-
populației active sau îi obligă pe români să se adapteze prin metode ce includ supunerea totală. Acest cadru inflexibil a produs, evident, o respingere a regimului și un refuz din partea multor cetățeni de a participa la distrugerea societății existente. Poziția constituțională de jure a Partidului comunist român ca "partid unic și organ conducător al statului" interzice de facto constituirea de asociații, sindicate sau alte structuri sociale independente de putere și impune o autoritate totală a partidului comunist, mergând de la vârf (Comitetul
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
altul, se numără creșterea salariilor bugetarilor, dispariția principalului partid de opoziție, aderarea la spațiul Schengen, și returnarea contribuțiilor la asigurările sociale plătite de pensionarii cu pensii puțin mai mari de 740 de lei în baza unei ordonanțe respinse de Curtea Constituțională.
Uniunea Social-Liberală () [Corola-website/Science/323114_a_324443]
-
1817-1862). Teoreticienii militanți ai legitimității nesupunerii civice consideră că cetățenii care trăiesc într-un stat de drept democratic au dreptul și capabilitatea de a se pronunța o decizie morală asupra funcționării statului și dacă simt nevoia dezvoltării sau schimbării orânduirii constituționale să și-o promoveze chiar și prin mijloace nelegale. Formele cele mai frecvente:
Nesupunere civică () [Corola-website/Science/323131_a_324460]
-
un singur judecător, în apel de complete compuse din doi judecători, iar în recurs din 3 judecători. Prin excepție, în materia litigiilor de muncă completul de fond este compus din 2 judecători și 2 asistenți judiciari cu vot consultativ. Curtea Constituțională a României (CCR) este unica autoritate de jurisdicție constituțională în România, independentă față de orice altă autoritate publică și care are, conform Constituției României, rolul de garant al supremației Constituției. În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și
Justiția în România () [Corola-website/Science/323193_a_324522]
-
doi judecători, iar în recurs din 3 judecători. Prin excepție, în materia litigiilor de muncă completul de fond este compus din 2 judecători și 2 asistenți judiciari cu vot consultativ. Curtea Constituțională a României (CCR) este unica autoritate de jurisdicție constituțională în România, independentă față de orice altă autoritate publică și care are, conform Constituției României, rolul de garant al supremației Constituției. În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor
Justiția în România () [Corola-website/Science/323193_a_324522]
-
Ministerul public este un organ al puterii judecătorești în România înființat la 1 iulie 1993 prin intrarea în vigoare a Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. În conformitate cu prevederile constituționale, a introdus termenul de minister public și s-au pus bazele organizării și funcționării noii instituții. Prin aceeași lege s-a recunoscut calitatea de magistrat a procurorului și dreptul acestuia la stabilitate în funcție, eliminându-se din competența procurorului atribuția
Ministerul Public () [Corola-website/Science/323243_a_324572]