14,820 matches
-
În mod rezonabil, sigur (cf. Duchesne-Guillemin, 1972; Herrenschmidt, 1980; Boyce, 1982; 1992, pp. 125 sqq.; Gnoli, 1985, pp. 53 sqq., 1989a, pp. 83 sqq.), datorită mărturiilor de pe inscripțiile suveranului, din care nu lipsesc referiri etico-religioase În deplină concordanță cu spiritul Învățăturii zoroastriene, mai ales, dar nu numai, În privința dualismului Artaxe "Arta"-Draugaxe "Drauga". În schimb, despre predecesorii săi, Cirus și Cambise, nu putem spune nimic sigur, deși recent au existat păreri care să susțină zoroastrismul fondatorului imperiului (Boyce, 1982, pp. 43
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Jackson, care a exercitat o puternică influență asupra comunității parse. Deși a plecat ortodox și tradiționalist, Dhalla s-a Întors din America - devenind apoi Mare Dastur În Karachi - reformist convins și a Încercat să reînnoiască teologia zoroastriană prin fidelitatea față de Învățăturile profetului, pe care le considera ca fiind autentice și esențiale, și față de practica devoțională, din care nu lipsesc Însă unele contradicții firești amalgamării noului cu vechiul (cf. Boyce, 1979, pp. 213 sq.). Străbătută de dialectici interne, cea mai mare parte
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cea a lui L. Mills (1913), pentru care religia lui Zoroastruxe "Zoroastru" nu ar fi altceva decât „propria noastră religie”, cât și diferite tendințe laice, al căror exponent sugestiv este eseistul S. Laing (1888), care, deși vede În zoroastrism o Învățătură perfect rațională, În armonie cu progresul științific, sfârșește prin a-l expune oricărei interpretări care face totală abstracție de tradiția care l-a Însoțit În mod concret de milenii. Mișcarea reformistă și teozofia nu i-au desprins pe parsi de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
desprins pe parsi de religia tradițională; dimpotrivă, i-au determinat să o pătrundă mai intens, pentru a o Înnoi și pentru a o face acceptabilă bărbatului și femeii secolului XX. Fenomenul Înregistrat la zoroastrienii din Iran, atrași și ei de Învățăturile În pas cu spiritualitatea modernă, a avut rezultate diferite. Religia b³bș-bah³’ș ar fi putut Îmbina, În ochii multora, ideea tradițională a salvatorilor care trebuie să vină (de fapt, deja veniți În persoana lui B³b și Bah³’u’ll³h, al
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Mithra", așa cum este el reprezentat Într-un Yașt care Îi este Închinat: 33 Dă-ne, o preaputernice, În numele stipulării promisiunilor făcute, lucrurile bune pe care ți le cerem: bogăție, forță, victorie, viață plăcută, deținerea adevărului, un bun renume, pace interioară, Învățătură, progres, cunoaștere, biruința care este darul zeului ș...ț 34 Așa Încât, noi, cei care avem un suflet bun, suntem bucuroși, veseli și optimiști, să putem Învinge orice dușman; așa Încât, noi, cei care avem un suflet bun, suntem bucuroși, veseli
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
inițiativă, pe de altă parte, trimiși de părinți sau rude. Se spune că acolo Învață pe dinafară un mare număr de versuri; unii rămân la studii câte 20 de ani. Druizii socotesc că religia nu permite consemnarea În scris a Învățăturii lor, deși În celelalte treburi de ordin public și privat, se folosesc, În general de alfabetul grec. Cred că druizii au hotărât acestea din două motive: pe de o parte, nu doresc să li se divulge doctrina, iar pe de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
gali de la grecii din Marsilia și care avea inconvenientul de a nu sugera nimic nepotrivit sau necivilizat. 8. LUMEA DE „DINCOLO”TC "8. LUMEA DE „DINCOLO”" După cum am văzut, Cezar amintește că druizii gali predau teoria metempsihozei; Însă, dacă această Învățătură ar fi fost răspândită peste tot, nu s-ar mai fi pus problema lumii de „dincolo”, pentru că secvența nedefinită a reîncarnării ar exclude pentru om orice relevanță a lumii de „dincolo”, chiar dacă ar vrea să-i accepte existența. Este clar
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
fiind pusă în scenă la Paris, în 1913. Din familia de obârșie olteană a lui Eraclie Sterian făceau parte actrița Aristizza Romanescu, poetul Mircea Demetriade, doctorul Constantin Levaditi ș.a. S. urmează cursul primar la Școala de Aplicații a Societății pentru Învățătura Poporului Român, iar pe cel secundar la Liceul „Gh. Lazăr” din București (1918-1921). Se înscrie tot aici la Facultatea de Litere și Filosofie și, concomitent, la cea de Drept, luându-și licența la ambele în 1924. Își va continua studiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
și a trupului”). Cu timpul, Înțelesul psihologic al noțiunii s-a extins, căpătând nuanțe de maturitate: „un om În toată firea”. Prin substantivul „minte”, care astăzi are Înțelesul de „rațiune”, moldoveanul exprima și odinioară același Înțeles. În Darea românească de Învățătură, publicată la Iași În 1643, găsim următoarele exemple: „Cum este trupului ochiul cinste și frămăsețe și lumină, așa și mintea cea curată este frămăsețe și cinste și lumină sufletului. Puterea gândului este mintea; mintea este ochiul sufletului” (Miron Costin, De
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
păcătoși, că de vor fi mai proști, pre carii de multe ori i-au dosădit și i-au asuprit, Îmbrăcați Într-atâta podoabă și frămăsețe și Într-atâta mărire și cinste, care omul nu poate să o spuie” (Cartea româneascăde Învățătură, Iași, 1643). Înțelesul este clar și la Neculce: „că de la lăcuitorii dintâi n-au aflat scrisori, că n-au lăsat, ca niște oameni neașezați și mai mult proști și necărturari” (Letopiseți, predoslovie). Termenul „prost” și-a transformat Înțelesul când a
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
câteodată din cap”) (anonim). Alteori, ca În următoarea descriere, recunoaștem nucleul unei portretizări psiho-medicale: Constantin Mavrocordat „prea mic de stat și făptură proastă”... „cu căutătură Încrucișată și vorba Înceată, era om de-l Întorceau și alții”... dar „Îi era dragă Învățătura” (Miron Costin 8, 7). Începând cu secolul al XIX-lea, prin aportul și apoi creația de lucrări științifice, terminologia medicală științifică se impune, Înlocuind pe cea populară. O parte din expresiile populare vor supraviețui, Însă, subsidiar, menținându-și circulația În
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
septembrie 1793. Se stingea curând, la 52 de ani. F. a contribuit la românizarea serviciului religios prin vasta lucrare de tipărire a cărților de ritual bisericesc (peste douăzeci și cinci la număr). Și-a tipărit propriile traduceri din grecește, din „cuvintele”, adică învățăturile de filosofie creștină ale sfinților Dorotei și Teodor Studitul, dar și gramatica lui Ienăchiță Văcărescu, care i-a fost dedicată („hărăzită”). În manuscris, au rămas scrieri istorice, teologice, texte în limbile greacă, latină și franceză, ce atestă amploarea orizontului său
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286989_a_288318]
-
, George (10.II.1900, Crăguești, j. Mehedinți - 1.V.1967, Freising, Germania), jurnalist, prozator și eseist. Este fiul unui învățător. Își începe învățătura în satul natal, apoi urmează Liceul „Traian” din Turnu Severin. Colaborator apropiat al lui Nae Ionescu la „Cuvântul”, director al revistei de teologie „Predania”, R. se distinge ca un incisiv polemist încă de la începutul activității sale. Prieten al lui Mircea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289082_a_290411]
-
pseudonim al lui Laurențiu Ciobanu; 10.VIII.1937, Podu Iloaiei, j. Iași - 22.XII.1998, București), poet și eseist. Este fiul Anicăi și al lui Ion Ciobanu, țărani. A făcut școala primară și gimnaziul la Podu Iloaiei (1944-1950), continuându-și învățătura la Liceul Național din Iași (atunci Școala Medie nr. 1; 1951-1955). Tot aici, în 1958 devine student al secției de filosofie a Facultății de Filologie a Universității „Al.I. Cuza”, obținând licența în 1963. A fost profesor de latină (1963-1966
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
și 1690) ca tipograf, în urma unei solicitări a domnitorului Constantin Brâncoveanu, A.I. ajunge nu peste multă vreme în fruntea tipografiei domnești. Călugărindu-se, își schimbă numele mirean, Andrei, chemându-se acum Antim. În 1691 scoate de sub teascuri prima sa tipăritură, Învățăturile lui Vasile Macedoneanul către fiul său Leon. Un an mai târziu, semnează pentru prima dată Antim Ivireanul. În 1694 apare Psaltirea, prima carte imprimată numai de el în românește. Egumen la mănăstirea Snagov, tipărește aici, până în 1701, paisprezece cărți (în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
casă și masă într-un cămin aflat lîngă liceu. Iorga avea rude și în Iași, așa că nu era singur. Gheorghe, fratele lui, era elev la Liceul Militar. Despărțirea de cei doi fii ai ei i-a ușurat viața doamnei Zulnia. Învățătura mergea fără efort, dar viața la cămin era grea pentru Iorga. Elementele de confort oferite de dormitor erau suprasolicitate. În schimb, a reușit să-și facă doi-trei prieteni 29. Aici l-a întîlnit pe unul dintre cei doi prieteni de-
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
115. Iorga era naiv; mult prea mulți studenți reprezentanți ai "Noului naționalism", considerau instituirea numerus clausus-ului, maltratarea sau izgonirea evreilor din universități (în unele cazuri neezitînd să-i schilodească sau să-i ucidă) mai practice decît "depășirea" studenților evrei la învățătură! Aceeași brutalitate se manifesta și în licee, iar de aici s-a răspîndit în ghetourile evreiești, în prăvălii, asupra evreilor nevinovați de pe străzi, a sinagogilor etc., ceea ce menținea starea de agitație din țară. "Studenții" erau în fruntea acestor activități. Și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
1956. Partidele comuniste din Vest erau fie irelevante politic (În Scandinavia, Marea Britanie, RFG și țările de Jos), fie Într-un declin lent, dar iremediabil (Franța), fie, În cazul italian, obligate să se distanțeze de moștenirea moscovită. Marxismul oficial, ilustrat de istoria și Învățăturile partidelor leniniste, era În mare parte discreditat - mai ales În teritoriile unde aceste partide se aflau la putere. Nici chiar occidentalii care votau cu comuniștii nu se arătau prea interesați de subiect. În același timp exista un larg interes academic
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Europă, unită prin semnele și simbolurile trecutului ei teribil, este o izbândă remarcabilă, dar ea rămâne legată pentru totdeauna de acel trecut. Pentru ca europenii să nu piardă această verigă vitală - pentru ca trecutul Europei să ofere mai departe Europei prezente o Învățătură și un țel moral -, istoria va trebui să fie predată de la capăt fiecărei noi generații. „Uniunea Europeană” este, poate, un răspuns dat istoriei, dar ea nu poate fi un substitut. tc "" Postwar tc "Postwar " De la cartea lui Vladimir Tismăneanu, Stalinism For
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
legi legionare care ne-au condus pașii și ne țin pe vertical cu gândul la Căpitan și la morții sfinți. Pe această linie voievodală creștină se vor ridica noi contingente de cruciați. Cine se va învrednici să bea din izvorul învățăturii Sfintei Evanghelii apa Divină nu va muri în veci. Autorul CLOPOTAR VREMELNIC Sunt clopotar vremelnic, corabie în ceață, Să nu-mi rostesc cuvântul mișei m-au surghiunit Din trupu-mi rupeau carnea, din oase și din viață Jivine hrăpărețe, setoase de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
adică să aștepți împrejurările favorabile și să-ți consolidezi fortele proprii. Până atunci, nu fard, nu imitații, nu maimuțărie. Avem nevoie de haină românească care să îmbrace nevoile noastre. De aceea, strig: române, respectă chipul dat ție de Hristos Dumnezeu, învățătura Lui și primește încrezător Crucea Golgotei, căci numai așa vei birui! Patrioții, adevărații buni români, nu se fabrică la televizor, ci pe câmpul de luptă, școală, Biserică, muncă și unitate. Toți politicienii, toți înstrăinații și analfabeții de ieri aveau diplome
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
murit mii de legionari în crunta temniță Aiud pentru credința lor în destinul legionar a mântuirii propriului lor suflet și al neamului, într-un moment istoric de jalnică rătăcire, de înstrăinare și îndepărtare de măreția faptelor părinților noștri și de Învățătura Domnului Iisus Hristos Cel răstignit pe Cruce pentru păcatele și pentru izbăvirea noastră. Jertfa lor trebuie continuată prin fapte și smerite îngenunchieri întru cinstirea sacrificiului lor, cu gândul la Dumnezeu. Să nu amânăm rugăciunea. Numai astfel vom merita și noi
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
basmele și legendele strămoșilor noștri. Asta și dorim, să ridicăm o lume ca în basme. Noi am învins legile materiale. Atâta timp cât suntem sub scutul Arhanghelului Mihail și la picioarele lui Hristos, vom renaște mereu, din propria cenușă. Noi trăim din învățătura lui Hristos: „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața” și din vârful sabiei noastre, luptă, pătimire și jertfă, și din izvoarele subterane, sângele martirilor și eroilor noștri. Legionarii sunt suportul moral și spiritual, sunt spada care luptă împotriva răului. Nu ne
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
fost răstigniți în piețe publice, sufletul le-a fost sfârtecat cu răni adânci, trupul schilodit în bătăi și torturi, țintuiți pe Cruce precum Iisus Hristos, Sfinții Apostoli Petru și Pavel, Sfinții Mucenici și Sfinții Părinți. Noi am propovăduit cuvântul și învățătura adevăraților creștini. Am primit osânda și moartea cu bucurie și o vom repeta mereu, ori de câte ori neamul și vitregiile vremii vor cere. În tragicul pătimirilor noastre lucrează sâmburele veșniciei și dorința ni-i faptă! Sufletul nostru este creația lui Dumnezeu. Să
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
devreme, și acela prelucrare a ideii din După melci de Ion Barbu. Numai că D. găsește justificarea sacrificiului: „Și-aduc primăvara mai devreme/ pomii aceștia nebuni”. Amnios (1977) reunește poeme în versuri și poeme în proză. Este o „carte de învățătură pentru fiul meu Andrei”. Mama îi prezintă și îi făgăduiește lumea fiului încă nenăscut, prunc plutind în lichid amniotic ca într-o mare de lacrimi: „Nu vei fi niciodată mai aproape de mine ca acum, când nu pierd nici o mișcare a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]