167,112 matches
-
din Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea a observat, prin Decizia nr. 294 din 17 mai 2022, precitată, că, în realitate, autorii excepției erau nemulțumiți de omisiunea legiuitorului de a-i include în enumerare și pe funcționarii cu statut special din Ministerul Afacerilor Interne. Dar, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, legiuitorul este cel care își asumă politica salarială cu privire la personalul plătit din fonduri publice, prin aceasta înțelegându-se atât stabilirea sistemului de salarizare, cât și a drepturilor salariale suplimentare. Curtea nu are
DECIZIA nr. 429 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265368]
-
Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele unor membri de sindicat, în dosarele nr. 2.465/115/2019, nr. 2.564/115/2019, nr. 2.472/115/2019, nr. 2.476/115/2019, nr. 2.495/115/2019, nr. 2.513/115/2019, nr. 2.538/115/2019, nr. 30.266/3/2019 și nr. 1.874/115/2019 ale Tribunalului Mehedinți - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și
DECIZIA nr. 429 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265368]
-
și comunitățile locale, organizațiile locale, liderii sociali și tradiționali, mișcările femeilor și societatea civilă în general; promovează beneficiile oferite de zonele urbane pe întreg teritoriul și printre toți actorii implicați și crește investițiile în zonele urbane prin îmbunătățirea mediului de afaceri și încurajează cooperarea și colaborarea între jurisdicții, de exemplu prin depășirea fragmentării metropolitane. Ca obiectiv final, o politică urbană națională poate îmbunătăți bunăstarea și calitatea vieții urbane. O politică urbană națională nu înlocuiește politicile sau strategiile urbane locale, ci le
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
orașe. Veniturile agregate ale companiilor din România - suma tuturor veniturilor, au crescut cu 59,9% între 2008 și 2019 și cu 52,4% față de 2011. Între 2011 și 2018, Bucureștiul a crescut cu numai 6,5%, însă concentrează 28,1% din cifra de afaceri națională. *14 Analiză bazată pe prelucrarea de către autor a datelor INS Tempo. (COMP-REV). Creșterea modestă a capitalei se datorează unei schimbări în geografia economică a României: orașele cu mai mult de 110.000 de locuitori au devenit din ce în
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
cu mai mult de 110.000 de locuitori, cu excepția capitalei, au generat împreună 59,6% din veniturile totale ale companiilor. Economia orașelor cu mai puțin de 110.000 de locuitori a stagnat, în general, concentrând în 2017 numai 17% din cifra de afaceri a României. Localitățile din zona periurbană a orașelor cu peste 110.000 de locuitori au avut o creștere de 65% a cifrei de afaceri agregate. Veniturile companiilor din cele 171 de comune din zona periurbană a orașelor cu peste 110.000 de
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
puțin de 110.000 de locuitori a stagnat, în general, concentrând în 2017 numai 17% din cifra de afaceri a României. Localitățile din zona periurbană a orașelor cu peste 110.000 de locuitori au avut o creștere de 65% a cifrei de afaceri agregate. Veniturile companiilor din cele 171 de comune din zona periurbană a orașelor cu peste 110.000 de locuitori au fost aceleași cu cele din restul celor 2719 comune din țară - respectiv 8%. În plus, localitățile din primul inel din jurul
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
majore influențate de dinamica investițiilor la nivel local și, în consecință, unele orașe au devenit motoare economice importante. Pentru a evalua dinamica locală și oportunitățile de dezvoltare, această clasificare a zonelor urbane coroborează schimbarea impozitelor pe venitul personal, cifra de afaceri și numărul de angajați din diferite sectoare, grupând astfel orașele în funcție de dinamica lor economică. Figura 12 Variația anuală a populației în orașul-nucleu față de 2003, în funcție de sectorul economic dominant al ocupării forței de muncă din
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
urbane. • Orașe în creștere: creșterea totală a zonelor urbane și periurbane construite cu peste 2%; • Orașe statice: creștere totală a zonelor urbane și periurbane construite sub 2%. Cuantificarea dinamicii economice Selectarea datelor Variațiile procentuale au fost calculate pentru cifra de afaceri agregată a tuturor companiilor dintr-o aglomerare (2011-2018), impozitul pe venitul personal agregat dintr-o aglomerare (2009-2019) și numărul de angajați dintr-o aglomerare (2011-2018). Datele provin din surse oficiale. Institutul Național de Statistică a furnizat date la cerere la
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
la nivel de companie pentru anii 2011 și 2018. Specificitatea setului de date constă în unitatea de analiză, și anume, punctul de lucru al companiei. Acest lucru a permis o analiză detaliată a numărului de angajați și a cifrei de afaceri la nivelul localității, indiferent de sediul companiilor. Datele privind veniturile personale provin din bugetele orașului. În anul 2019, un sfert din veniturile localităților au provenit din impozitul pe salarii și impozitul pe venit. În timp ce bugetul de stat reține
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
la nivel județean (impozitele pe salarii) și, pe de altă parte, între județe (TVA). Pe baza veniturilor orașului, am determinat impozitele locale generate de impozitul pe venitul personal și am calculat variația procentuală din 2011-2019. Metodologie Datele privind cifra de afaceri și veniturile personale au fost ajustate negativ utilizând factorul de conversie a parității puterii de cumpărare pentru produsul intern brut. Factorul de ajustare negativă a fost unitatea monetară locală per dolar internațional, conform calculului inclus în Programul de comparație internațională
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
politică națională, a existat o reducere a impozitării. Cu toate acestea, această scădere agregată a fost distribuită extrem de inegal în teritoriul național. Unele localități, în special zonele periurbane ale orașelor mari, au înregistrat o creștere procentuală semnificativă. Cifra de afaceri a companiilor a crescut între 2011 și 2018 cu 10%. Creșterea este legată de creșterea economică generală a României. Orașele mai mari, cu peste 100.000 de locuitori, au cunoscut cea mai mare creștere a cifrei de afaceri agregate. De asemenea
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
semnificativă. Cifra de afaceri a companiilor a crescut între 2011 și 2018 cu 10%. Creșterea este legată de creșterea economică generală a României. Orașele mai mari, cu peste 100.000 de locuitori, au cunoscut cea mai mare creștere a cifrei de afaceri agregate. De asemenea, pe fondul creșterii economice, între 2011 și 2018, numărul angajaților a crescut cu 8%. Au fost create noi locuri de muncă în cele mai mari orașele nuclee și în zonele periurbane ale acestora. Gruparea (clustering) Cei trei
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
Au fost create noi locuri de muncă în cele mai mari orașele nuclee și în zonele periurbane ale acestora. Gruparea (clustering) Cei trei indici se corelează semnificativ din punct de vedere spațial, dar nu constituie un singur factor. Cifra de afaceri agregată și cifra cumulată a locurilor de muncă nou create într-o localitate au o corelație de intensitate medie (valoarea coeficientului de corelație Pearson, r, este de 44%). Acest lucru se datorează faptului că majoritatea noilor locuri de muncă au
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
în sudul României s-au pierdut locuri de muncă în industria prelucrătoare, în timp ce în Transilvania a crescut numărul de locuri de muncă). Au crescut stocurile disponibile din comerțul cu amănuntul, ceea ce înseamnă o creștere a cifrei de afaceri, această creștere nefiind însă acoperită prin crearea de noi de locuri de muncă. PIT se corelează slab cu cifra de afaceri (coeficient Pearson r=4%) și cu noile locuri de muncă (Pearson=7%). Impozitul nu urmează compania, ci adresa angajaților, ceea ce
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
locuri de muncă). Au crescut stocurile disponibile din comerțul cu amănuntul, ceea ce înseamnă o creștere a cifrei de afaceri, această creștere nefiind însă acoperită prin crearea de noi de locuri de muncă. PIT se corelează slab cu cifra de afaceri (coeficient Pearson r=4%) și cu noile locuri de muncă (Pearson=7%). Impozitul nu urmează compania, ci adresa angajaților, ceea ce arată că o mare parte din creștere se datorează forței de muncă care face naveta. Fie angajații locuiesc în zona periurbană
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
în zona periurbană, fie noile locuri de muncă urbane sunt deținute de locuitorii navetiști din mediul rural. O altă explicație importantă vine din faptul că, în timp ce indicatorul PIT a scăzut în ultimul deceniu la nivel național, cifra de afaceri a companiilor și cifra angajaților acestora a crescut. Pe baza acestor trei indicatori a căror variație nu poate fi redusă la un singur indice (o componentă principală), am stabilit următoarele criterii pentru a clasifica dinamica unei aglomerări urbane. Am aplicat
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
un singur indice (o componentă principală), am stabilit următoarele criterii pentru a clasifica dinamica unei aglomerări urbane. Am aplicat dihotomia tuturor celor trei criterii în raport cu mediana proprie calculată la nivelul aglomerării urbane (pentru PIT 20%, pentru cifra de afaceri 15%, iar pentru angajații din companii 4%). • Aglomerarea în creștere este cea pentru care doi din cei trei indici au o valoare superioară medianei. • Aglomerarea statică este cea pentru care unul din cei trei indici are o valoarea superioară medianei
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
în declin - clasificare bazată pe dinamica demografică, spațială și economică Dinamica locală în orașele periurbane Tabelul 13 Dinamica locală în orașele periurbane Denumire Oraș-nucleu Dinamica demografică Dinamica amprentei Dinamica economică Denumire Dinamică Agregat Oraș Agregat Oraș Agregat Oraș Cifra de afaceri (%) Impozitul Pe Venitul Personal (%) Angajați (%) SEBEȘ ALBA IULIA În creștere 4% 4% 15% 20% În creștere 72,1% 14% PECICA ARAD În creștere -4% 7% 4% 3% În creștere 13,4% 2% ȘTEFĂNEȘTI PITEȘTI În creștere 2% 31% 4% 3% În creștere
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Spațială (2020), Noua Cartă de la Leipzig 2 Puterea transformatoare a orașelor pentru binele comun, 2020. Pentru a vorbi despre un oraș productiv este nevoie de implementarea strategiilor și politicilor care sporesc atractivitatea orașelor pentru afaceri, asigurând în același timp condiții pentru un trai bun. Întreprinderile au nevoie de forță de muncă calificată, spațiu adecvat, acces la servicii care includ dar nu se limitează la logistică, TIC și inginerie. De asemenea, ca un oraș să poată
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
calificată, trebuie să îmbunătățească calitatea vieții în oraș. Prin urmare, având în vedere că investițiile care cresc calitatea vieții pot face un oraș mai atractiv și productiv economic, planificarea urbană ar trebui să asigure accesibilitatea spațiului și a infrastructurii pentru afaceri, alături de investiții adecvate în educație, spații publice și de agrement, și locuințe la prețuri accesibile pentru a crea medii bune și atractive pentru forța de muncă. Cu alte cuvinte, planificarea urbană ar trebui să ofere condițiile necesare materializării orașului
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
mobilității urbane ca domeniu de sine stătător ... ii. Asigurarea cadrului instituțional pentru implementarea mobilității urbane verzi ... ... • Obiectivul prioritar 3: Intensificarea activității economice prin oferirea unor condiții de trai prielnice, creșterea ofertei locurilor de muncă și îmbunătățirea accesului la centre de afaceri bine deservite. 1. Încurajarea parteneriatelor pentru creșterea forței de muncă calificate și promovarea inovației (colaborarea activă dintre administrația locală și alte părți interesate relevante), pentru a îmbunătăți oportunitățile de angajare i. Stabilirea unui cadru legal și metodologic coerent și clar
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
metropolitan, precum și alte servicii publice și activități economice (inclusiv dezvoltarea turismului) ... ii. Încurajarea cooperării între administrații locale și sectorul privat ... iii. Încurajarea colaborării strânse între industriile înalt tehnologizate și industriile tradiționale pentru a cultiva inovația ... iv. Dezvoltarea infrastructurii pentru afaceri ... v. Sprijinirea orașelor în utilizarea potențialului local ... ... 2. Eliberarea de terenuri adecvate, clădiri și infrastructură conectivă, pentru spații de afaceri bine deservite i. Consolidarea cadrului de planificare urbană pentru a încorpora mecanismul de identificare a terenurilor bine amplasate (inclusiv cele
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
privat ... iii. Încurajarea colaborării strânse între industriile înalt tehnologizate și industriile tradiționale pentru a cultiva inovația ... iv. Dezvoltarea infrastructurii pentru afaceri ... v. Sprijinirea orașelor în utilizarea potențialului local ... ... 2. Eliberarea de terenuri adecvate, clădiri și infrastructură conectivă, pentru spații de afaceri bine deservite i. Consolidarea cadrului de planificare urbană pentru a încorpora mecanismul de identificare a terenurilor bine amplasate (inclusiv cele din interiorul orașelor) și cu infrastructură conectivă pentru dezvoltarea parcurilor industriale. În consecință, cadrul de planificare ar trebui să conțină
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
la transferul de cunoștințe și experiențe, idei, soluții și practici inovatoare, reunind factori de decizie precum lideri guvernamentali, miniștri, primari și consilieri locali, profesioniști din administrația orașelor, agenții naționale și regionale, mediul academic și asociații profesionale, societatea civilă, mediul de afaceri și sectorul financiar, precum și cetățeni activi. Forumul Urban poate fi un cadru propice și pentru inițierea sau (re)asumarea de parteneriate cu privire la asumarea obiectivelor și a eforturilor de implementare. Structurile și instrumentele de dialog și colaborare au în
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
a zonelor metropolitane Orașe în creștere Orașe statice 2023 Mpublicare pe site-ul MDLPA MDLPA 72 OBIECTIVUL PRIORITAR 3: Intensificarea activității economice prin oferirea unor condiții de trai prielnice, creșterea ofertei locurilor de muncă și îmbunătățirea accesului la centre de afaceri bine deservite (1) Încurajarea parteneriatelor pentru creșterea forței de muncă calificate și promovarea inovației (colaborarea activă dintre administrația locală și alte părți interesate relevante), pentru a îmbunătăți oportunitățile de angajare Măsuri instituționale / de capacitate Metodologie privind planificarea strategică, prioritizarea, implementarea
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]