15,206 matches
-
o perioadă în care folclorul din zona era bine conservat, astfel că în anul 1969,având la bază propria cercetare științifică { derulată în perioada 1965 - 1969 }, scrie o lucrare monumentala privind tradițiile și particularitățile folclorice ale zonei intitulată " Soporul de Câmpie : monografie folclorica ", lucrare publicată în 2012 de Fundația culturală "Vacante muzicale " din Piatră Neamț, Editura Capriccio Piatră Neamț ,ISBN -978-606-92873-47. De-a lungul timpului populația satului Aruncuta a evoluat astfel: Conform " Recesământul general al populației", editat de Institutul Central de
Demografia comunei Aruncuta () [Corola-website/Science/328277_a_329606]
-
din Cluj-Napoca), a potențialului agricol cât și apropierii de băile sărate Cojocna, aflate în plin proces de modernizare și punere în valoare a calităților terapeutice. Chiar și în aceste condiții satul continuă să fie izolat, în ciuda poziției centrale ocupată în Câmpia Transilvaniei, datorită lipsei legăturilor rutiere { nu există , spre satele învecinate , nici un simplu drum pietruit } spre orașele cele mai apropiate ,Câmpia Turzii și Turda , prin Soporu de Câmpie sau /și Iuriu de Câmpie ,ceea ce face ca acesta să nu reprezinte importantă pentru
Demografia comunei Aruncuta () [Corola-website/Science/328277_a_329606]
-
și în aceste condiții satul continuă să fie izolat, în ciuda poziției centrale ocupată în Câmpia Transilvaniei, datorită lipsei legăturilor rutiere { nu există , spre satele învecinate , nici un simplu drum pietruit } spre orașele cele mai apropiate ,Câmpia Turzii și Turda , prin Soporu de Câmpie sau /și Iuriu de Câmpie ,ceea ce face ca acesta să nu reprezinte importantă pentru potențiali investitori în domeniul agricol, care să asigure valorificarea superioară a produsele agricole și alte resurse locale existente. Apartenența religioasă a locuitorilor din Aruncuta, de-a
Demografia comunei Aruncuta () [Corola-website/Science/328277_a_329606]
-
continuă să fie izolat, în ciuda poziției centrale ocupată în Câmpia Transilvaniei, datorită lipsei legăturilor rutiere { nu există , spre satele învecinate , nici un simplu drum pietruit } spre orașele cele mai apropiate ,Câmpia Turzii și Turda , prin Soporu de Câmpie sau /și Iuriu de Câmpie ,ceea ce face ca acesta să nu reprezinte importantă pentru potențiali investitori în domeniul agricol, care să asigure valorificarea superioară a produsele agricole și alte resurse locale existente. Apartenența religioasă a locuitorilor din Aruncuta, de-a lungul timpului, a fost influențată
Demografia comunei Aruncuta () [Corola-website/Science/328277_a_329606]
-
al maghiarilor - "gyula", sau a fost un titlu nou creat, aceasta este o chestiune care se află încă în dezbatere. Când ungurii au fost împinși spre vest de popoarele migratoare din leagănul lor istoric ("Etelköz") și s-au mutat în Câmpia Panonică ("Honfoglalás"), puterea "nagyfejedelem" a avut o perioadă de scădere. Pe timpul lui Géza, Transilvania era guvernată separate de restul teritoriului de un lider semi-independent, ("gyula"). Ștefan I ("Vajk") a fost obligat nu doar să cucerească teritoriile guvernate de "gyula", dar
Mare principe al ungurilor () [Corola-website/Science/328319_a_329648]
-
naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o suprafață cu fâneațe aflată în zona de contact a Câmpiei (Lugojului) cu Dealurile Lugojului. Aria naturală constituie o zonă de protecție pentru o populație mare de narcise ("Narcissus poeticus"), care vegetează alături de exemplare de stânjenei din specia "Iris sibirica"
Pajiștea cu narcise Bătești () [Corola-website/Science/328382_a_329711]
-
i-au învins pe bulgari în trei bătălii. În 894, maghiarii au invadat Panonia ca aliați ai moravilor regelui Svatopluk I. În jurul anului 896, cel mai probabil sub conducerea lui Árpád, ungurii au traversat Munții Carpați și au intrat în Câmpia Panonică. În 899, maghiarii au invadat regiunea nordică a Italiei și au jefuit zona orașelor Treviso, Vicenza, Verona, Brescia, Bergamo și Milano. În aceeași perioadă, ungurii l-au înfrânt pe cneazul croat Braslav. În 901, maghiarii au reluat raidurile în
Invaziile maghiarilor în Europa () [Corola-website/Science/328384_a_329713]
-
Orașul a fost fondat, sub acest nume, de către Filip al II-lea al Macedoniei, în anul 356 î.Hr. După o lungă existență, el a fost abandonat în secolul al XIV-lea (după cucerirea otomană). Orașul este renumit, printre altele, deoarece câmpia din proximitate a fost teatrul Bătăliei de la Filippi, încheiată cu victoria urmașilor lui Cezar, Octavian și Antonius, asupra opozanților lor, Brutus și Cassius, precum și pentru faptul că a fost primul oraș din Europa evanghelizat de Apostolul Pavel în anii 49
Filippi () [Corola-website/Science/327523_a_328852]
-
coloniștii stabiliți la Crenides proveneau din Atena și din regiunile controlate de ea. Întemeierea noii colonii a reprezentat materializarea unui vis de secole al thasienilor. Ea era situată în interiorul teritoriului controlat de traci, în spatele șirului de munți de pe coastă, pe câmpia fertilă dintre masivele Pangeu și Orbelos (Lekanis). Regiunea era bogată în produse agricole, lemn necesar construcțiilor navale și mai ales zăcăminte de aur și argint. Străjuită de munți, pe de o parte și de o mlaștină, de cealaltă parte, cetatea
Filippi () [Corola-website/Science/327523_a_328852]
-
bine hrănite. Bine făcute, răcite, și apoi zdrobite mărunt, jumările se pot adăuga unui aluat pentru a realiza niște produse de patiserie (de obicei în formă de disc), care se coc la foc mic în cuptor, cunoscute în Banatul de câmpie, ca "pogăcele."
Jumară () [Corola-website/Science/327555_a_328884]
-
național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip acvatic) situată în județul Iași, pe teritoriul administrativ al comunei Golăiești. Aria naturală cu o suprafață de 10 hectare se află în extremitatea estică a județului Iași, în Câmpia Jijiei Inferioare din Podișul Moldovei, pe teritoriul nord-estic al satului Podu Jijiei, lângă drumul județean Sculeni - Bosia. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național
Cotul Bran pe Râul Prut () [Corola-website/Science/327610_a_328939]
-
corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip paleontologic) situată în județul Iași, pe teritoriul administrativ al comunei Cucuteni. Aria naturală cu o suprafață de 3,23 hectare se află în partea nordică a Podișului Moldovei (în sud-vestul Câmpiei Moldovei), în partea central-vestică a județului Iași, pe partea dreaptă a drumului județean DJ280B: Stroești - Băiceni - Cucuteni, în teritoriul sud-vestic al satului Băiceni. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea
Punctul fosilifer Băiceni () [Corola-website/Science/327621_a_328950]
-
de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier) situată în județul Iași, pe teritoriul administrativ al Holboca. Aria naturală se află în partea sud-estică a județului Iași, în nordul Podișului Moldovei, în subregiunea Câmpiei Jijiei (Câmpia Jijiei Inferioare) parte integrantă a Câmpiei Moldovei, lângă drumul județean 249A Iași - Mânzătești. Rezervația naturală întinsă pe o suprafață 10,80 hectare a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului
Pădurea Dancu-Iași () [Corola-website/Science/327654_a_328983]
-
național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier) situată în județul Iași, pe teritoriul administrativ al Holboca. Aria naturală se află în partea sud-estică a județului Iași, în nordul Podișului Moldovei, în subregiunea Câmpiei Jijiei (Câmpia Jijiei Inferioare) parte integrantă a Câmpiei Moldovei, lângă drumul județean 249A Iași - Mânzătești. Rezervația naturală întinsă pe o suprafață 10,80 hectare a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare
Pădurea Dancu-Iași () [Corola-website/Science/327654_a_328983]
-
-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier) situată în județul Iași, pe teritoriul administrativ al Holboca. Aria naturală se află în partea sud-estică a județului Iași, în nordul Podișului Moldovei, în subregiunea Câmpiei Jijiei (Câmpia Jijiei Inferioare) parte integrantă a Câmpiei Moldovei, lângă drumul județean 249A Iași - Mânzătești. Rezervația naturală întinsă pe o suprafață 10,80 hectare a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III
Pădurea Dancu-Iași () [Corola-website/Science/327654_a_328983]
-
are o populație de 38,1 milioane de locuitori, concentrați în principal în orașe și municipii mai mari, precum capitala istorică - Cracovia, și cea actuală - Varșovia. De-a lungul istoriei, Polonia de la o regiune dintre râurile Oder și Vistula din Câmpia Europei de Nord, Polonia și-a extins teritoriul acoperind în perioada de maximă putere un teritoriu între Marea Baltică, fluviul Nipru, Marea Neagră și Munții Carpați. În perioadele de restriște, Polonia a pierdut regiuni importante, până în momentul în care a fost ștearsă
Evoluția teritorială a Poloniei () [Corola-website/Science/327646_a_328975]
-
aflată în Slovacia de astăzi. Domnitorul a purtat titlul de duce sau rege, în funcție de poziția lor de putere. Tribul Polan dat naștere statului polonez în prima parte a secolului al X-lea, când Polanii s-au așezat în zonele de câmpie din jurul cetăților în curs de dezvoltare din Giecz, Poznań, Gniezno și Ostrów Lednicki. Refacerea accelerată a vechilor așezări tribale, construcția unor cetăți noi și masive și expansiunea teritorială a avut loc în perioada 920 - 950. Procesul a continuat și statul
Dinastia Piast () [Corola-website/Science/327696_a_329025]
-
și Republica Moldova, unde rămâne și în sezonul rece. Uliul porumbar populează pădurile (în special cele de conifere) cu poieni mari și spații deschise adiacente, biotopuri în care aceasta vânează de preferință. Activitatea sa de pasăre de pradă se extinde în câmpii, pajiști mărginite de garduri vii, mlaștini și lacuri cu malurile împădurite. În general, evită totuși spațiile deschise de mari dimensiuni. În unele țări, uliul s-a adaptat la mediul urban: în Rusia (în apropiere de Moscova, în timpul iernii, în Olanda
Uliu porumbar () [Corola-website/Science/327732_a_329061]
-
a fost teritoriul Regatului Ungariei ocupat de Imperiul Otoman în perioada 1541 - 1699. Otomanii au controlat în principal teritoriile centrale și de sud ale regatului și aproape întreaga Mare Câmpie Ungară de nord și Marea Câmpie Ungară de sud (cu excepția Transdanubiei de Sud). Puterea Imperiului Otoman a crescut treptat în secolul al XVI-lea, acesta reușind să obțină controlul asupra unor noi teritorii în Balcani. În același timp, Regatul Ungariei
Ungaria Otomană () [Corola-website/Science/327745_a_329074]
-
a fost teritoriul Regatului Ungariei ocupat de Imperiul Otoman în perioada 1541 - 1699. Otomanii au controlat în principal teritoriile centrale și de sud ale regatului și aproape întreaga Mare Câmpie Ungară de nord și Marea Câmpie Ungară de sud (cu excepția Transdanubiei de Sud). Puterea Imperiului Otoman a crescut treptat în secolul al XVI-lea, acesta reușind să obțină controlul asupra unor noi teritorii în Balcani. În același timp, Regatul Ungariei a fost slăbit de răscoalele țărănești
Ungaria Otomană () [Corola-website/Science/327745_a_329074]
-
în 1620 și din nou în 1683, când au încercat pentru a doua oară să cucerească Viena. Teritoriul Ungariei s-a schimbat profund de-a lungul ocupației otomane. Teritorii întinse au rămas nepopulate și s-au acoperit de păduri, iar câmpiile nelucrate s-au trensformat în mlaștini. Viața creștinilor sub ocupație otomană era nesigură. Țăranii au părăsit satele din zonele deschise, refugiindu-se în păduri și mlaștini, formând grupuri de haiduci "(hajdú)". Menținerea controlului asupra Ungariei a devenit la un moment
Ungaria Otomană () [Corola-website/Science/327745_a_329074]
-
parcul a fost inclus în patrimoniul mondial al UNESCO, urmând ca din anul 1992, situl UNESCO să cuprindă și partea belarusă a pădurii, aflată în exteriorul parcului național din Polonia. Parcul național dispunde de habitate divese: cu păduri mixte de câmpie, păduri virgine de fag, păduri de conifere, tufărișuri boreale sau pajiști halofile, cu floră și faună specifică atât Europei de Est, cât și Europei Occidentale. Flora parcului național este alcătuită în cea mai mare parte din specii arboricole de pin
Parcul Național Białowieski () [Corola-website/Science/327963_a_329292]
-
având un miros de fermentație lactică. Brânza de Suhaia este produsă dintr-un amestec de 75% lapte de vacă și 25% de capră, proaspăt muls, obținut de la animale furajate pe pășuni fertilizate natural și cu compoziție floristică specifică zonei de câmpie și de lunca Dunării. Fabricarea produsului din amestec de lapte de capră și vacă se face numai în perioada de vară, fiind o producție sezonieră, în timp ce din laptele de vacă se fabrică pe toată perioada anului. Pentru producerea acestui tip
Brânză de Suhaia () [Corola-website/Science/327988_a_329317]
-
dinastiei . În cadrul epopeii avem o descriere a unui război ce a avut loc între două familii rivale ce aparțineau aceluiași clan. Kurukshetra a fost câmpul de luptă unde a avut loc acest război numit războiul Kurukshetra. Kurukshetra literal înseamnă câmpul, câmpia ce aparține celor din clanul Kuru, dar mai există și o interpretare spirituală, Kurukshetra fiind recunoscută și ca Dharmakshetra, sau câmpul legii(Dharma), câmpul dreptații. Mahabharata spune că acest spațiu a fost ales pentru război datorită sfințeniei acestui loc. Teritoriile
Războiul Kurukshetra () [Corola-website/Science/327137_a_328466]
-
uitat către luminile mașinii și apoi și-a văzut de drum. Martorii la această întâlnire opinau că el avea la acea vreme între 15 și 30 de metri înălțime. Potrivit zvonurilor, el ar fi fost văzut în luna octombrie în Câmpia Bărăganului, distanța între pașii săi fiind de 40-50 metri. Uriașul umbla numai noaptea și pe vreme ploioasă pentru a nu călca oamenii aflați la muncă și pentru a i se pierde urmele. La sfârșitul aceleiași luni, unii oameni au afirmat
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]