15,474 matches
-
ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. Procedându-se altfel s-ar ajunge, inevitabil, la concluzia că, deși fiecare dintre dispozițiile legale este constituțională, numai coexistența lor ar pune în discuție constituționalitatea uneia dintre ele. Rezultă că, față de această critică, Curtea nu se află în prezența unei chestiuni privind constituționalitatea, ci a unei simple pretinse contrarietăți între norme legale ce reglementează regimul juridic al contravențiilor, în general, și norme care reglementează în
DECIZIE nr. 519 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 pct. 2 lit. c) din Legea contabilităţii nr. 82/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276572_a_277901]
-
altfel s-ar ajunge, inevitabil, la concluzia că, deși fiecare dintre dispozițiile legale este constituțională, numai coexistența lor ar pune în discuție constituționalitatea uneia dintre ele. Rezultă că, față de această critică, Curtea nu se află în prezența unei chestiuni privind constituționalitatea, ci a unei simple pretinse contrarietăți între norme legale ce reglementează regimul juridic al contravențiilor, în general, și norme care reglementează în materia contabilității. De altfel, legiuitorul are deplina legitimitate de a stabili atât norme cu caracter general, cât și
DECIZIE nr. 519 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 pct. 2 lit. c) din Legea contabilităţii nr. 82/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276572_a_277901]
-
spre exemplu, cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 14 aprilie 2009, Curtea reține că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozițiile constituționale pretins violate, iar nu raportarea la alte norme infraconstituționale sau compararea prevederilor mai multor legi între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la
DECIZIE nr. 517 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare şi de modificare şi completare a unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276577_a_277906]
-
ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. Procedându-se altfel s-ar ajunge, inevitabil, la concluzia că, deși fiecare dintre dispozițiile legale este constituțională, numai coexistența lor ar pune în discuție constituționalitatea uneia dintre ele. Față de cele prezentate, Curtea constată că nu se află în prezența unei chestiuni privind constituționalitatea, ci a unei simple pretinse contrarietăți între norme legale cuprinse în acte normative distincte. 33. Față de cele prezentate, excepția de neconstituționalitate a
DECIZIE nr. 517 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare şi de modificare şi completare a unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276577_a_277906]
-
altfel s-ar ajunge, inevitabil, la concluzia că, deși fiecare dintre dispozițiile legale este constituțională, numai coexistența lor ar pune în discuție constituționalitatea uneia dintre ele. Față de cele prezentate, Curtea constată că nu se află în prezența unei chestiuni privind constituționalitatea, ci a unei simple pretinse contrarietăți între norme legale cuprinse în acte normative distincte. 33. Față de cele prezentate, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2012 urmează a
DECIZIE nr. 517 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare şi de modificare şi completare a unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276577_a_277906]
-
nr. 80/2013 , iar nu potrivit regulii generale stabilite în art. 23 din același act normativ. Prin urmare, opinează că, deși criticile petentului sunt întemeiate, stabilirea greșită a taxei judiciare de timbru nu își are cauza într-un viciu de constituționalitate al textului legal, ci în modul de aplicare a prevederilor legale. Față de cele expuse, apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. 10. Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, deoarece, prin critica de neconstituționalitate, autorul excepției solicită, în
DECIZIE nr. 520 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276621_a_277950]
-
cauză aflată pe rolul instanțelor de judecată, sunt de competența instanței de judecată învestite cu soluționarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege, potrivit cu particularitățile fiecărei cauze și nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională. 17. De asemenea, Curtea constată că prin critica de neconstituționalitate este vizată o omisiune legislativă, respectiv neconstituționalitatea este dedusă prin necuprinderea în prevederile criticate a posibilității achitării unei taxe fixe (de 50 lei) și în cazul
DECIZIE nr. 520 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276621_a_277950]
-
atac formulate împotriva hotărârii prin care cererea a fost respinsă ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. În aceste condiții, excepția de neconstituționalitate, așa cum a fost formulată, are ca finalitate modificarea și completarea dispozițiilor supuse controlului de constituționalitate. Or, verificarea omisiunii de reglementare, a caracterului incomplet al acesteia nu intră în atribuțiile Curții Constituționale, care, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără
DECIZIE nr. 520 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276621_a_277950]
-
modificarea și completarea dispozițiilor supuse controlului de constituționalitate. Or, verificarea omisiunii de reglementare, a caracterului incomplet al acesteia nu intră în atribuțiile Curții Constituționale, care, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului de constituționalitate, în condi��iile în care Parlamentul este, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituție, unica autoritate legiuitoare a țării. În acest sens este
DECIZIE nr. 520 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276621_a_277950]
-
acesteia nu intră în atribuțiile Curții Constituționale, care, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului de constituționalitate, în condi��iile în care Parlamentul este, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituție, unica autoritate legiuitoare a țării. În acest sens este și jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 502 din 7 octombrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial
DECIZIE nr. 520 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276621_a_277950]
-
astfel de acte să fie judecate de către instanța competentă, în caz contrar fiind incidente dispozițiile procesual penale referitoare la nulitatea absolută. Se susține, totodată, că argumentele invocate în susținerea excepției vizează mai degrabă interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale criticate, nu constituționalitatea acestora. 8. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate
DECIZIE nr. 471 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 346 alin. (3) raportate la cele ale art. 342 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276631_a_277960]
-
doar motivele de nelegalitate a actului administrativ invocate inițial în contestația administrativă și, apoi, reiterate în cererea de chemare în judecată și cererea de recurs, restul motivelor fiind inadmisibile. VIII. Jurisprudența Curții Constituționale 31. Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra constituționalității prevederilor art. 23 din Legea nr. 554/2004 , statuând următoarele: 32. "Curtea observă că prevederile art. 23 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 consacră, la nivelul legii organice, efectele erga omnes ale hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile prin care
DECIZIE nr. 4 din 29 februarie 2016 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 9.692/117/2013*. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270310_a_271639]
-
toți subiecții de drept este asigurată prin publicarea lor în Monitorul Oficial al României. 52. Or, așa cum s-a statuat de către Curtea Constituțională a României*8), prin Decizia Plenului nr. 1/1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronunțate în cadrul controlului de constituționalitate, "puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta".
DECIZIE nr. 4 din 29 februarie 2016 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 9.692/117/2013*. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270310_a_271639]
-
tineretului; protecția proprietății intelectuale. 12. Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă - instituții de artă și cultură; protecția patrimoniului cultural național; activitatea presei și a celorlalte mijloace de informare în masă. 13. Comisia juridică, de disciplină și imunități - constituționalitatea proiectelor de legi și a propunerilor legislative; reglementări în domeniul dreptului civil, penal, contravențional, procedură civilă, penală, administrativă, organizarea judecătorească; alte reglementări cu caracter precumpănitor juridic; probleme de disciplină parlamentară, incompatibilități și imunități. 14. Comisia pentru apărare, ordine publică și
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (*republicat*) Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268345_a_269674]
-
primă Cameră sesizată, solicită de fiecare dată punctul de vedere al Guvernului. Punctul de vedere al Guvernului cuprinde și informații de natură financiară. La răspunsul menționat au fost atașate documente referitoare la parcursul procesului legislativ privind legea supusă controlului de constituționalitate. 17. Prin Adresa nr. 5/301 din 18 ianuarie 2016, înregistrată la Curtea Constituțională sub nr. 428/18 ianuarie 2016, Guvernul menționează că nu a primit din partea inițiatorilor propunerii legislative nicio solicitare privind evaluarea impactului propunerii respective asupra bugetului de
DECIZIE nr. 22 din 20 ianuarie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269609_a_270938]
-
Guvernul arată că a trimis punctul său de vedere către Parlament, din proprie inițiativă, și a arătat motivele pentru care prevederile acesteia nu sunt sustenabile. La răspunsul menționat au fost atașate documente privind corespondența purtată în legătură cu legea supusă controlului de constituționalitate, precum și un înscris intitulat "Potențial impact al legii pensiilor aleșilor locali" întocmit, astfel cum rezultă din conținutul său, ulterior adoptării legii antereferite. Se mai reține că Guvernul și-a completat răspunsul potrivit Adresei înregistrate la Curtea Constituțională sub nr. 457
DECIZIE nr. 22 din 20 ianuarie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269609_a_270938]
-
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție, precum și ale art. 1, 10, 15 și 18 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze obiecția de neconstituționalitate. 19. Obiectul controlului de constituționalitate îl constituie dispozițiile Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, care au următorul cuprins: " Art. I. - Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7
DECIZIE nr. 22 din 20 ianuarie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269609_a_270938]
-
octombrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 7 ianuarie 2014); de aceea, respectarea prevederilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative se constituie într-un veritabil criteriu de constituționalitate prin prisma aplicării art. 1 alin. (5) din Constituție (ad similis, a se vedea Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014 , precitată, sau Decizia nr. 17 din 21 ianuarie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79
DECIZIE nr. 22 din 20 ianuarie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269609_a_270938]
-
tratament juridic este justificată în mod obiectiv și rațional prin natura atribuțiilor îndeplinite de acestea față de aleșii locali cărora nu li s-a acordat o atare indemnizație, întrucât această indemnizație se acordă, astfel cum transpare din legea supusă controlului de constituționalitate, în considerarea calității de ales local, fără a se avea în vedere natura concretă a atribuțiilor exercitate. De aceea, nu are importanță nici faptul că unele dintre persoanele beneficiare au deținut calitatea de primar sau președinte de consiliu județean, autorități
DECIZIE nr. 22 din 20 ianuarie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269609_a_270938]
-
legea analizată majorează cheltuielile prevăzute în Legea bugetului de stat pe anul 2016 nr. 339/2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 19 decembrie 2015. Un atare aspect nu ar fi pus nicio problemă de constituționalitate în măsura în care cheltuiala realizată potrivit legii analizate ar fi fost cuprinsă în bugetul de stat pe anul 2016. Însă legea analizată a fost adoptată ulterior legii bugetului de stat, fără a se corela cu prevederile acesteia. Indicarea în cuprinsul legii analizate
DECIZIE nr. 22 din 20 ianuarie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269609_a_270938]
-
previzibilitatea bugetară pentru ca atât Guvernul, cât și Parlamentul să aibă reprezentarea reală a impactului bugetar al măsurilor pe care le promovează și le adoptă, după caz. 61. Având în vedere cele anterior expuse, Curtea constată că legea supusă controlului de constituționalitate încalcă art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât normele pe care le reglementează nu îndeplinesc condițiile de claritate, precizie și previzibilitate cu privire la natura juridică a "indemnizației pentru limită de vârstă", sfera beneficiarilor săi și modul de stabilire și calcul al
DECIZIE nr. 22 din 20 ianuarie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269609_a_270938]
-
își are temeiul/izvorul în mandatul exercitat de subiectele de drept alese. În consecință, având în vedere caracterul justificat al acordării indemnizației, nu se poate reține existența unui privilegiu în favoarea categoriei de aleși locali vizate de legea supusă controlului de constituționalitate. Surprinzător, Curtea a considerat, însă, că aleșii locali care nu beneficiau de indemnizația pentru limită de vârstă sunt discriminați față de cei cărora li se acorda acesta drept, respectiv primar, viceprimar, președinte sau vicepreședinte al consiliului județean. Curtea a reținut drept
DECIZIE nr. 22 din 20 ianuarie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269609_a_270938]
-
Curtea observă că, în realitate, critica autorului excepției se referă la modalitatea de aplicare a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 față de situația sa de fapt, ceea ce nu reprezintă însă o veritabilă problemă de constituționalitate. Astfel, având în vedere prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , conform cărora "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, [...]", Curtea reține că examinarea constituționalității unui text de lege are în
DECIZIE nr. 856 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi art. 25 alin. (3) şi art. 26 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269684_a_271013]
-
Legea nr. 393/2004 față de situația sa de fapt, ceea ce nu reprezintă însă o veritabilă problemă de constituționalitate. Astfel, având în vedere prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , conform cărora "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, [...]", Curtea reține că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere conformitatea acestui text cu dispozițiile și principiile constituționale, și nu modul de interpretare și aplicare a normelor legale la speța dedusă judecății
DECIZIE nr. 856 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi art. 25 alin. (3) şi art. 26 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269684_a_271013]
-
reprezintă însă o veritabilă problemă de constituționalitate. Astfel, având în vedere prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , conform cărora "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, [...]", Curtea reține că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere conformitatea acestui text cu dispozițiile și principiile constituționale, și nu modul de interpretare și aplicare a normelor legale la speța dedusă judecății, care este de competența instanțelor judecătorești și nu intra în sfera
DECIZIE nr. 856 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi art. 25 alin. (3) şi art. 26 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269684_a_271013]