20,245 matches
-
lumea e o țesătura atât de densă, încât orice ochi care se duce te afectează și pe tine. » Little Miss Sunshine/Fiecare se crede normal de Jonathan Dayton și Valerie Faris. O comedie cu accente grave sau o dramă a dulcilor nevroze ale noastre, ale tuturor. Multă umanitate și dorința de a trece dincolo de stereotipii. » La Môme/ La Vie en roșe de Olivier Dahan. Un scenariu deștept și un regizor cu multă inteligență a inimii, care fac că filmul să poată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
legătură cu dispariția Elodiei. Luis Lazarus, țara are nevoie de tine! Lupoaica trebuie să mărturisească! CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEAȚ| Emil BRUMARU Prefer să răspund pe fața zgrumțuroasă a filei... Prefer să răspund pe fața zgrumțuroasă a filei; asperitățile îmi deviază dulce, imprevizibil, gândurile. Acum câteva zile, parcă prevăzând întrebarea dumneavoastră referitoare la esența de lemn folosită pentru focul întreținut aproape permanent în godinul bondoc (mult mai târziu mi-am construit o sobă de teracotă imensă, cam cât acelea din sălile de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
și fanarioților; epopeea luptei frâncilor (occidentali) împotriva turcilor; vânători cu șoimi; nunți domnești; balade mitice în care vechiul fond oriental a fost impregnat de dogma creștină. Doina, melancolică sau războinică, mod cu adevărat național al lirismului popular: "Doină, doină, cântec dulce! Când te-aud nu m-aș mai duce! Doină, doină, vers cu foc! Când răsuni eu stau în loc. Bate vânt de primăvară, Eu cânt doina pe afară, De mă-ngân cu florile Și privighetorile. Vine iarna viscoloasă, Eu cânt doina
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Legătura, el conchidea cu îndreptățire: "Transmise din generație în generație, păstrate din teamă, respectate aproape ca și cultul, superstițiile popoarelor sunt, poate, arhivele lor cele mai vechi"**. Sunt în firea românească aceste drăgălășenii ațâțătoare care caracterizează doina, aceste mici vorbe dulci, aceste diminutive prețioase, aceste alintări voluptuoase care le-nnebunesc pe femei. Povestirea este punctată de interjecții provenite din natura câmpenească și care marchează o etapă, în timp ce povestitorul recită și citește în memoria sa ca într-o carte fermecată. Nu știu
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
-n gură! Când te văd în bătătură Îmi uit plugu-n arătură Sapa-nfiptă-n curătură, Și las boii ca să pască, Plugul să se ruginească Și sapa să putrezească. Alei! puico, dac-ai vrea, Patru pluguri aș dura, Țara-ntreagă aș ara. Graiul dulce de muiere Varsă-n suflet mângâiere Și dă omului putere Ca să facă tot pe vrere. Dar nu vrei, sărman de eu! Și eu mor de dorul tău!" Acesta este însuși fondul sufletului românesc, a cărui sensibilitate este extrem de fină și
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
plece la război. "După mine să oftați Și mereu să m-așteptați Nouă ani și jumătate Cu credință, cu dreptate, Când pe zece c-oi porni, Până zece n-or plini, P-a mea dalbă de mireasă, P-a mea dulce de nevastă Frumușel să mi-o gătiți Și cu alt s-o logodiți, Cu altul s-o măritați Și la nuntă să-i jucați, C-atunci nici c-oi mai veni, Că io-n lume n-oi mai fi!". Tânărul
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Moș Radule, barbă sură, Ai pe cineva la stână Ca să nu fac vro pricină? Ba să nu faci vro pricină, Ca să vezi ce e la stână: Mai aseară, pe-nnoptat, Oile-n strungă le-am dat; Mânătorul s-a sculat Lapte dulce-a tot mâncat, Frigurile l-au luat Ș-acum zace răsturnat, Pe pelcele așezat". Gheorghelaș încearcă pieile, dar distrat. Atenția îi este atrasă spre un colț întunecos al stânei, unde un necunoscut doarme pe o grămadă de piei. Se îndreaptă
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
să-i ia cu totul copilul, fiindcă îi rămânea amintirea. După cincisprezece ani, a tradus cântecele populare de pe Dâmbovița: este micul râu care stropește Bucureștii și Cotrocenii și căruia îi spusese, la două luni după moarte: "M-ai legat tu, dulce nume, De-al tău mal tu m-ai legat De când doarme-aci-ngropat Ce-am avut mai drag pe lume"*. În 1989 i-a dedicat "copilei mele" o adevărată româncă deja! adaptarea legendelor românești. În această dedicație, amintirea este atât de recentă
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
de unde ea n-ar vrea s-o cheme înapoi, dac-ar avea puterea. Acolo ea plutește ca un fluture prin grădini de o frumusețe minunată, bea mierea trandafirilor și doarme în caliciul unui nufăr înflorit pe lac, unda o leagănă dulce, mai blând decât o mamă: Iar din bătaia vălurelelor se înalță melodii necunoscute, ca și când ar cânta mii de copii împreună încet, cât se poate de încet și de dulce. Iar deasupra concertului acestuia suav, vibrează armoniile grave ale vântului ce
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
s-a așezat într-o noapte în leagăn și a trezit toată casa rugându-se cu glas tare: "Cum să te primesc, cum să te întâlnesc?". Sunt și acum la fel de pioasă, la fel de pătrunsă de frica lui Dumnezeu și călăuzită de dulci speranțe veșnice ca și în primii ani ai copilăriei, când mama mă învăța că cea mai frumoasă veghe de Crăciun e veghea morții și că moartea este cea mai minunată răsplată a noastră!". A rămas mistică și călăuzită de credință
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
a lungul relației. Un număr mare de enunțuri cu valoare de confirmare contribuie la transformarea unei literaturi asupra căreia planează o suspiciune ireductibilă într-una inocentă. Așa se exprimă doamna Guaé în Anti-Justine de Restif de la Bretonne: "Belșugul și căldura dulce a spermei mă făcură să vorbesc astfel, dar cu o plăcere, cu un avânt, cu un extaz de necrezut! Țipam: "Amantul meu drag! Amant divin... mă sfârșesc... de fericire... și de voluptate... Te ador!..."". Op. cit., p. 171. Exclamațiile de mai
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
din învățământul special (de foarte multe ori chiar o parte dintre colegii noștri de facultate care predau la licee cu renume). Să le răspundem acestor cârcotași folosind vocea lui Sofocle care spunea „educația are rădăcini amare dar fructele ei sunt dulci.” Comunicarea non-verbală de fapt interesul pentru studiul gesturilor sa înregistrat în secolul al XVII-lea. În comunicarea non-verbală se folosesc semne și coduri care îmbinate dau o anumită structură. Literatura de specialitate prezintă trei grupe ale comunicării non-verbale și anume
Respect?nd, vom fi respecta?i by Otilia Rusu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84070_a_85395]
-
chiar de tot și are șanse mari să-și revină, ceea ce, cred eu, e o veste minunată ca să începi un an nou. FILM De la Bee Movie la B-Movies Iulia BLAGA Și începem, firește, cu Bee Movie, una dintre cele mai dulci surprize ale anului care a trecut. Curtat mai bine de 10 ani de DreamWorks, Jerry Seinfeld a cedat și, timp de aproape patru ani, a scris și a participat la realizarea acestui film de animație, colorat, vesel, ușor ca pana
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
din pocal Să uităm de răutate Și să ne iubim, mă frate Refren: Ridicați cu toți pocalu Și să trăiască Cornarul - III - Sus în deal pe Cătălina Să privim împrejurimea Struguri mari de tămâioasă De grasă și de fetească Refren: Dulce-i vinul în pocale Hai să trăiești, măi Cotnare. - IV - Măi Cotnare, măi Cotnare Arată că vinu-i tare Și fă-o pe mândra mea Să nu mai stea singurea bis coda 6 Refren: De aceea sus pocalul Și să trăiască
?C?ntecul Cotnarului? by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84086_a_85411]
-
consoarte și zilele de menstruație... ceea ce nu-i de ici, de colo... o iubea omul până la ultima mireasmă... și cea mai delicată, cred eu... Femeile, în perioada dificilă, au un soi de grație bolnăvicioasă, o sexualitate exaltată, vecină cu isteria dulce a iubitelor nefutute cu anii... de cavalerii lor plecați în cruciade absurde... mai și înjugându-le pizdanca în centuri ruginite de castitate... oh! Să nu delirez... Jurnalul pentru Stella (sunt scrisori de fapt, aproape zilnice) e o mină de aur
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
gazetă. Pac la războiul sfânt împotriva consumerismului! SECRETUL ADRIANEI Adriana BABEȚI „ Pentru totdeuna al tău“ N-am cum să evit. Fiindcă scriu fix în 15 ianuarie, nu pot să nu-mi amintesc cum era să mor (la propriu) pe baricada Dulcea mea Doamnă/Eminul meu iubit. Dar de ce să intre o poveste ca asta într-o rubrică despre bucurie? Pentru că am scăpat cu viață și pentru că, în final, a ieșit ceva bun din toată zdrobeala. S-a întâmplat în vara lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
mai bine trimite-l cu conductorul de la Slepin-kar. Cad de somn, merg să mă culc și te sărut de o mie de ori. V. Alecsandri. Păzește-te să nu răcești. Nu te osteni peste măsură.“ Și iată-l pe Erou: „Dulcea mea Veronică, ă...ț Te rog, puiuțul meu cel scump, să nu fii supărată că nu-ți scriu multe, căci bucuros aș scrie volume întregi dacă aș putea să mă scufund cu totul în dulcile mele amintiri; știi însă că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
Și iată-l pe Erou: „Dulcea mea Veronică, ă...ț Te rog, puiuțul meu cel scump, să nu fii supărată că nu-ți scriu multe, căci bucuros aș scrie volume întregi dacă aș putea să mă scufund cu totul în dulcile mele amintiri; știi însă că, gonit de ocupații zilnice și nemernicii, abia am câteva momente seara nu să gândesc la tine, căci aceasta o fac toată ziua, dar să mă răsgândesc și să te sărut în închipuire măcar, dulcea mea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
în dulcile mele amintiri; știi însă că, gonit de ocupații zilnice și nemernicii, abia am câteva momente seara nu să gândesc la tine, căci aceasta o fac toată ziua, dar să mă răsgândesc și să te sărut în închipuire măcar, dulcea mea Veronicuță șirată și cochetă și ușurică și popoțică. 70 de mii de sărutări aș vrea și n-am nici una, nici una. Te mângâi eu dulce, te sărut cu drag, îți pup picioruțele și rămân ca totdeuna și pentru totdeuna al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
o fac toată ziua, dar să mă răsgândesc și să te sărut în închipuire măcar, dulcea mea Veronicuță șirată și cochetă și ușurică și popoțică. 70 de mii de sărutări aș vrea și n-am nici una, nici una. Te mângâi eu dulce, te sărut cu drag, îți pup picioruțele și rămân ca totdeuna și pentru totdeuna al tău, Turc cinstit și amorezat, Emin aga“. Simțiți cum poate învia istoria, ba chiar literatura? rockin’ by myself Planoare muzicale Dumitru UNGUREANU Era în 1980
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
ci datorită modelului asumat cu curaj și cu o rară consecvență. Față de volumul anterior, Eclectica reprezintă o semnificativă schimbare de accent. Nu mai întâlnim aici comedia seriozității, pastișa tongue-in-cheek (dacă nu chiar pince-sans-rire), nici veșmintele somptuoase, chiar dacă de împrumut, ale dulcelui stil clasic. Aici, poezia e mult mai „hard“, mai crunt parodică, mai „verde-ntre ochi“. Forma fixă a poemului e larg abandonată. Poemele ample, adesea adresative, nu se mai revendică de la o sursă livrescă, ci pun în scenă histrionismul real
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
am vrut s-o alung cu cuvinte. O vreme am reușit. Am considerat că e mult mai greu să fii fericit, să-ți pocnești cu biciul tristețea, să lupți corp la corp cu ea decât să i te lași leneș, dulce, romantic. Am urât tristețea cum am urât și boala. Boala e cea mai mare insultă adusă unui om. Voi plânge fericit, mi-am spus, voi plânge fericit. Dar, iată, la 44 de ani bocesc de-a binelea. E și adevărat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
astea ce se dovedesc păguboase până la urmă, i-am cerut atunci, după câteva încercări ratate de a mă conforma întrebărilor... l-am rugat să selecteze din sutele de scrisori trimise, începând din 1969 (eram la Dolhasca), mai întâi într-o dulce debandadă, apoi, de prin 1975 (revenisem la Iași!), numerotate tacticos... i-am dat mână liberă să facă un soi de antologie de citate! Mugur, bucuros și dânsul că scapă de belea, fiind eu și cam recalcitrant, a înșirat niște fragmente
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
ale drogurilor, începând cu dependența (adică adicția, cum se spune azi), n-are niciunul, draga mea Aron, din avantajele (să le zicem astfel) ale lor. — Ce facem, dom profesor, o luăm de la-nceput, întrebă, blazată, Carmen Carpen. — Bis repetita placent, dulce Carmen, conchise ferm Vasile Elisav, în limba clară a lui Caius Iulius. (Continuarea în numărul următor) CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEAȚ| Săltând voios în viața personală Emil BRUMARU De obicei, săltând voios în vârsta personală (și la 69 de ani îndrăznesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
o oră, timp berechet pentru ca Panțiru Aurel zis Relu să moară nederanjat de sirenă. Fără onoruri, fără bocete, ci discret, așa cum îi stă bine unui burlac bătrân. Inima lui, care de 70 de ani se zbătea întruna, experimenta acum o dulce senzație de odihnă... Panțiru Aurel zis Relu nu a avut copii, iar ca familie, o singură soră, moartă de frig în 2001, divorțată, cu un copil - Toadere Dumitru, singurul moștenitor al minusculului ram genealogic. Panțiru Aurel zis Relu își lăsa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]