17,773 matches
-
oameni au fost omorâți de noua putere instaurată atunci. Apoi au fost tot felul de manipulări, de acțiuni regizate prin care oamenii să fie intoxicați cum că ,,elemente reacționare de tip fascist”, pun în pericol ,,integritatea țării” și vor să fure munca, ,,avuția poporului “ obținută cu atâta trudă în regimul comunist. Populația neinstruită și slab pregătită în ceea ce privește ticăloșia conducătorilor ei, a fost astfel manevrată încât să vadă în Iliescu o mare personalitate care a salvat țara. În continuare Iliescu dând curs
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
pentru ,,idealurile socialismului”. La fel ca și în cazul naziștilor, poate au fost și din aceea care n-au omorât oameni cu mâna lor, dar au fost judecați ca și criminali de război. - Mai departe hoții au fost lăsați să fure, să distrugă țara, dar asta nu oricum; aceștia aveau nevoie de liniște. Așa că Iliescu ieșea în față să spună populației să aibă răbdare, să fie ,,consens și pace socială” în timp ce țara era jefuită, economia era distrusă, bogățiile țării erau date
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
să spună populației să aibă răbdare, să fie ,,consens și pace socială” în timp ce țara era jefuită, economia era distrusă, bogățiile țării erau date străinilor pe nimic, întreprinderile prădate și date la fier vechi, iar inflația și prețurile ridicate sărăceau populația. ,,Furați în voie dragi tovarăși și prieteni că acum se poate; eu vă dau liber la hoții, iar voi în schimb mă țineți pe mine la putere. Eu nu sunt ca Ceaușescu, care voia totul numai pentru el !” Bineînțeles că Iliescu
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
are de-a face tot cu oameni ! Dar plin de sine ,,marele om politic” rânjea la televizor în stilul lui bolșevic, mândru de isprava lui de ,,mare politician” care își bate joc de oameni, satisfăcut ca un derbedeu ordinar care fură bomboana unui copil întâlnit pe stradă. Să-și bată joc de omul sărman, asta a fost marea ,,realizare de prestigiu” a politicianului ,,cinstit”! Și ,,deștept” pe deasupra ! Nu știa Iliescu ce se întâmplă în țară? Știa foarte bine! Era în deplinătatea
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
marele om politic” Iliescu? A readus și a consolidat vechea nomenclatură în posturi de conducere pentru ca din această postură să jefuiască populația ,,în mod legal”, a lăsat în urmă o țară în dezastru. La fel ca și Stalin care a furat grânele țăranilor lăsându-i muritori de foame și a omorât oameni în gulaguri pentru ,,binele lor și al țării” , pentru ,,idealurile socialismului”, tot așa s-a comportat și Iliescu în noile condiții sociale. Dar Stalin are totuși circumstanțele atenuante că
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
ar trebui să devină conștient că el, din poziția în care se află, are nevoie vitală de un climat de moralitate și corectitudine. Corectitudine care trebuie să înceapă cu el însuși. Spunând cu nonșalanță, inconștient ,,și eu în locul lor aș fura dacă nu aș fi prins”, acesta își face singur rău ,,legiferând” în felul acesta ,,dreptul” altora mai șmecheri de a-l jefui pe el însuși. Iată, întâlnim aceeași debusolare dintotdeauna a omului de rând în a-și înțelege drumul corect
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
noi, oamenii de rând, să înțelegem cine suntem. Am văzut ce înseamnă viața fiecăruia dintre noi când țara este condusă de oameni necinstiți. După patru ani de zile de iluzii destrămate, ne-am blazat, spunând că toți sunt necinstiți și fură când ajung la putere. Astăzi constatăm că puterea care a condus țara a acționat în folosul fostei nomenclaturi comuniste și nu în beneficiul societății. Tot astăzi îi blamăm pe cei care s-au îmbogățit peste noapte pe spinarea celorlalți. Îi
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
53o de ani, ceeace nu e la îndemâna multor așezări rurale de pe întreg întinsul patriei noastre. CAPITOLUL IV Iobagii Motto: Măria -ta! Suntem bătuți de nevoi, La noi în zadar ară plugul, Căci holdelor noastre cu spicul de aur Străinul le fură belșugul. (Octavian Goga) Pentru a ne lămuri întru-câtva asupra stării populației satului nostru în evul mediu, vom ține seama de cuvântul autorizat al istoricului Ștefan Meteș, director al Arhivelor Statului din Cluj, membru corespondent al Academiei Române în perioada interbelică, cuvânt
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
zile de coasă și să adune și să ducă fânul cosit unde zice dregătorul curții. La seceriș, să care tot felul de semănături unde i se spune. Fiecare preot dela sat dă la Rusalii câte 1 fl. Românii ținutului, dacă fură - afară de cal - bou, vacă oaie, porc, îl plătește de 12 ori, cel ce fură din casă sau face o samavolnicie în casă, birșag 12 fl., dacă fură din curte sau în grădină 6 fl., pentru vărsare de sânge 4 fl
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
curții. La seceriș, să care tot felul de semănături unde i se spune. Fiecare preot dela sat dă la Rusalii câte 1 fl. Românii ținutului, dacă fură - afară de cal - bou, vacă oaie, porc, îl plătește de 12 ori, cel ce fură din casă sau face o samavolnicie în casă, birșag 12 fl., dacă fură din curte sau în grădină 6 fl., pentru vărsare de sânge 4 fl., cel care cu puterea necinstește o fată sau muiere își pierde capul, dacă s-
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Fiecare preot dela sat dă la Rusalii câte 1 fl. Românii ținutului, dacă fură - afară de cal - bou, vacă oaie, porc, îl plătește de 12 ori, cel ce fură din casă sau face o samavolnicie în casă, birșag 12 fl., dacă fură din curte sau în grădină 6 fl., pentru vărsare de sânge 4 fl., cel care cu puterea necinstește o fată sau muiere își pierde capul, dacă s-a făcut cu învoirea amândorura birșag 4 fl, iar pentru violarea unei văduve
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
gospodari desăvârșiți, iubitori de frumos, crescuți în frica lui Dumnezeu, păstrători ai tradiției în care s-au născut, la un moment dat renunțau la totul și luau calea codrului hotărâți să-și facă singuri dreptate, pedepsindu-i pe cei ce furau și ultima bucătură dela gura supușilor lor? Pentru că din rândurile acestor oprimați s-au ridicat voinici ce au luptat în ceata lui Bujor la începutul secolului XIX, după cum de aci s-a ridicat întru apărarea dreptății și a celor obidiți
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Pe clopotul rămas, greu de 106 kilograme mai putem citi azi numele donatorilor: Ioan Boltaș, P. Monea, Ana Rășinărean, N. Monea, R. Oana, Petru Șari, M. Bucurenci, D. Roman și soții.« Turnat de Antoniu Novotny, Timișoara anul 1899. În locul clopotului furat de nemți, credincioșii parohiei ajutați de o colectă făcută printre românii plecați în America, au putut cumpăra un alt clopot pe care l-au și montat în locul celuilalt în anul 1926. Cele patru icoane mari din fața Sfântului Altar au fost
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
trebuință celor ce vor ceti și acelor ce vor asculta cu inima curată și vor păzi poru(n)cile sfi(n)tii ev(anghe)lii. A sfintii bese(re)ca Streza Cârțișor (a) și cine s(-)ar ispiti să o fure să fie afurisit de toți sfinți pă(ren)ți. Scris(a)m eu popa Ionu d(in) Cârțișoar(a) de(n) ținutul Făgărașului și a fo(st) anul D(o)mnulu(i) 1772. Decă a(m) scri(s) eu popa
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
să le scrie și să rămână la biserică scrise, căn biserică erau ferite și de foc și de alte devastări. Înainte de primul război mondial era omenirea cu mult mai credincioasă ca acuma, n-ar fi intrat cineva în biserică să fure ceva sau cel puțin să aibă un gând rău față de biserică. Știu când am fost în primul război mondial, deși am fost sub comandă nemțească, căci noi până în 1918 am fost sub stăpânire austroungară, când înaintam ne sta-n poruncă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Oamenii (pe) care-i angaja la lucru trebuia să-i plătească, iar oamenii care se duceau la el la lucru nu mai erau fricoși ca iobagi, că-i mută ori îi persecută altfel, s-au îndîrjit de-l mai și furau din toate ce aduna. Atunci groful văzând că-i merge rău a adus unguri de-ai lui ca să supravegheze pe lucrători, să nu se mai fure, dar cum zice proverbul, mărul rău bun nu se face ci cel bun se
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
că-i mută ori îi persecută altfel, s-au îndîrjit de-l mai și furau din toate ce aduna. Atunci groful văzând că-i merge rău a adus unguri de-ai lui ca să supravegheze pe lucrători, să nu se mai fure, dar cum zice proverbul, mărul rău bun nu se face ci cel bun se putrezește, așa a fost și cu oamenii aduși de grof, toți s-au dedat la furat și se fura și mai tare. Spuneau bătrînii când îmblăteau
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ai lui ca să supravegheze pe lucrători, să nu se mai fure, dar cum zice proverbul, mărul rău bun nu se face ci cel bun se putrezește, așa a fost și cu oamenii aduși de grof, toți s-au dedat la furat și se fura și mai tare. Spuneau bătrînii când îmblăteau secara și ovăsul cu îmblăciul, așa se îmblătea atunci, nu erau mașini, era o pocie de alun cam de 2 metri și jumătate numită dârja și un știuc de lemn
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
supravegheze pe lucrători, să nu se mai fure, dar cum zice proverbul, mărul rău bun nu se face ci cel bun se putrezește, așa a fost și cu oamenii aduși de grof, toți s-au dedat la furat și se fura și mai tare. Spuneau bătrînii când îmblăteau secara și ovăsul cu îmblăciul, așa se îmblătea atunci, nu erau mașini, era o pocie de alun cam de 2 metri și jumătate numită dârja și un știuc de lemn de 60 de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
22 iunie 1941, armata română sub comanda generalului Antonescu, alături de trupele germane ale lui Hitler atacă colosul sovietic, în speranța că luptând alături de acești «camarazi» ce ne batjocoriseră în 30 august 1940 la Viena, vom recăpăta brazda ce ni se furase. Dar zodiile ne sunt potrivnice. Războiul a fost un adevărat dezastru nu numai pentru țara noastră, dar și pentru restul omenirii. Nici douăzeci de ani nu trecuseră de când întregul nostru popor începuse a privi fericit în perspectiva unor vremuri prospere
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ce rămăsese în sat ca să ducă în pivnița proprie cu binecuvântarea președintelui ceapeului, a brigadierului agricol, ba chiar și a tovarășului milițian, că de, doar oameni suntem. Și dacă bunicii și străbunicii noștri după abolirea iobăgiei de la ’848 l-au furat pe grof până l-au determinat să-și ia lumea-n cap și să-și vândă moșia pe un preț derizoriu, de ce n-am sustrage și noi, boresele anilor lumină, un sac, doi de cartofi, uneori char o tonă, două
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Prin prezența ei, cartea devine un codex, o compilație din doi autori, și să găsești ceva comun lor devine o sarcină din Uqbar-ul lui Borges. Firește, n-aș vrea să se creadă că-l acuz pe bietul Cezar că a furat poves tirea de undeva. O explic mai curînd printr-un fel de transmisie ocultă, extra senzorială, sau printr-o subită iluminareț A doua axă importantă a cărții este ceea ce aș putea numi gombrowiczismul (sau ferdydurkismul) ei. În ultimii 10-15 ani
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
teribilistă, dar ăsta e purul adevăr - nu fac literatură !). Snagoavele (sau Vogans) se fumau atunci cînd erai mai în bani și, desigur, cele de Timișoara erau cele mai bune. Snagoavele de Timișoara sînt singu rele țigări pe care le-am furat, o dată, de la taică-meu din diplomat - el fuma numai Snagov. Așa, din casă, am mai luat țigări, mai ales din colecția de pachete străine pe care ai mei le aveau în „minibarul“ din bibliotecă. Luam pur și simplu, căci ai
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Primul care și-a reve nit a fost tatăl care, după un moment de cumpănire a situației, îi spuse lui Dănuț s-o bată la cap de-acum încolo tot timpul să-i dea inelul pe care i l-a furat, căci furat se numește ce făcuse ea !... și mai putea să mai facă ceva : să-i pună și pe ceilalți copii s-o strige : „Aurora-hoața, slabă precum ața“. Dănuț i-a pus, dar a găsit puțini amatori, și nici ăia
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
și-a reve nit a fost tatăl care, după un moment de cumpănire a situației, îi spuse lui Dănuț s-o bată la cap de-acum încolo tot timpul să-i dea inelul pe care i l-a furat, căci furat se numește ce făcuse ea !... și mai putea să mai facă ceva : să-i pună și pe ceilalți copii s-o strige : „Aurora-hoața, slabă precum ața“. Dănuț i-a pus, dar a găsit puțini amatori, și nici ăia nu strigau
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]