16,713 matches
-
catalan este cu o idee mai înalt decît celelalte. Dar poate că-s gură rea... Steagul acesta are și el povestea lui. Cred că am mai povestit-o așa că pe cei care m-au citit deja îi rog să mă ierte. Legenda zice că, în secolul al IX-lea, împăratul franc Ludovic cel Pios oferă Cerdania lui Guifred cel Păros, din casa de Barcelona, cerîndu-i să-l ajute în lupta cu Normanzii. În bătălia care a dus la victoria francilor, Guifred
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
scuzele mele. Eu sunt cauza disconfortului Dumneavoastră. Dar vă asigur că mîine vom pleca în zori. Pînă atunci, ca să mă fac iertat, vă invit la gala de lupte pe care o dau în această seară. Domnule, vă asigur că sunteți iertat, dar vă rog să-mi spuneți cum se face că aici, la mii de kilometri de țara noastră, în inima deșertului, cineva ne vorbește atît de frumos românește. O, Doamnă, foarte simplu: mama mea a fost, vreme de foarte mulți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
ale unui neștiutor într-ale meseriei. În primăvara aceea, la Iași au fost serbări, se comemora ceva, toată lumea era în sărbătoare, venise familia regală care a vizitat și expoziția. Lucrările mele au fost aproape toate cumpărate și să-mi fie iertat că trebuie să spun, dar atracția expoziției, surpriza deosebită au fost lucrările expuse de mine. Printre numeroșii cumpărători, îmi amintesc de Haralamb Leca și M. Sadoveanu. În cercul acela îngust, devenisem dintr-o dată celebru și, cu acele naivități ale începutului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
proful de Română!.. Recunosc, e un profesor bun, dar ți-ai dat și tu seama că mă depunctează întotdeauna, ca să nu cumva să trec înaintea fiică-sii... - În regulă. Urmează o tăcere. Ultima. Apoi vocea lui: - Nu știu cum să-ți spun. Iartă-mă. Știu că tu lucrezi mereu alături de el la revista școlii. - Într-adevăr, doar sunt redactor-șef. Dar ce legătură are asta? Îmi cunoaște familia, nevastă-sa își coase rochiile la maică-mea, iar el însuși vine cu ea la
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
Mai erau doar două săptămâni și totul trebuia să se sfârșească...El știa asta de mult, dar ea încă mai speră să n-o alunge din viața lui. Bucureștiul trebuia să rămână pentru ea doar o greșeală pe hartă, de neiertat, dar de pedepsit în virtutea consecințelor nefaste. Probabil că ăsta o tulbură pe Lăură cel mai mult. Plecând, însemna să se prefacă că nu-i pasă, că nu-l mai iubește, ca intenționează să înceapă o altă viață. Apoi a
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
NATO, dușmanul țării lui; după căderea lui Saddam, noul regim "democratic" nu ne dă că n-are de unde etc. b. Până nu cu multă vreme în urmă a face o vizită oficială în Libia, de exemplu, era o erezie de neiertat în fața SUA și a UE. În consecință, niciun oficial român n-a îndrăznit să viziteze Libia, cu excepția lui Corneliu Vadim Tudor, care a fost pus la zid de întreaga presă din această cauză (în acest moment situația se repetă în
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
un element nou, care, se pare, ar putea aduce niște schimbări în tragedia irakiană: Raportul Baker-Hamilton. Un lucru foarte important, știut de altfel, este acela că Irakul stă pe o mare de petrol. Or, un asemenea "păcat" nu poate fi iertat nicidecum de marile puteri care conduc azi lumea. Economia lumii în care trăim încă se bazează, în mare măsură, pe petrol. Este adevărat că există și surse alternative de energie nucleară, hidroelectrică ș.a. -, dar acestea nu pot, încă, pune în
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
În sinistra sa "operă" nu numai la nivelul Georgiei, ci al întregii Uniuni Sovietice el a avut alături un alt georgian, Lavrenti Beria, care a fost, de altfel, executat imediat după moartea "tătucului". Georgienii n-au uitat și n-au iertat imediat crimele împotriva lor ca popor, astfel încât, la prima ocazie, s-au declarat independenți (9 aprilie 1991), iar de atunci lumea întreagă urmărește cu atenție jocul de-a șoarecele și pisica între marea Rusie moștenitoarea Uniunii Sovietice și mica republică
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
fi negative. Dacă turcii interzic americanilor utilizarea bazei aeriene de la Incirlik, atunci aprovizionarea celor din Irak este, practic, blocată, cel puțin până ce americanii vor găsi o altă bază. În orice caz, ițele sunt greu de descâlcit. Turcii nu-i pot ierta pe kurzi, armenii pe turci, americanii nu pot renunța, deocamdată, la Irak, Turcia este în NATO, Armenia vrea în NATO, America vrea ca Armenia să fie în NATO, Turcia nu vrea, Turcia vrea în UE, Franța n-o vrea și
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
nu atât pentru cel sau cei din fața lui, cât pentru ceea ce reprezintă ei, pentru popoarele și guvernele care i-au trimis. În diplomație, cine nu le respectă nu face gafe ci greșeli, iar în această lume aparte greșelile nu se iartă. Nu-i faci unui cap încoronat un gest de amiciție ca între vecini de bloc, și nici nu întârzii la o întâlnire în care președintele țării tale și un rege sunt deja acolo. Spuneam că în diplomație fondul nu poate
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
spre Rusia cu ocazia Summit-ului de la București și a întâlnirii cu Vl. Putin, dar cu condiția să nu mai facă, iarăși, vreo declarație anti-rusă, în stilul său caracteristic, pentru că rușii contabilizează cu atenție orice asemenea gest, uită greu și iartă rar. Și, din păcate, noi avem nevoie de ei mai mult decât ei de noi. 12 iunie 2008 România și marele Est european Alegerile, fie ele locale, parlamentare, europarlamentare sau prezidențiale, vin și trec, dar problemele majore cu care se
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
milioane de evrei în al Doilea Război Mondial n-a existat în realitate, iar camerele de gazare există doar în imaginația noastră. Papa Ioan Paul al II-lea l-a excomunicat, dar actualul papă, Benedict al XVI-lea, l-a iertat și l-a reprimit în sânul clerului. Asta i-a înfuriat la culme pe evrei. Williamson, însă, nu este singurul de această părere, iar toți cei care resping existența Holocaustului au primit de mai multă vreme numele de negaționiști. Or
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
un amestec exploziv care foarte greu poate fi dezamorsat. Iar când cineva crede că deține adevărul absolut, orice umbră de îndoială la adresa acestui adevăr și a deținătorului său apare, în ochii lui, ca o maximă jignire ce nu poate fi iertată. Să ne amintim de reacția musulmanilor cu ocazia publicării acelor caricaturi daneze în care apărea și Profetul. S-a întâmplat ca Papa Benedict, într-un discurs din 2006, să citeze un împărat bizantin care spusese că islamul a încurajat violența
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
un discurs din 2006, să citeze un împărat bizantin care spusese că islamul a încurajat violența și a adus în lume "lucruri rele și inumane". Tot felul de organizații musulmane, inclusiv celebra Frații Musulmani, au declarat că nu-l vor ierta nicicum pe Papă pentru aceste afirmații. Pe acest fond istorico-politic a făcut Papa vizita în Turcia și Iordania. Nu se poate spune că n-a depus eforturi ca să împace lucrurile. Ba chiar a mers până acolo încât a oficiat și
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
al poetului: „Eu, unul, nu am aflat altă explicație decât susținerea unei dotări naturale prin educația și deschiderea spre artă, manifestate În familie”... Portretizându-l, Radu Părpăuță, după ce se „duelează chiar cu Dumnezeu” pentru acest copil Într-un text intitulat „Iartă-ne Doamne!”, vine cu un altul: „Malin”, În care scrie despre tânăr, parcă Împrumutând vorbele altui confrate - Aurel Stefanachi: „...era frumos, inteligent, sentimental, studios. Citea enorm, făcea sport, ura pe Ceaușescu, mai multe fete erau Îndrăgostite de el, lulea! Un
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
care dau forță și speranța vieții. Alături de ei și Împreună cu ei, Alexandru Gh. Tăcu știe că justiția l-a răpus până și pe Cristos, condamnându-l la moarte, dar pentru că prin viață credincioșii și-au dobândit puterea de a-si ierta păcatele, crede În justiție și ei i s-a adresat că statul român să-i plătească, lui și familiei, contracostul vieții furate. „Aceasta e ziua pe care Domnul a făcut-o ca să ne bucurăm” este psalmul cântat de Iisus În
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
să Începi anul 1985 cu bucurie fiind că Îți va merge așa până la sfârșit. Facsimil din scrisoarea către Liviu Te Îmbrățișez cu drag, Malin” ,,La mulți ani!” ,,P.S. Ai niște vișine și niște prune grozave și cred că mă vei ierta dacă Îți spun că nu m-am putut să mă opun tentației și am ,,sustras” câteva... Te rog expediază-mi o carte de karate. Salutari din partea Alinei.” Presa locală, familia și prietenii au fost conciși În punerea pe hârtie a
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
lumii trece Înfricoșata mașină a tăcerii Cerul sălbatic și larg cât Însumi În ochi. Blestemul de duminică Duminică am trecut prin talcioc Salutari din rai celui ce a inventat Asemenea pozna plină de farmec Mă simțeam etern prin nimicuri Și iertam toată ipocrizia Acestor simpatici poeți potlogari. XXX Să te poți aruncă de la etajul zece Al unei cărți; Să auzi În tăcerea pământului Tot ceea ce a coborât În uitare Să tragi de guler de la geamul Întredeschis Ochiul indiscret al filozofiei - Iată
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
se potrivește o apropiere de FAUST/dar nici așa nu merge. Alexandru Tăcu se poate numi numai Alexandru Tăcu. Și În final, amândoi să ne amintim ceea ce spunea Hemingway: ,,Câștigătorul nu ia nimic”. El ne lasă măreția unei victorii. Prietene, iartă-mă că ți-am stat atât de aproape pe genunchii tăi și ți-am plâns direct pe unghia sufletului”. La ,,Arca lui Noe”, Revista „Dacia Literară” pune În pagina coperta cărților ,,Flaut tenebra” de Alexandru Tacu-Zeletin și pe a fiicei
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
un document istoric. Alexandru Tăcu Își Încheia volumul precedent cu un poem intitulat ,, Drept de a fi eu” și se mărturisea: ,,Nu-s cronicar teluric la dinaștii inerte./ Și nici servil puterii, bisericos credul;/ Nu cer ipocriziei păcatele să-mi ierte./ O cruce pentru oase mi-i destul”. Prin ,,Flaut Tenebra” - volum apărut recent la Casa Editorială Moldova, Alexandru Tăcu face o Îndelunga incursiune În timp și spațiu prin propria-i ființă, adesea luându-și tovarăși de drum poeți și locuri
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
ne umple căldarea cu apă În toate gările prin care trecea trenul; acesta avea regim de tren accelerat, deoarece oprea numai În gările principale. În vagon domnea o căldură sufocanta, desi ușa metalică stătea deschisă; soarele de iunie nu ne ierta, așa că a trebuit să ne scoatem tot ceea ce aveam pe noi, rămânând numai În chiloți; cu zdrențele de cămăși ne ștergeam de sudoare și beam tot timpul apă din căldare; apă parcă ținea și de foame... Nu mult după ce ne-
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
a județelor Învecinate știau de mult adevărul vieții familiei Tăcu. Presă din România a fost receptiva la dezvăluirile părintelui Îndurerat și a reacționat pe măsură. Publicistul Radu Părpăuță scria În ziarul ,,Monitorul de Iași”, la rubrică ,,Sub semnul lui Iona”: ,,Iartă-ne, Doamne!”: ,,Iartă-mă, Doamne, că nu pot ierta și nu pot uita. În genunchi Te rog, iartă-mă! Am memoria Încărcată a părinților mei trecuți cu sila la colhoz, a milioanelor de jertfe din lagăre, a Îngerilor lui Decembrie
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
știau de mult adevărul vieții familiei Tăcu. Presă din România a fost receptiva la dezvăluirile părintelui Îndurerat și a reacționat pe măsură. Publicistul Radu Părpăuță scria În ziarul ,,Monitorul de Iași”, la rubrică ,,Sub semnul lui Iona”: ,,Iartă-ne, Doamne!”: ,,Iartă-mă, Doamne, că nu pot ierta și nu pot uita. În genunchi Te rog, iartă-mă! Am memoria Încărcată a părinților mei trecuți cu sila la colhoz, a milioanelor de jertfe din lagăre, a Îngerilor lui Decembrie, care s-au
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Tăcu. Presă din România a fost receptiva la dezvăluirile părintelui Îndurerat și a reacționat pe măsură. Publicistul Radu Părpăuță scria În ziarul ,,Monitorul de Iași”, la rubrică ,,Sub semnul lui Iona”: ,,Iartă-ne, Doamne!”: ,,Iartă-mă, Doamne, că nu pot ierta și nu pot uita. În genunchi Te rog, iartă-mă! Am memoria Încărcată a părinților mei trecuți cu sila la colhoz, a milioanelor de jertfe din lagăre, a Îngerilor lui Decembrie, care s-au coborât că pe-o scară de
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
părintelui Îndurerat și a reacționat pe măsură. Publicistul Radu Părpăuță scria În ziarul ,,Monitorul de Iași”, la rubrică ,,Sub semnul lui Iona”: ,,Iartă-ne, Doamne!”: ,,Iartă-mă, Doamne, că nu pot ierta și nu pot uita. În genunchi Te rog, iartă-mă! Am memoria Încărcată a părinților mei trecuți cu sila la colhoz, a milioanelor de jertfe din lagăre, a Îngerilor lui Decembrie, care s-au coborât că pe-o scară de matase să aducă lumină pe pământul urgisit. Dar, iată
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]