27,810 matches
-
pentru obținerea contractului de execuție a serviciului. Capitolul VII Dispoziții finale Articolul 7 Prevederile prezentului regulament se aplică numai pentru punerea în aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2002 . NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Dintr-o eroare a legiuitorului, art. 8 lipsește din text. Articolul 9 Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezentul regulament. ------------- Art. 9 a fost modificat de pct. 1 al art. ÎI din HOTĂRÂREA nr. 882 din 4 august 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
REGULAMENT din 29 august 2002 (*actualizat*) de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate şi de panificatie pentru elevii din clasele I-IV din învăţământul de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144235_a_145564]
-
de dispozițiile art. 79 și 80 din Legea nr. 168/1999 . Accesul liber la justiție presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, iar instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești este de competența exclusivă a legiuitorului, care, asigurând posibilitatea de a se ajunge în fața instanțelor judecătorești în condiții de egalitate, poate stabili reguli deosebite în situații deosebite, cum sunt cele legate de asigurarea celerității soluționării cererilor privind conflictele de drepturi. În sensul celor prezentate mai sus
DECIZIE nr. 175 din 18 iunie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 79 şi 80 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143549_a_144878]
-
liber la justiție nu presupune în toate cazurile "accesul la toate structurile judecătorești - judecătorii, tribunale, curți de apel, Curtea Supremă de Justiție - și la toate căile de atac prevăzute de lege, deoarece competența și procedura de judecată sunt stabilite de legiuitor, iar acesta, asigurând posibilitatea de a ajunge în fața instanțelor judecătorești, în condiții de egalitate, poate stabili reguli deosebite". În aceste condiții excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca fiind neîntemeiată. Față de cele de mai sus, în temeiul art. 144
DECIZIE nr. 175 din 18 iunie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 79 şi 80 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143549_a_144878]
-
excepții de neconstituționalitate direct în fața Curții Constituționale, iar pe de altă parte, dispoziția criticată nu are legătură cu cauza. În ceea ce privește excepția care formează obiectul sesizării adresate Curții în condițiile legii, reprezentantul Ministerului Public cere respingerea acesteia ca neîntemeiată. Faptul că legiuitorul nu a prevăzut între căile de atac împotriva sentinței penale pronunțate în dosarul de fond și pe aceea a apelului nu constituie o încălcare a dispozițiilor constituționale privind accesul liber la justiție, deoarece, așa cum este statuat prin art. 125 alin
DECIZIE nr. 176 din 18 iunie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 147, 246 şi 289 din Codul penal, precum şi ale art. 29 pct. 2 lit. a), art. 361 alin. 1 lit. c) şi ale art. 385^1 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143556_a_144885]
-
că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Considerentele pe care se sprijină instanță de judecată în susținerea acestei opinii sunt următoarele: "Constituția nu definește noțiunile de funcționar public și de funcționar, reglementarea statutului juridic al acestor categorii de persoane fiind atributul legiuitorului. Codul penal, care este o lege organică, definește noțiunile de funcționar public și de funcționar prin dispozițiile art. 147, în conformitate cu prevederile art. 72 alin. (3) lit. f) din Constituție. Tot de competență exclusivă a legiuitorului tine și stabilirea infracțiunilor săvârșite
DECIZIE nr. 176 din 18 iunie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 147, 246 şi 289 din Codul penal, precum şi ale art. 29 pct. 2 lit. a), art. 361 alin. 1 lit. c) şi ale art. 385^1 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143556_a_144885]
-
categorii de persoane fiind atributul legiuitorului. Codul penal, care este o lege organică, definește noțiunile de funcționar public și de funcționar prin dispozițiile art. 147, în conformitate cu prevederile art. 72 alin. (3) lit. f) din Constituție. Tot de competență exclusivă a legiuitorului tine și stabilirea infracțiunilor săvârșite de către funcționarii publici sau funcționari, așa cum este cazul infracțiunilor prevăzute la art. 246 și 289 din Codul penal. Totodată dispozițiile art. 147 din Codul penal nu contravin nici dispozițiilor art. 72 alin. (3) lit. i
DECIZIE nr. 176 din 18 iunie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 147, 246 şi 289 din Codul penal, precum şi ale art. 29 pct. 2 lit. a), art. 361 alin. 1 lit. c) şi ale art. 385^1 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143556_a_144885]
-
la art. 246 și 289 din Codul penal. Totodată dispozițiile art. 147 din Codul penal nu contravin nici dispozițiilor art. 72 alin. (3) lit. i) din Constituție, conform cărora reglementarea statutului funcționarilor publici se face prin lege organică, deci de către legiuitor, ceea ce s-a realizat de altfel prin Legea nr. 188/1999 , care și ea definește noțiunea de funcționar public. Eventualele deosebiri între cele două reglementări legale nu reprezintă însă o problemă de constituționalitate, ci una de interpretare și aplicare a
DECIZIE nr. 176 din 18 iunie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 147, 246 şi 289 din Codul penal, precum şi ale art. 29 pct. 2 lit. a), art. 361 alin. 1 lit. c) şi ale art. 385^1 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143556_a_144885]
-
este de atributul instanțelor de judecată. Referitor la considerarea neconstituționalității dispozițiilor art. 29 pct. 2 lit. a), art. 361 alin. 1 lit. c), ale art. 385^1 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală este de menționat că legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalități de exercitare a drepturilor procedurale, astfel încât accesul liber la justiție nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac. Instituirea
DECIZIE nr. 176 din 18 iunie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 147, 246 şi 289 din Codul penal, precum şi ale art. 29 pct. 2 lit. a), art. 361 alin. 1 lit. c) şi ale art. 385^1 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143556_a_144885]
-
procedură penală, presedintele Camerei Deputaților arată că "Liberul acces la justiție presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește actul de justiție, considerându-se că stabilirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești este de competența exclusivă a legiuitorului, soluție ce rezultă din art. 125 alin. (3) din Constituție, conform căruia lt; lt;Competența și procedura de judecată sunt stabilite de lege. gt; gt; [...] Principiul egalității în fața legii nu înseamnă uniformitate, așa încât, dacă la situații egale trebuie să corespundă
DECIZIE nr. 176 din 18 iunie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 147, 246 şi 289 din Codul penal, precum şi ale art. 29 pct. 2 lit. a), art. 361 alin. 1 lit. c) şi ale art. 385^1 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143556_a_144885]
-
direct în fața Curții Constituționale. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele: Reglementarea prin lege implică definirea de către însăși autoritatea legiuitoare a termenilor pe care îi folosește, cu condiția să nu fie vorba de termeni definiți prin Constituție, în acest caz legiuitorul având obligația să nu se abată de la sensul termenilor în cauză, stabilit prin Legea fundamentală. Libertatea legiuitorului de a defini noțiunile cu care operează în procesul de reglementare poate da naștere la diferențe în determinarea conținutului și a înțelesului acelorași
DECIZIE nr. 176 din 18 iunie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 147, 246 şi 289 din Codul penal, precum şi ale art. 29 pct. 2 lit. a), art. 361 alin. 1 lit. c) şi ale art. 385^1 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143556_a_144885]
-
însăși autoritatea legiuitoare a termenilor pe care îi folosește, cu condiția să nu fie vorba de termeni definiți prin Constituție, în acest caz legiuitorul având obligația să nu se abată de la sensul termenilor în cauză, stabilit prin Legea fundamentală. Libertatea legiuitorului de a defini noțiunile cu care operează în procesul de reglementare poate da naștere la diferențe în determinarea conținutului și a înțelesului acelorași termeni, în raport cu domeniul reglementat. Faptul poate genera dificultăți de interpretare cu ocazia aplicării dispozițiilor legale care conțin
DECIZIE nr. 176 din 18 iunie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 147, 246 şi 289 din Codul penal, precum şi ale art. 29 pct. 2 lit. a), art. 361 alin. 1 lit. c) şi ale art. 385^1 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143556_a_144885]
-
nici Constituția României și nici tratatele internaționale la care România este parte nu prevăd obligativitatea mai multor căi de atac în procesele penale, stabilirea numărului și a conținutului acestora fiind, potrivit art. 125 alin. (3) din Legea fundamentală, de competență legiuitorului. De asemenea, Curtea reține că în cadrul procedurii stabilite de legiuitor părțile în proces au aceleași drepturi și obligații, fără nici o discriminare. În jurisprudența să Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor legale mai sus menționate, respingând de fiecare dată
DECIZIE nr. 176 din 18 iunie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 147, 246 şi 289 din Codul penal, precum şi ale art. 29 pct. 2 lit. a), art. 361 alin. 1 lit. c) şi ale art. 385^1 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143556_a_144885]
-
este parte nu prevăd obligativitatea mai multor căi de atac în procesele penale, stabilirea numărului și a conținutului acestora fiind, potrivit art. 125 alin. (3) din Legea fundamentală, de competență legiuitorului. De asemenea, Curtea reține că în cadrul procedurii stabilite de legiuitor părțile în proces au aceleași drepturi și obligații, fără nici o discriminare. În jurisprudența să Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor legale mai sus menționate, respingând de fiecare dată excepțiile ridicate. Astfel, referitor la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
DECIZIE nr. 176 din 18 iunie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 147, 246 şi 289 din Codul penal, precum şi ale art. 29 pct. 2 lit. a), art. 361 alin. 1 lit. c) şi ale art. 385^1 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143556_a_144885]
-
I, nr. 69 din 16 martie 1994, Curtea a statuat că liberul acces la justiție presupune și accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția. Instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești este de competența exclusivă a legiuitorului. Această soluție decurge din dispozițiile constituționale ale art. 125 alin. (3), potrivit cărora "Competența și procedura de judecată sunt stabilite de lege", precum și din cele ale art. 128, conform cărora, "Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita
DECIZIE nr. 176 din 18 iunie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 147, 246 şi 289 din Codul penal, precum şi ale art. 29 pct. 2 lit. a), art. 361 alin. 1 lit. c) şi ale art. 385^1 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143556_a_144885]
-
alin. (2) liniuța a 14-a din Ordonanță Guvernului nr. 27/2000 , modificată și completată prin Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 134/2000 , Curtea constată că acestea nu contravin prevederilor constituționale invocate, ci constituie o aplicare legală a acestora, legiuitorul putând să stabilească sancțiuni pentru ipoteza în care o anumita activitate contravine legii. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al
DECIZIE nr. 190 din 25 iunie 2002 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. a) alineatul ultim, precum şi ale art. 51 alin. (1) lit. x) şi alin. (2) liniuţa a 14-a din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143577_a_144906]
-
legii asupra contractelor de muncă din 5 Aprilie 1929, fie abateri din partea celor interesați de la obligațiunile pe care le au, fie greșite interpretări a spiritului legii; obligații, care, daca nu erau categoric prevăzute în textul legii, dar rezultau din intenția legiuitorului. Legiuitorul a căutat prin art. 49 și 89 să asigure salariatului o vechime pe baza căreia să-și sprijine drepturile lui, însă au fost cazuri cînd unele întreprinderi au găsit mijlocul să înlăture acele obligațiuni prin simplul procedeu de a
LEGE nr. 3.594 din 17 octombrie 1938 pentru modificarea legii asupra contractelor de muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143593_a_144922]
-
asupra contractelor de muncă din 5 Aprilie 1929, fie abateri din partea celor interesați de la obligațiunile pe care le au, fie greșite interpretări a spiritului legii; obligații, care, daca nu erau categoric prevăzute în textul legii, dar rezultau din intenția legiuitorului. Legiuitorul a căutat prin art. 49 și 89 să asigure salariatului o vechime pe baza căreia să-și sprijine drepturile lui, însă au fost cazuri cînd unele întreprinderi au găsit mijlocul să înlăture acele obligațiuni prin simplul procedeu de a concedia
LEGE nr. 3.594 din 17 octombrie 1938 pentru modificarea legii asupra contractelor de muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143593_a_144922]
-
pierdea vechimea asupra timpului servit la aceeasi întreprindere. De aceea, prin modificările propuse la art. 1, 2 și 3 pentru a fi aduse articolelor 49, 78, 89 și 93, se definește în mod categoric vechimea la care are drept salariatul. Legiuitorul a inteles prin art. 49 și 89 să acorde salariatului un concediu de odihnă, fără deosebire de sistemul salarizării, însă s-a constatat că prin interpretarea greșită a legii, s-a făcut distincțiunea din punct de vedere al sistemului de
LEGE nr. 3.594 din 17 octombrie 1938 pentru modificarea legii asupra contractelor de muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143593_a_144922]
-
de salarizare, pentru că salariatul să obțină concediu. Astfel unele întreprinderi au înțeles să nu acorde concediu salariaților plătiți cu acordul. Prin adăugarea unui nou alineat la art. 49, se precizează că dreptul la concediu este independent de sistemul de salarizare. Legiuitorul a prevăzut în art. 76 că măsura de a pune la adăpost pe salariat de o concediere bruscă, în cazul cînd o întreprindere își încetează activitatea prin faliment, prin încetarea de plăți sau orice alte cauze, contractul de muncă se
LEGE nr. 3.594 din 17 octombrie 1938 pentru modificarea legii asupra contractelor de muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143593_a_144922]
-
în aceeași întreprindere, indiferent de împrejurarea că prestarea serviciului a fost întreruptă prin părăsirea temporară determinată de vreuna din cauzele enumerate la art. 74, alin. a, b. și c și art. 76. Pentru aceste motive și pentru a concretiza intenția legiuitorului de a asigura pe salariat și de a evita aceste interpretări atunci cînd se caută prin denunțarea contractului să se anuleze vechimea salariatului, sau să fie lipsit de concediul de odihnă din cauza sistemului de salarizare, cu ora sau cu acordul
LEGE nr. 3.594 din 17 octombrie 1938 pentru modificarea legii asupra contractelor de muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143593_a_144922]
-
totalitar. În al doilea rând Națiunea Română, în Stat nu reprezintă o majoritate față de o minoritate, ci o comunitate rezultând dintr-o unitate sufletească totalitara. Fără îndoială că din această cauză art. 27 din Constituție nu fixează un procent majoritar. Legiuitorul ordinar poate merge, în această privință, pînă la un cuantum quasi-totalitar, fără putință vătămării drepturilor individuale. ... 3. Drepturile naționale, în sens totalitar, se desprind din mecanismul corporativ și din distincțiunile constituționale cuprinse dela art. 4-9 pe de o parte și
DECRET-LEGE nr. 2.651 din 8 august 1940 pentru oprirea căsătoriilor între români de sânge şi evrei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143624_a_144953]
-
2) liniuța a treia din Ordonanță Guvernului nr. 27/2000 , modificată și completată prin Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 134/2000 , Curtea constată că acestea nu contravin prevederilor constituționale invocate, ci constituie o aplicare legală a acestora. De altfel, legiuitorul poate să stabilească sancțiuni pentru ipoteza în care activitatea de comercializare a unor produse contravine legii. Inviolabilitatea, în condițiile legii, a proprietății private nu poate fi opusă cerințelor apărării interesului național în stadiul actual de dezvoltare a economiei de piață
DECIZIE nr. 199 din 4 iulie 2002 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) şi (4), precum şi ale art. 51 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) liniuţa a treia din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 134/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143651_a_144980]
-
cel puțin trei generații". Unele legi ordinare, cum este legea administrativă din 14 August 1938 face aplicațiunea principiului etnic cuprins în art. 27 și 67 din Constituție hotărînd că Rezidenții Regali, trebuie să fie români de origine. În aceste condițiuni legiuitorul constituant distinge noțiunea de român sau cetățean român de origina - noțiune juridică și politică majoră - de noțiunea de cetățean român, care reprezintă o creațiune formală legală. 3. Sectorul vieții economice și sociale, reprezintă fără îndoială aspectul necesar al vieții politice
DECRET-LEGE nr. 2.650 din 8 august 1940 privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143625_a_144954]
-
drepturile enumerate în textele constituționale și în legile ordinare; că românii, sînt egali înaintea legii, fără nicio altă preocupare. Preciziunea unor datorii în textul acestei Constituțiuni avea un caracter cu totul întâmplător. Nu formă o grije specială și esențială a legiuitorului constituant. Mai mult încă, recunoașterea drepturilor nu reprezenta un echivalent sau o urmare necesară și etică a împlinirii datoriilor fundamentale. Constituția din 27 Februarie 1938 formulează în titlul ÎI numit "Despre datoriile și drepturile românilor", două capitole și anume: capitolul
DECRET-LEGE nr. 2.650 din 8 august 1940 privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143625_a_144954]
-
se bucură de libertatea constiintii, de libertatea muncii, de libertatea învățămîntului, de libertatea presei, de libertatea întrunirilor, de libertatea de asociație și de toate libertățile din care decurg drepturi în condițiunile statornicite prin legi". Spre deosebire deci de art. 5 legiuitorul constituant în art. 10 întrebuințează termenul "român", nu "cetățeni români fără deosebire de origine etnică și credința religioasă". Fără îndoială că legiuitorul constituant nu s-a gândit să desființeze libertatea de muncă pentru unii cetățeni români, dar libertatea de muncă
DECRET-LEGE nr. 2.650 din 8 august 1940 privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143625_a_144954]