14,976 matches
-
art. 46 alin (2) din Legea nr. 161/2003 ], respectiv fabricarea ori deținerea de echipamente, inclusiv hardware sau software, cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plată electronică ( art. 25 din Legea nr. 355/2002 ). În ambele ipoteze legiuitorul a incriminat o faptă similară celei prevăzute de art. 285 din Codul penal (deținerea de instrumente în vederea falsificării de valori), apreciind că și în materia infracțiunilor informatice actele de pregătire au un pericol social generic semnificativ, astfel că trebuie asimilate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256821_a_258150]
-
financiare efectuate în mod fraudulos, incriminează "acceptarea uneia dintre operațiunile prevăzute la art. 1 pct. 11, cunoscând că este efectuată prin folosirea unui instrument de plată electronică falsificat sau utilizat fără consimțământul titularului său". Or, este dificil de admis că legiuitorul a incriminat acceptarea unei operațiuni financiare atât în cazul în care este efectuată prin folosirea unui instrument de plată electronică falsificat, cât și în cazul în care este efectuată prin folosirea instrumentului de plată electronică original utilizat fără consimțământul titularului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256821_a_258150]
-
excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată. Astfel, specificul procedurii insolvenței a impus adoptarea unor reguli de procedură speciale, derogatorii de la dreptul comun, iar valoarea taxelor de timbru este stabilită de lege în mod diferit în funcție de obiectul acțiunilor introduse la instanțe, legiuitorul fiind singurul competent a decide cu privire la aceste aspecte. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234508_a_235837]
-
produce efecte juridice și vor fi respinse de judecătorul-sindic. De asemenea, Curtea a reținut că toate textele de lege criticate constituie norme de procedură a căror stabilire, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție, intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului. În virtutea acestor prerogative constituționale, legiuitorul, în considerarea unor situații deosebite, poate să stabilească și reguli de procedură speciale, derogatorii de la regulile dreptului comun. Cu privire la critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 21 din Constituție, Curtea s-a pronunțat prin Decizia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234508_a_235837]
-
fi respinse de judecătorul-sindic. De asemenea, Curtea a reținut că toate textele de lege criticate constituie norme de procedură a căror stabilire, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție, intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului. În virtutea acestor prerogative constituționale, legiuitorul, în considerarea unor situații deosebite, poate să stabilească și reguli de procedură speciale, derogatorii de la regulile dreptului comun. Cu privire la critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 21 din Constituție, Curtea s-a pronunțat prin Decizia nr. 78 din 8 februarie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234508_a_235837]
-
justiție, ca de altfel orice drept fundamental, consacrat ca atare de Constituție, are caracter legitim numai în măsura în care este exercitat cu bună-credință, în limite rezonabile, cu respectarea drepturilor și intereselor în egală măsură ocrotite ale celorlalte subiecte de drept. Stabilirea de către legiuitor a acestor limite nu aduce nicio îngrădire dreptului în sine, ci, dimpotrivă, creează premisele valorificării sale în concordanță cu exigențele generale proprii unui stat de drept. Prin Decizia nr. 954 din 30 octombrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234508_a_235837]
-
12 din Legea nr. 85/2006 , Curtea, prin Decizia nr. 1.138 din 4 decembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, a stabilit că, "potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul se bucură de atributul exclusiv de a stabili normele privind procedura de judecată, putând institui prevederi speciale în vederea reglementării unor situații deosebite. O situație deosebită o reprezintă și starea de insolvență cauzată de culpa debitorului constând în neplata unei creanțe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234508_a_235837]
-
precedent, precum și considerentele pe care aceasta se întemeiază își mențin valabilitatea și în cauza de față. De altfel, Curtea constată că, în urma modificărilor aduse prin Legea nr. 169/2010 , o parte dintre criticile formulate de autorul excepției au fost înlăturate, legiuitorul mărind perioada de la 30 la 90 de zile de la scadența creanței după care operează prezumția de insolvență a debitorului, precum și valoarea-prag, cuantumul minim al creanței, pentru a putea fi introdusă cererea creditorului, care a crescut de la 10.000 la 45
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234508_a_235837]
-
suspendate de drept. În aceste condiții, în intervalul 24 martie 2005-8 mai 2005, dispozițiile art. 15 alin. 1 din Legea nr. 80/1995 au fost suspendate de drept, încetându-și efecte juridice începând cu data de 9 mai 2005, întrucat legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate. Articolul 16 Cadrele militare în activitate care urmeaza cursurile de zi ale instituțiilor de învățământ superior beneficiază, în locul concediilor de odihnă, de vacante, conform programelor de învătământ ale instituțiilor respective și ordinului ministrului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171597_a_172926]
-
extinde retroactiv metodele de calcul și asupra magistraților pensionați anterior modificărilor Legii nr. 303/2004 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005. Tribunalul Sibiu - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, legiuitorul având libertatea de a stabili condițiile de acordare a pensiei. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193966_a_195295]
-
nr. 351 din 27 mai 2002. *) NOTA C.T.C.E.: ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 58 din 23 mai 2002 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 351 din 27 mai 2002, la punctul 5 al art. I, a prevăzut introducerea unui nou alineat, fără ca legiuitorul să-l numeroteze. De aceea, considerăm că este alineatul (1'), rămânând valabilă numerotarea anterioară a celorlalte alineate ale art. 239. Alin. (1) al art. 239 a fost abrogat de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 160 din 30
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223088_a_224417]
-
sens arată că, potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, art. 21 din Legea fundamentală nu consacră accesul gratuit la justiție. Mai arată faptul că regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul consideră
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193390_a_194719]
-
breslei feudale într-o corporație din care excluzându-se constrângerea extraeconomică, relațiile care se stabileau între meșteșugarul patron și calfă sau lucrător erau de cele mai multe ori relații de tip capitalist. Nu trebuie să trecem însă cu vederea și menținerea de către legiuitori a unor principii și practici feudale în organizarea și administrarea breslelor: conservarea practicilor confesionale, a obiceiurilor, a îndatoririlor membrilor breslei față de breaslă (plata taxei către cutia breslei), plata unor taxe către eforia orășenească pentru întreținerea spitalelor (obligație a breslelor evreești
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ci simulează iregularități în alegeri și, mai ales, încălcarea Convenției din 19 august 1858 de la Paris, „impertinența” a două Principate, aflate sub garanția europeană, în a sfida un statut elaborat și parafat de marile puteri. Schimbarea de optică a „ofensaților” legiuitori, cu inevitabile excepții, este relevantă. În această ordine de idei, Principatele Române nu se constituie într-o derogare. Istoricului de profesie îi stau la îndemână o multitudine de cazuri similare. Obiectul studiului nostru ne obligă însă la expunerea situației Principatelor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
feminin a înregistrat mari progrese, mai ales între 1867 și 1880, grație lui Victor Duruy și Camille Sée. Desigur, nu există niciun element feminist ori pronunțat revoluționar în vocația acestui nou învățământ republican. Este vorba în primul rând de dezideratul legiuitorilor acestui veac instabil, în care se succedaseră numeroase regimuri politice Consulatul, Imperiul, Restaurația, Monarhia din Iulie, a Doua Republică, al Doilea Imperiu și, în sfârșit, a Treia Republică de a o înrădăcina pe aceasta din urmă în moravuri 28. Mai
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
comercial, de dreptul familiei etc. Deși variate, normele dreptului prezintă trăsături comune ce permit asamblarea lor într-un sistem unitar. Asemenea trăsături sunt: voința unică ce se exprimă în drept, comunitatea principiilor ce guvernează acest domeniu, precum și scopul urmărit de legiuitor prin reglementarea relațiilor sociale. Deci, fiind unic în conținut, sistemul dreptului românesc este variat ca forme de exprimare datorită diversității domeniilor vieții sociale, ce intră în sfera de preocupare și reglementare a acestuia și nevoii exprimări voinței legiuitorului în forme
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
urmărit de legiuitor prin reglementarea relațiilor sociale. Deci, fiind unic în conținut, sistemul dreptului românesc este variat ca forme de exprimare datorită diversității domeniilor vieții sociale, ce intră în sfera de preocupare și reglementare a acestuia și nevoii exprimări voinței legiuitorului în forme diferite. Cel mai important criteriu de structurare a normelor juridice românești într-un sistem este obiectul reglementării (specificul relațiilor sociale). În funcție de criteriul amintit, se conturează ramurile și instituțiile dreptului 6. În doctrina juridică ramura de drept este definită
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
material derivat, altfel spus, ca obiect al obiectului raportului juridic. Caracterul volițional al raportului juridic civil este susținut de faptul că acesta (la fel ca oricare raport de drept) este reglementat de o normă juridică în care este exprimată voința legiuitorului. În cazul raportului juridic civil, caracterul volițional este dublat de faptul că acesta implică, de regulă, un act de voință al părților (sau al uneia dintre ele). Egalitatea subiectelor raportului juridic civil este o trăsătură ce ține de însăși esența
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
reglementate de art. 539, 540 dar și bunurile imobile prezentate enunciativ de art. 537, la care se adaugă bunurile care rămân sau devin imobile, în puterea legii. Drepturile reale imobiliare s-au aflat și se află, cu prioritate, în atenția legiuitorului român, având în vedere importanța socială sporită a bunurilor imobile, dar și gravele degradări și restrângeri din trecut. Ostilitatea legiuitorului socialist față de proprietatea privată apare mai evidentă în regimul juridic al circulației imobilelor care a fost îngrădit din ce în ce mai mult, pe
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
rămân sau devin imobile, în puterea legii. Drepturile reale imobiliare s-au aflat și se află, cu prioritate, în atenția legiuitorului român, având în vedere importanța socială sporită a bunurilor imobile, dar și gravele degradări și restrângeri din trecut. Ostilitatea legiuitorului socialist față de proprietatea privată apare mai evidentă în regimul juridic al circulației imobilelor care a fost îngrădit din ce în ce mai mult, pe plan legislativ, dar și administrativ. Formalitățile excesive și restricțiile în dobândirea dreptului de proprietate imobiliară au debutat prin considerarea ca
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
de opozabilitate) nu are drept consecință anularea actului juridic civil, ci doar imposibilitatea dovedirii actului sau inopozabilitatea față de terți, ori lipsirea de efecte a actului juridic civil. III.2.3.2. Condiții de fond Pentru validitatea unui act juridic civil, legiuitorul a impus îndeplinirea cumulativă a unor condiții de fond. Nu există o consacrare generală a acestora într-un anumit articol de lege. Ele sunt prevăzute expres numai pentru materia convențiilor (dar noțiunea de act juridic depășește sfera noțiunii de convenție
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
modalități, devenind acte juridice civile afectate de modalități. În teoria dreptului civil, modalitatea este definită ca o "împrejurare viitoare de a cărei realizare legea sau părțile fac să depindă efectele actului juridic civil". Modalitățile își au, așadar, originea în voința legiuitorului sau a părților și, de regulă, ele apar ca elemente neesențiale ale actului juridic civil, putând lipsi din conținutul acestuia. Mai mult decât atât, unele acte juridice civile exclud modalitățile, acestea fiind incompatibile cu natura și esența actelor respective (recunoașterea
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
anterioare, potrivit căreia pactele comisorii sunt "clauze contractuale privind rezoluțiunea pentru neexecutare"314. Pentru a produce efecte juridice, aceste clauze (pacte comisorii) trebuie să îndeplinească anumite condiții expres prevăzute de art. 1553 din noul Cod civil. Prima condiție pe care legiuitorul o impune, ca mijloc de protecție a părții care nu are interes în rezoluțiunea contractului față de eventualele abuzuri ale celeilalte părți contractante, este consacrată prin art. 1553 al. 1. Potrivit acestui alineat "pactul comisoriu produce efecte dacă prevede, în mod
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
părțile contractuale a unui preț derizoriu, în scopul fraudării intereselor creditorului uneia dintre părți 340. Cum s-a putut constata, frauda la lege reprezintă o nesocotire ocolită a legii, prin abaterea unor dispoziții legale de la finalitatea lor firească, voită de către legiuitor (sub acest aspect având caracterul unui abuz de drept sancționat, explicit sau implicit, de art. 1 și 3 din Decretul nr. 31/1954, art. 1023 din Codul civil de la 1846 și art. 723 din vechiul Cod de procedură civilă)341
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
părți. Sunt probe personale negative (de abținere) ascunderea ori distrugerea de către părți a unor înscrisuri, lipsa la interogatoriu, ori refuzul de a răspunde la întrebările interogatoriului. Probele personale de raționament apar în cazul prezumțiilor legale și a celor simple. Raționamentul legiuitorului, în cazul prezumțiilor legale, cât și raționamentul judecătorului, în cazul prezumțiilor simple, desprinde din existența unui fapt cunoscut, a unui fapt necunoscut, în temeiul raportului de vecinătate și conexitate dintre cele două fapte. c) În funcție de raportul existent între probă și
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]