15,170 matches
-
schimbarea copilului. Legenda consemnează nu o dată semnificația aparte a mâinilor moașei, ca o emblemă a rolului ei. Creciun, Creciuneasa și fetele ei este doar una dintre narațiunile în care ni se prezintă o naștere miraculoasă, dar și o vindecare miraculoasă. "Maica Domnului s-a simțit grea de Ovidenie." Vine în ziua de Ajun la Creciuneasa, când "Creciun pornise cu 12 cară cu povară la moară, era așa de rău că nu lăsa pe nimeni să adoarmă noaptea; pe fete, pe femeie
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pe Domnul Hristos, "boii l-au aburit", atunci s-a arătat și "Luceafărul de sară la casa lor și apoi stelele". Creciun zărește lumina de departe, închipuindu-și c-au dat foc casei. Creciuneasa își trimite pe rând fiicele la Maica Domnului în ocol; fata ciuntă se întoarce cu mâini de aur, cea șchioapă se întoarce cu piciorul la loc, iar cea oarbă, cu ochii. Creciun văzând stelele pe cer, luceafărul de miezul nopții, luceafărul de dimineață, apoi zorile de ziuă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
să fie lumea. Dumnezeu propune ca "acela ce se va naște din fecioară neumblată cu om prin creștet" să câștige, iar dracul acceptă târgul, gândindu-se că nu se poate întâmpla acest lucru. Dumnezeu a suflat "duh într-o floare", Maica Domnului a cules-o, a mirosit-o și "a devenit grea"; apoi ea s-a ascuns (și de aceea se postește în postul Crăciunului, pentru că ea tot fugea și se ascundea), ajungând la curțile lui Creciun. Femeia lui Creciun a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
-o, îi dă din nou mâini. Când a văzut-o Creciun cu mâinile la loc, le-a împărtășit musafirilor marea minune. Alte legende despre nașterea lui Hristos accentuează latura miraculoasă a evenimentului, pus în corespondență cu vegetalul. Astfel, în Pădurețul, Maica Domnului era o fată de împărat ce rămâne "grea din Sfântul Duh". Tatăl ei n-a crezut-o și a chemat toți domnii cei mari, dându-le fiecăruia câte o bucată de "lemn de pădureț uscat în gură; la care
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
lemn de pădureț uscat în gură; la care va înfrunzi, acela i-a făcut copilul". Numai la un unchiaș "a slobozit lemnul frunze și floare". Grâul, nelipsit din alimentația ceremonială, marchează în legende simbolul lui Hristos. Pe urmă a fugit Maica Domnului cu copilul până ce-a ajuns la un om care ara - Dumnezeu a dat că grâul în ziua aceea s-a copt și, când au venit jidanii să întrebe, omu li-a spus că a trecut pe acolo când damana
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
la un om care ara - Dumnezeu a dat că grâul în ziua aceea s-a copt și, când au venit jidanii să întrebe, omu li-a spus că a trecut pe acolo când damana, și jidanii s-au întors, iar Maica Domnului a scăpat." O narațiune intitulată Soarele, luna, stelele. Ciobanul, mielul pune în legătură nașterea lui Hristos cu lumina și cu "un mieluț". "Maica Domnului s-a ascuns într-o peșteră, ca să n-o găsească jidanii, și a născut. La
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
li-a spus că a trecut pe acolo când damana, și jidanii s-au întors, iar Maica Domnului a scăpat." O narațiune intitulată Soarele, luna, stelele. Ciobanul, mielul pune în legătură nașterea lui Hristos cu lumina și cu "un mieluț". "Maica Domnului s-a ascuns într-o peșteră, ca să n-o găsească jidanii, și a născut. La ea s-au coborât soarele, luna și stelele și au venit la rodini. Da un cioban era aproape și a văzut toate aceste. El
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
La ea s-au coborât soarele, luna și stelele și au venit la rodini. Da un cioban era aproape și a văzut toate aceste. El a alergat toată ziua după un mieluț și, cum l-a prins, l-a adus Maicii Domnului. De aceea se vede pe icoană lângă dl Iisus Christos un mieluț." Dacă bobul de grâu este unul dintre simbolurile vegetale ale lui Hristos, mielul ie altfel decât ceilalți muritori să se deosebească de majoritatea oamenilor prin precocitate, forță
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
nodul fundamental din narațiunea Copilul ursit să se căsătorească cu mama lui [B.P. Hasdeu]. Elena Niculiță-Voronca include în Datinile și credințele... o poveste în care "un filosof" spune părinților ce anume "îi era scris" copilului în viață: "Să facă trei maice îngreunate, să-l omoare pe tatăl său și să trăiască cu mama sa." În consecință, îi dau drumul pe apă pe o răcliță, dar previziunile se îndeplinesc întocmai. Dându-și seama de acest lucru, ea strigă: "Vai de mine, tu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
zi mai bine că nu vrea Dumnezeu și, dacă nu vine nimeni s-o urnească de pe cuptor, suspină, sărmana, că i s-a uscat toamna-n spate, și mai mult plânge decât cântă: În ia-sară-i lăsat de sec / Mă duuuc, maică, să mă-nec, / Unde-a fi balta uscată! / c-am rămas nemăritată..." Naratorul istorisește o poveste din satul lui despre "o fată tomnatecă, nemăritată, și poate și știrbă... ca fără noroc ce era", care ajunge să dea de mâncare doar
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
să dea de mâncare doar la curci, pentru că la găini, cocoși, rațe, gâște nu mai dă nimic, i se pare că și aceste păsări de curte ar căina-o pentru situația de femeie necăsătorită. "Și a rămas fata la biata maică-sa, bani albi pentru zile negre. Noi ne-am călătorit de pe-acolo, vorba curcanului, că nu suntem chiar: dintre acei ce cară noroc la fetele cele bătrâne: asta rămâne în socoteala vreunui suflet bun și ușor la purtat păcate
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
divinității prin mijlocirea rugăciunilor Din registrul de fapte și mărturisiri consemnate de cercetarea noastră, majoritatea prezicătorilor afirmă că fac cruce și spun o rugăciune atunci când încep să facă prezicerile. "Eu am învățat să spun Tatăl Nostru și să cer ajutorul Maicii Domnului; altfel nu-i semn bun, nu pot vedea semnele bine (...) Da' orice lucru nu-i bun dacă nu faci semnul crucii și nu spui rugăciune" (I., 55 ani, Cristești, Iași). Foarte puțini sunt cei care recunosc că rostesc și
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cum este turnarea cositorului, icoana se trasformă într-un mijlocitor între lumea de aici și lumea de dincolo. Nenumărate gesturi ale mătușii Catinca fac trimitere la acest fapt: în timpul ritualului face cruce uitându-se spre icoană, face trimitere adesea la Maica Domnului care o ajută în diverse situații și care o sprijină atunci când toarnă cositorul etc. Secvența nr. 4 02.09-02.31 Cadrul de bază suprinde o trecere în revistă a instrumentelor folosite pentru divinația în cositor: potcoava, secera, sula, scoaba
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
vrăjitori, descântători, divinatori, vraci etc. Secvența nr. 5 02.32-03.19 Paralel cu instrumentele folosite pentru topirea cositorului este prezentată una din "rugăciunile" descântecului: "Cruce-n ceri, cruce-n pământ, Cruce de aur undi sî culcă Trece crucea pisti el Maica Precista ne-o păzăști Dumnezău ne-o miluiești." "Înger, Îngerașul Lui Păzăște suflețălul lui Zi șî noapti Pân' la ceasul cel di moarti Amin!" Întregul ritual stă sub semnul unui creștinism înțeles într-o manieră populară, tradițională. Dumnezeu, sfinții, îngerii
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
păzăști Dumnezău ne-o miluiești." "Înger, Îngerașul Lui Păzăște suflețălul lui Zi șî noapti Pân' la ceasul cel di moarti Amin!" Întregul ritual stă sub semnul unui creștinism înțeles într-o manieră populară, tradițională. Dumnezeu, sfinții, îngerii și mai ales Maica Domnului sunt chemați să ajute, să protejeze, să ocrotească și să miluiască persoana cu probleme. Faptul că ritualul se derulează într-un context creștin, că a împrumutat formule și ziceri din rugăciunile și rânduiala creștină ne face să credem că
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
26-11.51 "Hi, hi... Valentin Mihai, matali vrei sî pleci undeva diparti. Îți chică sculili. Sî duc sculili meli di la mata. Doamne (scuipă)" "Cruce-n ceri, cruce-n pământ, Cruce de aur undi sî culcă Trece crucea pisti el Maica Precista ne-o păzăști Dumnezău ne-o miluiești" (face cruce cu secera în agheasmă) Această secvență arată cum nu se poate mai limpede că metoda divinării în cositor este doar una dintre nenumăratele posibilități de a afla ce spun semnele
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
este întruchiparea răului în pisică. Astfel de reprezentări și valorizări negative ale pisicii (semn al diavolului, al ghinionului, al ceasului rău) se întâlnesc în spațiul culturii tradiționale destul de frecvent. Secvența nr. 23 16.20-16.59 Interpretează o nouă formă: "Uiti, Maica Domnului..." Prezentăm în detaliu imaginea pe care o interpretează. O formă mult mai mare ca dimensiuni este interpretată ca fiind Fecioara Maria cu pruncul în brațe. Rolul său ar fi acela de protecție și de ocrotire a clientului. Secvența nr.
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
putea aduna atâta sumedenie de copii la un loc, și toți acești copii, pe care îi văzusem acum în aievea, ședeau tăcuți, nemișcați și cu ochii țintiți la învățător: îmi era ca și când maș fi întors din altă lume, și când maica mă întreba ceam văzut la școală, în uimirea mea nu știam săi spun altceva decât cam văzut pe Huțu lui Budulea plimbânduse [...] și că acum nul mai cheamă Huțu, ci Mihail Budulea, ca pe taicăsău cel cu cimpoile. [...] iară de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
încăpere cu colegul tău, cum îl cheamă? STEVE: Doug. E-adevărat, dar de ce nu vă convine faptul că vom împărți același dormitor? (Acceptă adevărul și cere detalii. ) TATĂL: Uite ce e, Steve. Eu știu că tu nu ești homo și maică-ta știe și ea aceasta, dar despre Doug se spune că ar fi... ei bine, cam efeminat Ce-o să creadă vecinii? STEVE: Nu știu. Nici nu-mi prea pasă. Se dezvăluie. ) TATĂL: Vor crede că ești homo, asta vor crede
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
ai dreptate. (Acceptă dreptul la opinie al celui care critică). TATĂL: De ce vrei să locuiești acolo? STEVE: Cred că o să-mi placă să locuiesc lângă ocean. Și vreau să devin puțin mai independent. Se dezvăluie. ) TATĂL: Steve, o superi pe maică-ta și-ți bați joc de tot ce am realizat noi. STEVE: Tată, îmi dau seama cum vezi tu lucrurile. Mulți, la vârsta mea, se revoltă orbește împotriva părinților. Dar nu e cazul meu. (Acceptă dreptul la opinie al celui
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
povești. Tot povești cuprinde și volumul antologic Flăcăul cel isteț, apărut în 1956. De asemenea, la Editura Casa Școalelor, în 1925 și 1927, au fost publicate în colecția „Teatru școlar” mai multe feerii pentru uzul serbărilor școlare (Prinosul îngerilor, Slujnica Maicii Domnului, Steluțele de aur) și basme sumar dramatizate (Domnița adormită din palatul fermecat, Volbură-Vodă, Meșterul Papuc, Doftorul Știe-Tot, Urciorul fermecat), toate jucate cu succes în fața micilor spectatori. Volumul Teatru școlar (1936) va relua câteva dintre ele. Schițele și nuvelele semnate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287415_a_288744]
-
1909; Un vis, București, 1911; Fără noroc și alte nuvele, București, [1914]; Suflete zbuciumate, București, [1921]; A fost odată ca niciodată..., București, 1922; Împărăția de zăpadă, București, 1924; Domnița adormită din palatul fermecat, București, 1925; Prinosul îngerilor, București, 1925; Slujnica Maicii Domnului, București, 1925; Steluțele de aur, București, 1925; Volbură-Vodă, București, 1925; Doftorul Știe-Tot, București, 1927; Meșterul Papuc, București, 1927; Urciorul fermecat, București, 1927; Scene banale, București, [1927]; Teatru școlar, București, 1936; Flăcăul cel isteț, București, 1956. Traduceri: Alphonse Daudet, Aventurile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287415_a_288744]
-
d. 26 ianuarie 1944, București) Prima femeie care a ajuns la Polul Nord. A fost o scriitoare, publicistă, militantă activă în mișcarea feministă a epocii, membră a mai multor societăți culturale, considerată educatoare a poporului. Este cunoscută și sub numele de Maica Smara, poreclă primită de la Veronica Micle. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Smaranda Gheorghiu a condus un cenaclu frecventat și de Mihai Eminescu și a fost prietenă cu iubita acestuia, Veronica Micle. Conform chiar mărturiei sale, pasiunea ei de scriitoare
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
acte filantropice în folosul târgoveților, negustorilor și credincioșilor din Vaslui, împreună cu un alt boier filantrop - Neculai Hagi Chiriac. A donat terenul pentru înființarea primei școli (1842), a primului spital (1852), a locului unde s-a reconstruit. Biserica de zid "Adormirea Maicii Domnului” (1859 1860). Tot ea a oferit teren pentru Cimitirul Eternitatea, unde s-au strămutat cimitirele de lângă Spitalul Drăghici și Biserica Adormirea Maicii Domnului. De asemenea, Alexei Șubin, prieten cu generalul Kiseleff, prin căsătoria cu Elena, după încheierea carierei militare
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
primei școli (1842), a primului spital (1852), a locului unde s-a reconstruit. Biserica de zid "Adormirea Maicii Domnului” (1859 1860). Tot ea a oferit teren pentru Cimitirul Eternitatea, unde s-au strămutat cimitirele de lângă Spitalul Drăghici și Biserica Adormirea Maicii Domnului. De asemenea, Alexei Șubin, prieten cu generalul Kiseleff, prin căsătoria cu Elena, după încheierea carierei militare, avea să se stabilească la Vaslui. Au avut trei copii: Maria, Pavel și Olga. Toată familia Șubin rămasă la Vaslui a fost îngropată
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]