18,350 matches
-
să fie consecvent în ideea că limba moldovenească este altceva decît limba română, ar fi putut lua drept model Cuvîntelnic orfografic moldovenesc pentru școala înșepătoare nijloșie necomplectă și nijloșie sub condușerea și redacția lui I. A. Cioban, întărit de Com. Nor. de Învățămînt a RASS Moldovenești, în a cărui introducere se afirmă o idee comună cu a lui Vasile Stati: „Colectivul de avtori și-a pus ca țelь la munca sa să curețe limba moldovenească de cuvintele românești franțuzite, neînțelese de
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
anticamera morții?“ <footnote Octavian Goga, Fragmente autobiografice. Mărturisiri literare, p. 13. footnote> . Prezența acestui sentiment era anunțată însă mai devreme, încă din 1917, cînd scria Pămînt și cer: Azi în zadar vrea inima bolnavă/ Să-mi prind-un vis din norii grei de seară,/ Azi umbrele amurgului de vară/ Miroase toate-a moarte și-a otravă/.../ Rănit văzduhul tremură-n răsfrîngeri,/ Se duc din el popoarele de îngeri/ Și-n mintea mea un basm frumos se frînge.// Nu mai ești sfîntă
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
a paralizat conștiința colectivă. Urmăririle, interogatoriile și, de fapt, toate coliziunile cu sistemul represiv, aveau un aer aproape suprarealist, de unde și deplin justificatul apel la poezia lui Gellu Naum ce deschide romanul: Aveam câte un prieten în fiecare bucățică de nor/de fapt așa sunt prietenii când e atâta spaimă pe lume/mama spunea și ea că e normal și că nu accepta să mă fac prieten/mai bine m-aș gândi la ceva serios. Fiecare prezență din acest roman semnifică
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
mai știa ce e bine și ce e rău, și judeca totul după rumeneala cerului, găsind în ea mângâiere". Identificarea lui Rajić cu acest alter-ego este deplină, ultima lui dorință fiind anunțată o trimitere la unica alinare dată de misterul norilor și-al cerului: Și, oi fi eu cum oi fi, știu că o să mor cu un surâs obosit, dar luminos, deși toate câte le-am făcut și câte le-am trăit nu-mi sunt prea clare". Visul delirant al lui
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Distanțarea de sine, melancolia bolnavă și izolarea sunt prezente ca trăsături expresioniste într-un imaginar poetic definit de inovații la nivelul limbajului și de preocuparea romantică pentru armonii sonore: "Nu sunt om, sângele mi-e lânced/ numai rouă/ din rumeni nori ce-n zări se reped./ Cearcănul frivol de sub ochii mei/ e urma pădurii,/ cu durerea ei./ Ramuri grele de muguri și de stele/ trec traiu-n locul meu./ Tot ce-am spus eu cândva/ murmura-vă vor vag/ nopți ce-or
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
înghețare" a imaginii mortului ca om viu e condiționată de un reflex paradoxal: e un refuz direct al morții, dar și o acceptare a inevitabilului său. Înviat în efigie, cel plecat dintre cei vii rămâne, într-un fel în mijlocul lor. Norii negri din fundal, costumul de doliu, o salcie îndepărtată, un ceas de buzunar arătând ora nașterii sau a morții sale, niște flori tăiate, ținute în mână, sunt singurele indicii ale trecerii la cele veșnice. Așezat la loc de cinste pe
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
a soarelui la apus. Cu siguranță Windcote, cu numele ei de mascaradă, trebuie să fi răsărit dintr-odată, întreagă, din invocațiile unui vrăjitor; și tot așa, într-o zi o să dispară, lăsând în urmă, pentru o clipă bizară, un mic nor de fum negru pe nisipul arid"7. Meridian, urmașul unei familii a cărei istorie se intersectează cu industria armamentului din cele două Războaie, și-a dobândit averea pe căi obscure, din vânzarea de fetișuri sexuale și șantaj. Descris fără excepție
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
pe mine. b. Mi-e o foame de lup și un somn de adorm pe mine. Subiectul predicatelor existențiale poate fi reprezentat și de substantive (numărabile) la plural, iar în această situație, acordul se face la plural: (40) a. Sunt nori pe cer. b. Sunt (/* Este) mulți copii talentați în România. Pentru nominalul postpus verbului din construcțiile existențiale de tipul mi-e foame, e cald etc. s-au propus două analize, ca subiect sau ca nume predicativ. Analiza ca subiect este
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
a fost grav afectat (Național TV, 22.IX.2008) experimentul a cărei construcție a costat peste... (Radio România Actualități, 2.IX.2008) se angajează într-o bătălie al cărui obiect nu este interesul național (Realitatea TV, 14.X.2009) un nor de praf a cărei compoziție a fost analizată (TVR 1, 9.X.2009) un film de aventuri a cărei acțiune se petrece... (Antena 1, 25.IV.2010) proiecte ale Asociației Mondiale [...] al cărui membru fondator este (Realitatea TV, 3.IV
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Realitatea TV, 27.VIII.2007) realitatea și momentul ne face să vedem și altfel maghiarii (Realitatea TV, 13.VIII.2007) socialul și politicul este o improvizație istorică (Realitatea TV, 11.VIII.2007) lipsa de reacție, corupția, indolența nu a mișcat norii (Realitatea TV, 25.VII.2007) O democrație și un stat de drept nu poate funcționa în acest fel (Realitatea TV, 2007) Comunicarea și comportamentul domnului Nistorescu aduce a țață (Realitatea TV, 2006) ...dar talentul și stăpânirea de sine i-a
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de amestec al celor două concepte, ergativ și pasiv. Autorul arată că există patru tipuri transformare pasivă: (1) reversibilă, valabilă numai pentru verbele tranzitive cu obiect direct: Les nuages ont caché le soleil/ Le soleil est caché par les nuages ' Norii au acoperit soarele'/'Soarele este acoperit de nori'; (2) însoțită de modificarea relațiilor sintactice (subiect, obiect...), de apariția demarcativului (prepozițional): Le soleil brunit la peau/La peau se brunit au soleil 'Soarele bronzează pielea'/'Pielea se bronzează la soare' La
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pasiv. Autorul arată că există patru tipuri transformare pasivă: (1) reversibilă, valabilă numai pentru verbele tranzitive cu obiect direct: Les nuages ont caché le soleil/ Le soleil est caché par les nuages ' Norii au acoperit soarele'/'Soarele este acoperit de nori'; (2) însoțită de modificarea relațiilor sintactice (subiect, obiect...), de apariția demarcativului (prepozițional): Le soleil brunit la peau/La peau se brunit au soleil 'Soarele bronzează pielea'/'Pielea se bronzează la soare' La sécheresse a tari le puit/ Le puit a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
prin ștergerea mărcii reflexive. Verbul ergativ este definit (Ușurelu 2005a: 51) ca fiind un verb biactanțial, care se combină obligatoriu cu un actant subiect și cu un actant obiect. În accepția autoarei, în cazul unei perechi de tipul Vântul împrăștie norii/ Norii se împrăștie, primul este verbul ergativ, iar al doilea, verbul eventiv (Ușurelu 2005a: 156). Folosind drept criteriu sistemul tradițional de diateze, Ușurelu (2005b: 37) distinge trei clase de ergative: (a) verbul din construcția de bază este la diateza activă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ștergerea mărcii reflexive. Verbul ergativ este definit (Ușurelu 2005a: 51) ca fiind un verb biactanțial, care se combină obligatoriu cu un actant subiect și cu un actant obiect. În accepția autoarei, în cazul unei perechi de tipul Vântul împrăștie norii/ Norii se împrăștie, primul este verbul ergativ, iar al doilea, verbul eventiv (Ușurelu 2005a: 156). Folosind drept criteriu sistemul tradițional de diateze, Ușurelu (2005b: 37) distinge trei clase de ergative: (a) verbul din construcția de bază este la diateza activă: Mama
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
tranz.: Edilii seacă mlaștinile part. secat, -ă nom. secarea, secatul A VARIA Regimurile alimentare variază în funcție de anotimp tranz.: Ion variază regimul alimentar part. variat, -ă nom. varierea, variatul (b) CONFIGURAȚIE SPAȚIALĂ REFLEXIVE A SE ACOPERI Cerul s-a acoperit de nori tranz.: Băncile acoperă scăderea impozitelor, Blocul acoperă cerul part. acoperit, -ă nom. acoperirea, acoperitul A SE ADÂNCI Prăpastia se adâncește în fiecare an tranz.: Apa/Ion adâncește groapa part. adâncit, -ă nom. adâncirea, adâncitul A SE ADUNA Apa se adună
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
tranz.: Buretele a absorbit apa part. absorbit, -ă nom. absorbirea (absorbitul − rar) A SE ARĂTA Soarele s-a arătat de după munți tranz.: Ion îi arată Ioanei soarele part. arătat, -ă nom. arătarea, arătatul A SE ASCUNDE Soarele se ascunde după nori (agentiv: Ion se ascunde de Ioana) tranz.: Ion ascunde prăjiturile part. ascuns, -ă nom. acunderea, ascunsul A SE CARACTERIZA Ion se caracterizează prin modestie tranz.: Pe Ion îl caracterizează modestia part. caracterizat, -ă nom. caracterizarea, caracterizatul A SE CONTURA Cetatea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
stins, -ă nom. stingerea, stinsul (e) EMISIE DE SUNETE, DE MIROS, DE SUBSTANȚE REFLEXIVE A SE APRINDE Lumina sfântă se aprinde la Ierusalim tranz.: Ion aprinde lumina part. aprins, -ă nom. aprinderea, aprinsul A SE DESCĂRCA Timp de două zile norii se descarcă abundent tranz.: Ion descarcă sacoșele din portbagaj part. descărcat, -ă nom. descărcarea, descărcatul A SE DIFUZA Lumina se difuzează în toate direcțiile tranz.: Atmosfera difuzează lumina solară part. difuzat, -ă nom. difuzarea, difuzatul A SE INFILTRA Apa se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în cameră; Cu cât te apropii de oraș, copacii de pe marginea orașului se răresc). 34 Ca verb de emisie de lumină și de căldură (Lumina sfântă se aprinde la Ierusalim). 35 Ca verb de emisie de lumină și de sunet (Norii se descarcă). 36 L. Levin, Operations on Lexical Forms: Unaccusative Rules in Germanic Languages, teză de doctorat, MIT, Cambridge, Mass. 37 M. Baker, J. Johnson, I. Roberts, "Passive Arguments Raised", Linguistic Inquiry, 20, p. 219−251. 38 R. Larson, "On
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
întîmpla. Viitor pe care ea îl lasă în mod premeditat lipsit de orice conținut trăind astfel legea tautistică a ultimei etape mulțumindu-se să afirme că viitorul este "în față", cel de care ne-am putea îndoi... Cerul traversat de nori, albastrul, culoarea fidelității și a spațiilor siderale. Nimic altceva decît afirmarea repetată că acest spațiu este semnat: semnat telecomunicații. Natura însăși, elementele sale, sînt referenți mondiali planetari ai întreprinderilor, ele însele mondiale. Semnătura dă existență. Fără telecomunicații, nici cer, nici
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
cea infinit mai amplă, mai veche, mai „Înjositoare”, a nevoii de „zei vizibili”! Și, În clipa, În ceasurile În care Moise, cel care renunțase la privilegiile faraonului pentru a-și mâna congenerii Într-o aventură fără Întoarcere, singur printre stâncile, norii și vulturii acelui loc, Într-un proces de-o fulguranță sintetică și vizionară fără egal, urma „să coboare” cu acele legi morale pe care urma să se așeze, să se sprijine nu numai comunitatea mică și dureros rătăcită Între mândrul
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
lăsa totul, pe el, familia și destinul său, În grija „Celui de sus”! Da, Încă o dată,k era cineva „sus” care se Împovăra, se Încărca cu destinul și aspirațiile sale, numai că acest „sus” nu se pierdea ca altădată „În nori”, ci se afla și plutea la o Înălțime aparent umană, vizibilă, mai ales sub forma unui portret pe o foaie de carton sau o imagine tremurată de sticlă de televizor. O figură care nu era surprinsă decât În momente ritualice
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
E ora 11. Ostașii mei lucrează sub conducerea gradaților, iar eu jos așezat pe iarbă verde, îmi îndrept gândurile și inima mea spre Domnița vieții mele. Cadrul naturii e aproape fermecător. Soarele mă încălzește. Cerul e senin turburat de câțiva nori. La orizont se profilează culmile munților Vrancei. Undeva mai aproape, în niște plopi înalți de lângă calea ferată ce duce spre Ploești un zbor gălăgios de ciori nu se pot înțelege de la anumite chestiuni. Probabil că s-a ivit gâlceava în mijlocul
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
acolo pentru că toți ținem la satul nostru, la casa, curtea și grădina noastră. Sunt foarte mulțumit că și copiii așteaptă cu multă plăcere reîntâlnirea cu ele. La noi, toamna s-a lăsat de-a binelea. Temperatura e mai scăzută și norii dovedesc acest lucru. Ne rugăm, dar, ca atât toamna cât și iarna să ne fie mai ușoare, să le putem trece mai lesne, pentru că în anii trecuți iernile au fost destul de reci. Ce mai facem? Suntem preocupați, cum spuneam, de
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
dar toate definesc o realitate care s-a transformat în ceea ce se cheamă vraja amintirilor. Nu știu ce veți face când veți citi aceste rânduri,dacă afară, la Moldova, va ninge cu fulgi mari sau mici, dacă afară va ploua, va fi nor sau soare, seară sau zi, dar eu acum sunt la școală, între copiii mei. Le-am dat o lucrare de control, iar eu alerg, alerg către Bârlad... Greu vă pot imagina singur, acolo, în Bârladul copilăriei tatălui meu și în
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
cine știe! Serile se succed, cu fracțiuni de secundă, fiind parcă mereu aceleași, noi - la o primă simțire (!) - egali cu noi înșine. Părelnic, timpul a rămas pe loc. același cer imaculat dintr-o vară caldă, de un azur ireproșabil, aceiași nori aducători de ploi dinspre pădure, zgomotele vecinilor ce trec pe uliță, cârâitul găinilor..., un câine pripășit în praful uliței (ah, parcă vorbesc din Rebreanu!), privirea tatii pe cer pentru a adulmeca apusul spre a vedea dacă mâine plouă. Și noi
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]