14,880 matches
-
Nerikxe "Nerik", cetate care constituie principalul centru de cult al tradiției hatice din nordul Anatxe "Anat"oliei. Recuperarea acestui centru cultual este cu siguranță folosită de ¾attușili În scopuri politice, dar arată și forța legăturilor cu tradiția religioasă mai veche. Regina Pudu¿epa, fiica preotului zeiței DIȘTAR din Lawazantiya, Pentipșarri, pare să Încerce o sinteză Între divinitățile din diferite zone ale țării, atunci când afirmă În rugăciunea ei către zeița Soarexe "Soare" din Arinnaxe "Arinna" (CTH 384): Zeiței Soarexe "Soare" din Arinnaxe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Pentipșarri, pare să Încerce o sinteză Între divinitățile din diferite zone ale țării, atunci când afirmă În rugăciunea ei către zeița Soarexe "Soare" din Arinnaxe "Arinna" (CTH 384): Zeiței Soarexe "Soare" din Arinnaxe "Arinna", stăpâna mea, stăpâna țărilor lui Hattixe "Hatti", regina cerului și a pământului! Zeița Soare din Arinnaxe "Zeița Soare din Arinna", stăpâna mea, regina tuturor țărilor! În țara lui Hatti tu ți-ai luat numele de „Zeița Soare din Arinna”, iar În țara În care tu ai creat cedrul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În rugăciunea ei către zeița Soarexe "Soare" din Arinnaxe "Arinna" (CTH 384): Zeiței Soarexe "Soare" din Arinnaxe "Arinna", stăpâna mea, stăpâna țărilor lui Hattixe "Hatti", regina cerului și a pământului! Zeița Soare din Arinnaxe "Zeița Soare din Arinna", stăpâna mea, regina tuturor țărilor! În țara lui Hatti tu ți-ai luat numele de „Zeița Soare din Arinna”, iar În țara În care tu ai creat cedrul ți-ai dat numele „¾epatxe "H~epat"”. Dar eu, Pudu¿epa, sunt slujitoarea ta de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
diferite ale aceleași realități divine, cea a marii zeițe, stăpână a panteonului. În acest mod, Pudu¿epa vrea să Împace devoțiunea sa pentru zeița ¾epat, căreia Îi poartă numele, și cea datorată principalei divinități a țării În care a devenit regină, sacerdoțiul acestei zeițe fiind una dintre prerogativele suveranilor din Hattușaș. Atenția pe care o manifestă Pudu¿epa pentru cele două componente cultural-religioase ale imperiului, cea nordică și cea sudică, se observă și În faptul că, pe de o parte, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
relației animal-zeu (animalul, simbol al zeului sau chiar zeu1) este legată de problema zoomorfismului În religia anatoliană. Diferiți cercetători 2 au vorbit despre elementele zoomorfe, În legătură cu basorelieful de la Alaca Hüyük (secolul al XIII-lea Î.Hr.), În care regele și regina adoră un taur așezat pe un altar. O reprezentare analoagă a unui taur pe un piedestal se află pe al doilea ornament de pe vasul hitit antic descoperit la Inandik (Özgük, 1988); În acest caz, scena cuprinde și jertfirea unui taur
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
existau panteonuri minore. Aceste culte au rămas nealterate de-a lungul Întregii istorii hitite, chiar și atunci când, În epoca imperială, suveranii de la Hattușaș le-au Înglobat În programul marilor sărbători ale anotimpurilor, care erau celebrate, personal, de rege și de regină și/sau de principe În timpul unei călătorii cultuale (reală și/sau simbolică), În cursul căreia se ajungea În principalele centre anatoliene. Acest respect al tradițiilor locale, bine atestat, de instrucțiunile lui Arnuwanda pentru guvernatorii provinciilor, dar și de inventarele cultelor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
zeilor; acestea reprezintă una dintre expresiile cele mai semnificative ale relației om-zeu. În momentele de mare dificultate, cauzate de atacurile dușmanilor, de molime, de Întreruperi ale celebrării cultului, de conflicte interne ale familiei regale, de boli, regele, singur sau cu regina, adresează unui anumit zeu sau „tuturor zeilor” În general o rugăciune ce are forma unei justificări a comportamentului, cu scopul de a obține ajutor. Rugăciunea, care conține expresii de sinceră devoțiune și adorație, mai ales În partea imnică, de Început
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În timpul căreia se recita sau se citea mitul luptei dintre zeul furtuniixe "zeul furtunii" și balaurul Illuyankaxe "Illuyanka" (Pecchioli Daddi-Polvani, 1990, pp. 39-55; Haas, 1988b) sau sărbătoarea (¿)ișuwa, de origine kizzuwatneană, În cinstea unor divinități hurrite, introdusă la Hattușaș de regina Pudu¿epa (Wegner-Salvini, 1991). De asemenea, existau sărbători, de o solemnitate aparte, celebrate periodic conform unui ciclu de mai mulți ani: ritualul sărbătorii pentru zeul Telipinuxe "Telipinu" din ¾an¿ana și Kașka (lângă Sungurlu de astăzi; cf. Haas-Jakob Rost, 1984
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
un fragment din Analele sale, Murșili al II-lea celebrează În al douăzeci și doilea an de domnie „marile sărbători ale anului al șaselea”. Caracterul oficial al ritualurilor festive cerea ca aceste culte să fie celebrate personal de rege și regină, Însoțiți de multe ori de principele moștenitor și de alți fii sau de un delegat, În general un principe sau un preot. Angajarea cultuală a suveranului, care trebuie să fi fost foarte obositoare, având În vedere numărul mare de sărbători
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ceremoniale trase de boi Împodobiți, și urmați de obiecte culturale simbolice: lăncii, zece sau douăzeci de tolbe de vânători, „animalele zeilor”, adică imagini ale animalelor sălbatice făcute din metale prețioase. Procesiunea este Încheiată de alți preoți și cântăreți. Regele și regina urcă În carele lor și se Îndreaptă spre templele pentru ceremoniile prevăzute de rit. Apoi ceremonia condusă de rege iese din cetate și se Îndreaptă spre ¿uwași (stela) care aparține zeului furtunii, alături de care este Înălțat un cort, În care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
are grijă să Înlăture urmele ritului, care ar putea provoca o nouă impuritate; acestea sunt Îngropate, arse sau duse În locuri neprimitoare sau nelocuite. Un tip special de ritual este cel săvârșit cu ocazia morții unui rege sau a unei regine, care poartă numele „când În Hattușaș s-a săvârșit un mare păcat” (Otten, 1958). Într-adevăr, moartea regelui produce un dezechilibru În ordinea lucrurilor, deci un „păcat” ce trebuie Înlăturat; dar, pentru că, potrivit concepției hitite, după moarte, regele „devine zeu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Întoarcerea lui Telipinu În templul său, se Întorc și fertilitatea și bunăstarea țării. Alte mituri asemănătoare au ca personaje principale diferite zeități anatoliene: zeul furtuniixe "zeul furtunii" cerului, Tar¿un(t)axe "Tarh~un(t)a"; zeul furtunii personale ale reginelor Așmunikal și ¾arapșili și al scribului pe table de lemn Pirwaxe "Pirwa"; zeul furtunii cetății Kuliwișna; zeița mamă ¾anna¿annaxe "H~annah~anna"; zeițele care patronează nașterile, Anzilixe "Anzili" și Zukkixe "Zukki"; zeița Inaraxe "Inara"; zeul-Soarexe "Soare". Dispariția zeului-Soarexe "Soare
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de prim-plan. Kuraxe "Kura" și Baramaxe "Barama" constituiau o perechea centrală a devoțiunii regelui, probabil În calitate de divinități dinastice. Aceștia Îndeplinesc un rol central Într-o serie de ceremonii care Îi au ca protagoniști pe rege (e n) și pe regină (m³liktum, foarte activă În cult), sărbătoriți de-a lungul mai multor zile și În cadrul unor procesiuni sacre În regiunea din jurul Eblei, interpretate de unii cercetători ca rituri de succesiune la tron care comportă nunți regale, dar al căror caracter funerar
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
rit special „desacralizant” elimina tabuurile legate de rolul său de oficiant. Printre feluritele rituri descrise se Întâlnește o ceremonie complexă cu caracter ispășitor care diviza populația din Ugarit În două părți, În funcție de sex, În fruntea cărora se afla regele, respectiv regina. În astfel de ceremonii avem un fel de „mărturisire” publică „a păcatelor”, În care se subliniază datoria de a avea un comportament etico-religios În conformitate cu obiceiurile tradiționale care se deosebesc de cele (blamabile) ale neamurilor străine. Un rol de o deosebită
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Cultele patrius ritus; limba cultului este latina; semnul exterior caracteristic este aducerea jertfei cu capul acoperit (capite velato); prin acest rit sunt venerați, printre alții, Ianusxe "Ianus", Vestaxe "Vesta", Jupiter, Martexe "Marte", Quirinusxe "Quirinus"; ele sunt oficiate de rex și regina sacrorum, flamines, pontifices și virgines Vestae. - Cultele graecus ritus; limba cultului este (În parte) greaca; semnul caracteristic este purtarea unei cununi atunci când se aduce sacrificiul; acestui rit Îi aparțin cultele introduse de stat (sacra peregrina publice adscita), printre care cele
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pelerinaj transregional. II. Momentele Zile festive regulate/neregulate, durată și frecvență cu privire la o divinitate; de exemplu: sacrificiu adus lui Jupiter la jumătatea fiecărei luni (regulat, scurt, frecvent). III. Persoanele/funcționarii/executorii 1. La Roma: pontifex, flamen-flaminica, augur, virgines Vestae, rex/regina sacrorum, XV-viri sacris faciundis; 2. Preoți: sacerdotes; administrator: magister/magistra; slujitor: minister/ministra; ajutor: camillus; cel care Înjunghia animalul: popa, victimarius; gardianul templului: aedituus; cântăreț: tibicen, psaltria. IV. Instrumentele (instrumentum, utensilia, sacra supellex) Iluminare: lumânări, făclii, lămpi cu ulei, focuri
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de la care Își ia atributul orèia („munteana”) și numeroasele ei apelative toponimice (Berecyntia, Idea), ba chiar și numele Kybèle (de la muntele Kybèlon) cu care este denumită În mod obișnuit, zeița pare să fie moștenitoarea unei antice figuri siriene (Kubabaxe "Kubaba", „regina din Kargamiș”) introdusă În ambient hitit. Cunoscută grecilor din Asia ca Mareaxe "Marea" Mamăxe "Marea Mamă" și identificată curând cu Rheaxe "Rhea", mama zeilor olimpieni, Cybelexe "Cybele", care Își are unul dintre principalele centre de cult În cetatea sacră Pessinunte
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
caracteristici solare, exprimate În veșmântul sacru cu care este Îmbrăcat și oferit spre venerare credincioșilor, care evocă un scenariu astral. Zeița la care fac referire misteriile Îi făgăduiește credinciosului reușită și bunăstare pentru viața prezentă și, În calitatea ei de „regină a celor morți”, o ședere fericită În Împărăția infernului, În care se va bucura de vederea ei glorioasă, strălucitoare În „Întunericul Acheronului” (Metamorfoze, XI, 6). Dacă scenariul misteric, ce prevede și rituri secrete ale „marelui Osirisxe "Osiris"”, pare modelat pe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Împrejurări, dincolo de faptul că trebuie să pătrundem În intențiile și În convingerile intime ale personajelor ce fac obiectul cultului și ale adoratorilor lor. Se poate observa doar că acest cult Îmbracă forme destul de variate ce merg de la asimilarea regilor și reginelor elenistice, Împăraților și Împărăteselor și a altor membri ai familiei imperiale cu o zeitate sau alta a panteonurilor tradiționale la o asociere a acestora cu zeitățile titulare ale sanctuarelor și cu practicile rituale celebrate În ele În calitate de sșnnaoi (locuitori ai
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mai tîrziu 54. Și-a manifestat interesul față de un poet contemporan, Giosué Carducci, care și-a început cariera ca revoluționar antireligios, devenit ulterior naționalist și glorificînd domnia Casei de Savoia. Carducci avea strînse legături cu primul-ministru naționalist Crispi și cu Regina Margareta și mai tîrziu l-a inspirat în mare măsură pe Mussolini. După ce s-a întors din Italia, Iorga a frecventat cercurile intelectuale de la București, în care a fost introdus de socrul său Vasile Tasu de la Societatea "Junimea", dar mulți
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
amestece"10. Soția lui, Regina Maria, o prințesă britanică, era din tot sufletul de partea Aliaților și împotriva germanilor și austriecilor. Ambasadorul austriac, contele Ottokar Czernin, s-a plîns o dată că nu era destul de simpatizat de societatea bucureșteană, rugînd-o pe Regina Maria să-l ajute să fie mai popular; Este îngrozitor de greu să-l faci popular pe un austriac în România"11, a răspuns aceasta. Contele Czernin și-a dat seama că Regina Maria va fi cea care îl va domina
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
era destul de simpatizat de societatea bucureșteană, rugînd-o pe Regina Maria să-l ajute să fie mai popular; Este îngrozitor de greu să-l faci popular pe un austriac în România"11, a răspuns aceasta. Contele Czernin și-a dat seama că Regina Maria va fi cea care îl va domina pe Regele Ferdinand; mai mult, că aceasta va fi un inamic redutabil. Regina a luptat permanent pentru ca România să intre în război de partea Aliaților. Cîteva cuvinte acum despre primul-ministru Ionel Brătianu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
egoismul Marilor Puteri, cum foloseau ele națiunile mici doar pe post de pioni și care era de obicei soarta pionilor. Dar știa și că un pion poate ține în șah regele, iar atunci cînd ajunge în al optulea pătrat devine regină. A cîntărit toate acestea atunci cînd a întrebat care va fi răsplata pentru România dacă se alătură Aliaților. Nu s-a gîndit nciodată la intrarea în război alături de Puterile Centrale. Brătianu s-a dovedit a fi un om de stat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Rareș, fiul lui Ștefan, care spunea: Vom fi din nou ceea ce am fost! Ba chiar mai mult decît atît!""63. Cuvîntarea lui Iorga a avut un mare efect; întreaga țară i-a mulțumit pentru ea, în frunte cu regele și regina. Cuvîntarea a fost tipărită și difuzată în tranșeele soldaților crîncen asediați, obosiți, însîngerați și luptînd totuși. Iorga a scris în perioada aceasta cîteva dintre cele mai frumoase articole ale sale, scriind cu dragoste despre suferințele soldaților de pe front, chiar și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a fost imediat de acord să se facă tot posibilul și s-a dovedit a fi foarte eficient 82. Pe urmă, Iorga s-a dus imediat la Palatul Regal și l-a sfătuit pe rege să plece urgent de la Iași (Regina Maria îngrijea soldații răniți și bolnavi de tifos). Plecarea regelui s-a făcut sub pretextul trecerii în revistă a trupelor. Nu trebuia ca armata română să aibă impresia că plecarea aceasta era o fugă. Regele era foarte întristat; Iorga și-
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]