19,447 matches
-
au mesteșugul lingurilor de lemn sau de cositor, a căldărarilor -cari fac căldări -, a fierarilor -cari fac cuie, piepteni și cercei -, a scripcarilor sau lăutarilor, cari sunt muzicanți. Nu poți să-ți Închipui la ce grad aceștia din urmă au simțul muzical desvoltat. Fără a cunoaște notele, execută foarte bine bucățile cele mai grele. Cutreeră toate orașele Moldovei, unde dau concerte destul de frecuentate. La Iași, deseori sunt Întrebuințați ca orchestră pentru balurile mari și sărbători. Țiganii n-au nici un fel de
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
plâng aceștia când părăsesc pe stăpân, sărută cu duioșie mâna ce i-a lovit și care s-a arătat deseori atât de cumplită pentru ei. De unde acest „dor de robie” ca să vorbim astfel? Aceste sărmane ființe neștiutoare, cari n-au simțul demnităței omenești, pun mai presus de toate vieața materială și animală, și În timpul robiei au toate cele ale trupului din punga stăpânului; el le dă pământ, el lemnul trebuitor pentru casă, el Îi hranește cu pâine, și dacă sunt bolnavi
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
și co., 1920. [2] COSTESCU, Gh. N., Metodica limbii române, ed a 2 a, București, 1920. 1922 [1] NICOLAIDE, ELISA-ANGELA, Metoda activă pentru învățarea limbii române în familie și grădini de copii. Lecțiuni practice de exerciții de vorbire, de educația simțurilor și de dezvoltarea spiritului de observațiune, București, Cartea Românească, 1922. 1923 [1] CIORĂNESCU, ION, Abecedar pentru cei trecuți de vârsta școlii primare de..., învățător. Lucrare premiată întâia și tipărită de Casa școalelor, București, Imprimeria Fundației culturale “principele Carol”, 20, Strada
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
de a se despărți de o parte din el, de a renunța la textele al căror unic merit este scurta bucurie generată de scrierea lor. De cât efort m-ar fi scutit unii din autori dacă ar fi avut acest simț! Și de cât chin i-aș scăpa pe cei care mă citesc, dacă aș avea "organ" pentru asta! * Anti-profesorul este riscul ce-l pândește pe orice profesor, cea mai severă urmare a sa fiind inducerea stărilor de repulsie față de știința
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
într-o altă direcție. * De ce viziunea hegeliană a progresului s-a bucurat timp de două secole de un asemenea succes? Poate că ea a formulat în chipul cel mai fericit idealul modernității. Un ideal care, de altfel, pare de bun simț: dacă muți accentul existenței pe om și apoi pe gândirea acestuia este firesc să constați ceea ce experiența cotidiană arată, și anume că vârstele înaintate sunt în genere mai înțelepte, adică au progresat în gândire. Consecința logică: omul recent este întotdeauna
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
nu mă mai scuză suficient în proprii ochi. Acum consider că recunoașterea vinovăției este singura care poată să rupă șirul trimiterilor la vina altora. Nu cred că mai interesează faptul că nu cunoșteam alt mod de a gândi. În afară de bunul simț țărănesc, dar și acesta pervertit într-o oarecare măsură de colectivism. Din el mai ajunseseră la mine doar frânturi, care greu mai puteau recompune întregul pentru a se transforma într-un comportament.) Nu-mi rămâne decât să încerc a-mi
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
a lungul existenței am încercat numeroase ocupații ce corespund diferitelor porniri interioare; inclusiv celor mai puțin nobile. Adică nu m-am ales definitiv niciodată, încercând să-mi împlinesc cât mai mulți din posibili. Cu o singură excepție majoră (raportat la simțul comun): proprietatea (ca fapt de a avea). * Poverile cu care încărcăm indivizii atunci când dorim să-i pedepsim, identificându-i ca vinovați, dezvăluie teama noastră de a nu lăsa fără chip răul, spaima de un rău impersonal, oroarea față de vinile colective
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
asta ar însemna ca lumea să fie populată numai de ingineri. De la idealul traiului într-o lume a îngerilor am trecut la așteptarea unei lumi a inginerilor. * Mintea noastră fragmentează lumea în obiecte, pentru a putea opera cu ele, iar simțul metafizic încearcă să le închege într-un tot, speriat de această secvențializare. * Unul din deliciile socialului îl constituie posibilitatea contemplării altor minți. Cred că de aici începe sensul tare al comuniunii. Dacă n-am avea posibilitatea înțelegerii celorlalți ca minți
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
funcționează. Semn că teoriile noastre sunt determinate și de dorința (sau nevoia) de a avea o teorie. * O terapie necesară pentru orice minte: logica. Utilitatea ei este legată în special de posibilitatea implementării unor mecanisme inconștiente și de dezvoltarea unui "simț logic autocritic". Rămâne deschisă problema metodelor potrivite pentru a o face dezirabilă. * Faptul că frecventăm mai curând stomatologul decât cursurile de logică demonstrează că suntem mai preocupați de instrumentele cu care mâncăm decât de cele cu care gândim. Dacă vrem
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
comun, deschis în special prin ceea ce am denumit transcendentalul corp. Corpul generează posibilitatea unei înțelegeri, domeniul comun al experienței, cel din urmă fiind intermediat de calitățile corpului. Putem vorbi de generalul creat de identitatea spectrului percepției pentru fiecare organ de simț și de posibilitățile asemănătoare de combinare a senzațiilor și experiențelor generate de structura creierului care este asemănătoare pentru toți oamenii. Deci, intersubiectivitatea își capătă conturul în domeniul comun al experienței. * Filosofia minții pune o mare problemă religiei în momentul în
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
chiar dacă Pământul este rotund. Poate că ar trebui să mă bucur de neînchegarea societății românești. Într-o lume în care toate ar fi ordonate mă tem că mi-ar da ghes plictiseala, lipsindu-mi situațiile asupra cărora să-mi exercit simțul critic. Nu poți să-ți critici țara, zguduindu-ți astfel fundamentule, decât în contextul unor aspirații de civilizație. * Miracolul acestui neam îl constituie supraviețuirea ca popor în condițiile unei vizibile neînchegări comunitare. Din perspectiva unui misticism al românității cred că
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
organizație misionară" o structură construită pornind de la o ideologie. Este vorba de organizațiile care au o misiune de îndeplinit, un obiectiv de atins: să fabrice un produs, să asigure un serviciu. Dar există, pe lângă această misiune, ceea ce Mintzberg numește "un simț al misiunii": este vorba de adeziunea la anumite valori, care însoțesc producerea bunului sau serviciului. Se va vorbi de organizație misionară atunci când organizația este alcătuită în funcție de aceste valori. Pentru a ilustra acest fapt, putem evoca exemplul chibuțului din Israel. Chibuțul
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
deasupra acestor comitete. Forma tradițională de chibuț pe care am descris-o este un exemplu tipic de organizație misionară. De câțiva ani, aceste organizații sunt marcate de modificări (apar specializarea și ierarhia; se afirmă dreptul la proprietate privată, ca și simțul profitului). Aceste unități sociale își pierd, încetul cu încetul, caracteristicile unei organizații misionare pure. ▲ 2. Schimbări de context și modele de producție Birocrația mecanicistă din modelul lui Mintzenberg constituie o formă de organizație în care se exercită logica tayloriană. Întreprinderile
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Acesta era alcătuit la origine din 142 de itemi, reduși apoi la 73 și grupați în 5 scale. Trei scale permit evaluarea leadership-ului transformațional: • carisma: un lider care inspiră respect, care știe să arate ce este important și transmite un simț al misiunii; • considerația: respectă pe fiecare, deleagă pentru a favoriza învățarea prin experiențe noi; • stimularea intelectuală: îi încurajează pe subordonați să gândească altfel, să iasă de pe cărările bătătorite. Favorizează inovația. Două scări permit măsurarea leadership-ului tranzacțional: • recompense: liderul le acordă
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
ale cărților citite de patriarh, cele 279 de articole inserate variind ca subiect de la autori păgâni, precum Demostene sau Plutarh, la autori creștini de genul lui Eusebiu sau Hrisosotom. Un semn ce dă măsura atitudinii intelectuale ce se impunea este simțul ascuțit critic pe care îl întâlnim în analizele lui Fotius, așa cum apreciază și Hussey. Astfel, el reușește să identifice cu precizie falsurile strecurate sub numele unor autori celebri, precum Ioan Hrisostom. Paul Lemerle îl amintește însă și pe Leon Matematicianul
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
în redefinirea termenilor cu scopul de a împlini cât mai precis sarcina exprimării gândirii conceptuale, într-o factură sau alta. Acest efort de a exprima altceva decât un sens propriu, apoi intenția de a viza o realitate ce este inaccesibilă simțurilor ci doar rațiunii, a făcut ca aceeași termeni să fie cei mai potriviți în a exprima în cuvinte omenești realități ce depășesc cu totul capacitatea omenească de comprehensiune. Capadocienii au fost frământați de întrebarea cum este cu putință să precizezi
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
cuvinte omenești realități ce depășesc cu totul capacitatea omenească de comprehensiune. Capadocienii au fost frământați de întrebarea cum este cu putință să precizezi în exprimare diferența între ceea ce stă în puterea de concepere rațională și ceea ce este mai presus de simțuri și rațiune. Cele mai potrivite s-au dovedit a fi cuvintele ce au dobândit o maximă formă de folosire neproprie, conceptuală, însă iarăși la modul nepropriu, simbolic. Doar că ceea ce trebuia să desemneze concptualul desemna acum taina. A vorbi despre
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Trăitorul creștin afirmă o experiere cât se poate de concretă a tainei, și așa cum afirma Dumitru Stăniloae într-un interviu, perceperea, simțirea tainei poate fi considerat a fi actul esențial al Ortodoxiei. A fi ortodox este echivalent cu a avea simțul tainei. Fiind un act existențial, însă depășind omenescul, experierea tainei este mai presus de cuvinte, dar în măsura în care experiența ei este asimilată de persoană, apare și nevoia exprimării sale, atât pentru nevoile proprii dar și din nevoia de comunicare cu celălalt
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
experiențe. Dar mai grav, i se părea calabrezului că suna a erezie afirmația că ceea ce vezi pe cea mai înaltă treaptă este o lumină și aceasta petrecându-se în trup, nu întru capacitățile exclusive ale intelectului, ceea ce implică percepția prin simțuri a dumnezeirii, teză văzută ca fiind de inspirație mesaliană. Mesalianismul era o doctrină eretică care susțineau că pot vedea esența divină cu ochii omenești. Se naște astfel o controversă, în care susținătorul înțelegerii hesychaste a cunoașterii lui Dumnezeu a fost
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
tocmai ceea ce percep hesychaștii în experiența rugăciunii celei mai înalte, rugăciunea curată. Ea este chiar Dumnezeu, însă nu după esența sa, ci doar după energia sau lucrarea sa, este caracterul vizibil al dumnezeirii. Această lumină depășește atât inteligența cât și simțurile și totuși atât simțurile cât și intelectul sunt inundate de ea, manifestându-se în om în întregul său, nu se limitează la una din facultățile sale. Mai mult decât atât, această lumină nu are un caracter abstract, neutru, ca un
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
în experiența rugăciunii celei mai înalte, rugăciunea curată. Ea este chiar Dumnezeu, însă nu după esența sa, ci doar după energia sau lucrarea sa, este caracterul vizibil al dumnezeirii. Această lumină depășește atât inteligența cât și simțurile și totuși atât simțurile cât și intelectul sunt inundate de ea, manifestându-se în om în întregul său, nu se limitează la una din facultățile sale. Mai mult decât atât, această lumină nu are un caracter abstract, neutru, ca un fel de ieșire, de
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Allchin, o astfel de modalitate cognitivă poate fi numită „înțelegere prin experiență”. În Triade, Palama susține că în mod principial Dumnezeu este imediat și direct accesibil într-o formă care, deși depășește putințele naturale ale omului, este totuși înregistrată de simțuri la fel ca și de intelect. Aceste afirmații au însemnat un adevărat scandal pentru oponenții palamismului care au văzut o absurditate în susținerea posibilității ca realitatea supremă să poată fi sesizată altfel decât prin puterea rațiunii curățită prin exercițiul apofazei
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
și cu orice alt obiect al cunoașterii, și evoluția spiritualității bizantine a însemnat și o mereu reluată aproximare a felului în care poate fi exprimată participarea integrală a omului în experiența cunoașterii înțeleasă în mod esențial ca unire. De aceea simțurile nu au jucat un rol mai puțin important decât intelectul în experiențele ultime de cunoaștere, ba chiar ceea ce le este propriu ca putințe cognitive a jucat un rol major în conturarea unei simbolistici a inefabilului ce însoțește dimensiunea personală a
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
primi, cu rezervele de rigoare, numele de empirism. Deși au fost acuzați atât de des de către moderni de o atitudine contemplativă, desprinsă de realitatea pragmatică, ceea ce a contat în spiritualitatea bizantină a fost experiența concretă, cea trecută la fel de mult prin simțuri ca și prin intelect. Nu poți să afli nimic despre orice realitate atâta vreme cât nu ai o experiere concretă a acesteia, și această afirmație era la fel de valabilă pentru bizantini și în cazul cunoașterii lui Dumnezeu. De aceea, orice discurs al cugetării
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
ce poate fi găsit numai urcând către lumea atopică a Ideilor prin cunoașterea logos-ului ființelor. Este o contemplare ce înseamnă participare la Bine, de care omul se poate împărtăși la modul analogic. Așa cum vederea soarelui nu este soarele, ci simțul cel mai asemănător soarelui, la fel intelectul participă la bine într-un mod analog. Intelectul nu este binele, ci este asemenea binelui, reprezintă putința de a „privi” Binele. Analogia este în același timp un semn al măsurii, a gradului în
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]