14,810 matches
-
colorate de idecidabilele unor emoții, este Nicolae Vermont. Visând (1898), Reverie, Femeie lângă stâncă (1898), Fată tânără cu fața la foc, Doamna în rochie galbenă (1915), Lectura (1919), Pe gânduri (1924) configurează o preocupare de factură simbolistă a pictorului pentru transcrierea stărilor sufletești în spectrul reveriei. Reflecția așezată sub semnul reveriei este feminizată, lărgind cadrele de percepție și de comentariu al clișeului către o nuanțare și rafinare a datelor feminității. Avem o expresie erotizată a reveriei în Reverie, expresie mai degrabă a unor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Tabloul degajă acest efect de încremenire în acest alb care gipsează personajul și îi conferă ceva statuar, culorile sunt vâscoase, dense. Chipul pare prins în rama acestei marame ca într-o mască. Și Loghi urmărește un spectru larg al stărilor sufletești circumscrise reveriei, de la exuberanța erotică calchiată parcă după Watteau, Boucher sau Fragonard din Reverie pastișa este evidentă -, la insolitarea melancolică de factură böckliniană din Peisaj cu personaj siguratic sau la vibrația sensibilă a feminității din La malul lacului. Ipolit Strâmbu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
insolitare orgolioasă și melancolică. Orfeu devine modelul exemplar pentru culminarea stărilor poetice, pentru cocktailul decadent care aduce arta în preajma cruzimii, expresie a pesimismului visceral al poeților damnați. Un tablou al lui Artur Verona, precum Violonist în barcă, reflectă o stare sufletească, muzica fiind scoasă din cadrul formal al sălii de concerte, al muzicii de cameră, cadru pentru care muzica, precum în romanul Concert din muzică de Bach al Hortensiei Papadat-Bengescu, joacă rolul de liant social și ceremonial de revendicare simbolică a unui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
scolastic și nesărat, C. Demetrescu-Iași, prezent cu un singur articol în numărul 2 al revistei, unde încearcă oarecum căznit o abordare gheristă, sociologizantă a artei pe calapodul dicotomiei dintre natura obiectivă a factorilor de mediu și natura subiectivă a vieții sufletești cu reflexe din teoria păturilor superpuse, poeți cu fulgurații simboliste, mai degrabă prizonierii unei maniere, având ca numitor comun un sentimentalism fad și grațios, precum A. Davila, dar și sensibilul poet decadento-simbolist Dimitrie Karnabatt, semnând D. Karr etc. "Partea artistică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
acestei armonii recognoscibile în toată pictura cu "țigănci" a Ceciliei Cuțescu-Storck. "În trăsăturile chipului, ca și în atitudinile corpului, artista nu se oprește la accidental și efemer. Deslușim aici o severitate, dar și un sentiment de liniște solemnă și înălțare sufletească, o puritate întrucâtva primitivă a sentimentelor. Adesea sumar costumate, personajele evoluează în cadrul unui peisaj cu influențe din miniaturile orientale, cu motive văzute în plan apropiat, pictate în largi pete de culoare. Pictate sub elegante arabescuri de frunze, siluetele par desprinse
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Salomeea este împinsă pe scenă de propriile sale pulsiuni redimensionate la puterea fanteziei și pe care, conform esteticii decadente, criticul o pune în relație cu erosul maladiv: "Salomeea este lucrarea capitală pe care o expune. Schițează o foarte sugestivă stare sufletească a fiicei lui Irod, după ce a câștigat capul Sfântului Ion. Este complecta uitare a existenței, transpunerea totală a ființei într-o lume plămădită din fantezie inconștientă și senzualism bolnav, pe care o zugrăvește aici domnul Savargin"548. Critica pe care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe plafonul holului, în celelalte două săli, atelierul se transformă într-un templu al artei, unde fiecare figură devine emblematică, așa cum remarcă și Serafina Brukner: "Mai departe, privirea noastră alunecă pe ziduri populate de siluete ce reprezintă eroii marii epopei sufletești, fiecare siluetă reprezentând o nuanță a vieții interioare, un moment trăit de ființa umană. [...] Aici este vorba de o serie de picturi alegorice, în care arta picturii pare dublată și de viziunea unui poet"588. Fiecare din aceste figuri face
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care o lasă această pictură murală. De pildă, în jurnalul Libertatea din 5 mai 1913, Cecilia Cuțescu-Storck citează următoarea apreciere cu privire la compoziția sa decorativă, focalizând prezența enigmatică a femeilor în decorul luxuriant al junglei captive, de apartament: "Atitudinile și ritmul sufletesc al acestor femei greco-romane, grațios împletite cu plantele, ni se pare un rebus inaccesibil"595. Sau sesizarea misterului ca numitor comun al picturii murale, mister pe care-l pun în valoare de la medalioane în jos "o delicioasă serie de egloge
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
general acesta este modul de formare a atitudinilor negative. Atitudinea comportă și o componentă perceptivă. Modul În care este perceput obiectul este influențat de către caracteristicile stabile ale consumatorului (personalitate, inteligență, experiență anterioară, cultură, concepție etc.) și de caracteristicile comune (starea sufletească, starea fiziologică etc.). Atitudinile se asociază Întregului univers al vieții individului uman. Ele influențează percepțiile, gîndirea, imaginația și voința acestuia (P. Fraisse, V. Pavelcu; apud Vlăsceanu, 1993). Atunci cînd sunt bine structurate, atitudinile acționează ca motive ale activității individuale, Îndeplinind
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
reacție antiparnasiană. Termenul a fost impus de Jean Moreas, În 1886, cu manifestul „Le Symbolisme”. Precursorul simbolismului Însă este considerat Charles Baudelaire, prin volumul „Corespondențe”. Trăsăturile simbolismului: - utilizarea simbolurilor; interpretări multiple; -cultivarea sugestiei; cu ajutorul acesteia sunt puse În evidență stări sufletești inedite, nedefinite, de melancolie și plictis; - cultivarea sugestiei muzicale, a sonorității verbale; - existența sinesteziei (perceperea simultană a unui ansamblu de senzații, auditive, vizuale etc.). Apărut ca o reacție Împotriva poeziei retorice a romanticilor și a impersonalității reci a parnasienilor, simbolismul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și de revista Le Decadent (1886). Poezia simbolistă este o poezie a sensibilității pure. Poetul simbolist nu este interesat nici de poezia naturii În sine, nici de poezia socială, nici de poezia de idei. Obiectul poeziei simboliste Îl constituie stările sufletești nelămurite, nedefinite, inefabile. Neputând fi formulate clar, sunt transmise pe calea sugestiei. Sugestia este o cale de exprimare a corespondențelor, a relațiilor ascunse dintre obiecte, prin cultivarea senzațiilor coloristice, muzicale, olfactive, imagini complexe (sinestezii). Mallarme afirmă: „A numi un obiect
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
majoră În cadrul acestui curent. Utilizat În poezia anterioară (de pildă, la romantici) pentru a exprima, a lămuri, a materializa o idee sau un sentiment (simbolul explicit), la simboliști, funcția simbolului rămâne aceea de a sugera (simbol implicit). Înclinația către stări sufletești nedefinite, predispoziția pentru reverie, visare reprezintă alte trăsături ale poeziei simboliste. Un element definitoriu al acestui curent poetic Îl reprezintă căutarea muzicalității exterioare, obținută nu numai prin ritmuri și rime perfecte, ci mai ales prin repetiția obsedantă a unor cuvinte
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dalta În stânca rezistentă a materii verbale, realizează prima oară o viziunea lirică a celui mai mare poet al țărănimii noastre, trăitor o viață Întreagă la oraș, dar aspirând mereu spre universul moral al spațiului etnic oltenesc, Întrucât ipostazele lui sufletești nu se puteau mai bine regăsi altundeva. Și dacă opera În totalitate Îngăduie și alte interpretări, ca acelea al „Florilor de mucegai”, structura dominantă a viziunii poetice rămâne aceiași. Poetul Testamentului e un spirit justițiar, un răzbunător al nedreptăților stratificate
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
plictisul, tristețea, monotonia. Esențial sugestivă, culoarea, În loc să reliefeze obiectul, dimpotrivă, Îi estompează conturul, Îl dizolvă, Într-un fluid unic, În stare să impună o anumită stare de spirit. Culorile, ca și instrumentele muzicale, au rolul de a sugera o stare sufletească. Astfel, melancolia gravă este sugerată de vioară și clavir, În timp ce sentimentul de monotonie este dat de culoarea violet, de armonică și fanfară. Violetul indică, de asemenea, o tristețe cosmică. Nevroza este sugerată de verdele crud, roz și albastru, muzical, este
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nu poate fi definită pentru că poetul exprimă În chip simbolist stări de spirit, trăiri vagi, În imagini ce se pot interpreta În chip diferit. Termenul „plumb” evoluează de la epitet la metaforă, către metaforă simbol, pentru a reliefa motivul poetic starea sufletească depresivă a unui poet hipersensibilizat, Într-un oraș pustiu, sau mediul apăsător, cu anotimpuri grele, cu parcuri și străzi solitare, mediul social, prăbușirea morală, căderea iremediabilă În neant, criza morală prin care trecea poetul la vremea când scria poezia etc.
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Între loc („aci") și timp („pe vremuri"), cronotopul. Spațiul este elementul stabil, sustras devenirii, din această relatie. Adverbul „aci" desemneaza un topos ce Își subordonează dimensiunea temporală unui prezent etern și, explicit, o altă perspectivă, cea a identificării fizice si sufletești a ființei, cu spațiul resimțit, integrat În propria făptură, fiind și el una din componentele acestuia. Spațiul nici nu există dincolo de trăirile poetului. Locul precizat de adverbul „aci” desemnează „casa amintirii”, structura În genitiv-dativ trimițând spre o casă devenită posesiune
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a ființei, cu spațiul resimțit, integrat În propria făptură, fiind și el una din componentele acestuia. Spațiul nici nu există dincolo de trăirile poetului. Locul precizat de adverbul „aci” desemnează „casa amintirii”, structura În genitiv-dativ trimițând spre o casă devenită posesiune sufletească, proprietate aflată În stăpânirea memoriei. Cel de-al doilea element al structurii lirice, Îl constituie „vremurile"; el conține sugestia fulgurației, a trecerii surprinse În clipa ei de grație, eternizate Însă În amintire. Dacă locul, cu lanurile sale de secară, cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a poemului, se exprimă reflecția filosofică. Există În poem o succesiune de scene ale structurii, momente când dialogul predomină, acest lucru dând creației caracterul dramatic, știindu-se că dramaticul implică deopotrivă și epicul și liricul.. Caracterul dramatic implică intensitatea trăirilor sufletești. Lirismul e rezultatul proiectării problematicii geniului În raport cu societatea, iubirea și cunoașterea. Poemul este un monolog liric, iar dialogul accentuează profunzimea ideilor menite să confere conținutului un caracter filozofic. Este prezentă o viziune romantică, dată de structură, de temă, de relația
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a doua a poemului „Scrisoarea III” și multe altele, părți organice ale Întregului univers eminescian. - Motivele poetice nu se constituie ca proiecții ale realului, ci reprezintă expresia unor zbateri interioare În virtutea ideii că poezia are o funcție mesianică, chiar dacă „elanul sufletesc al răzvrătirii” crează un conflict cu „luciditatea Înțelegerii... că esența omenească nu poate fi schimbată prin prefacerea formelor sociale.” Ca și În „Memento mori”, „Împărat și proletar” este o continuare și o derivație a „Panoramei...” (G. Călinescu) și sugerează un
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
literatură, imaginarul joacă un rol primordial. Toate acestea dau nuvelei autenticitate. Pentru a demonstra această afirmație se pot compara textele unde este evocată uciderea celor 47 de boieri la ospațul organizat de domnitor la palat. Cronicarul notează fără nici un ecou sufletesc, rece: „Și au perit atunci 47 de boieri, fără altă curte, că nu s-au băgat În samă. Și așa după atâtă nedumnezeire, Îi pârâia că și-au răscumpărat inima”. În nuvela lui Negruzzi Întâmplarea căpăta proporții prin tehnica detaliului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
este, ceea ce gândește si ceea ce simte românul În partea cea mai aleasă a firii lui etnice”. Mihai Eminescu aprecia faptul că personajele acestor nuvele „nu numai că seamănă În exterior cu țăranul român, În port și vorbă, ci cu fondul sufletesc al poporului, gândesc și simt ca el”. Prozatorul construiește o opera literară bazată pe cunoașterea sufletului omenesc, cu un puternic caracter moralizator, concepția lui literară fiind un argument pentru iubirea de oameni. Dacă raportăm datele despre definirea nuvelei ca specie
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și naiv , cu inocențe (și cu talent) de poet, vorbește despre dragostea lui, despre o femeie, așa cum o vede el, despre oameni, despre nașterea pământului din haos etc și din acest monolog nervos se desprinde Încetul cu Încetul o viață sufletească, indeterminată dar reală, un soi de simfonie intelectuală, care te surprinde prin exactitatea cu care elementele disparate se Întrețes, care te incită prin plăcerea ce poate rezulta din claritățile psihice.” Stările de conștiință legate de război, precum și personajele legate de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În „Ciclul morții”, sunt reluate, la o dimensiune amplă În romanul „Ultima noapte de dragoste, Întâia noapte de război”. De altfel, autorul precizează că: „drama războiului nu e numai amenințarea continuă a morții, măcelul și foamea, cât această permanentă verificare sufletească, acest continuu conflict al eului tău, care cunoaște astfel ceea ce cunoștea Într-un anumit fel.” Dorind să ajungă la un maximum de veridicitate si autenticitate, Camil Petrescu sondează straturile profunde ale conștiinței umane. Exprimarea adevărului, chiar când acesta este crud
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
când acesta este crud, devine o normă morală fundamentală pentru autor. Romanul este alcătuit din doua cărti, aparent distincte. Prima carte se constituie Într-o monografie realizată În urma unei profunde analize a sentimentului de gelozie, element psihic dominant În viața sufletească a personajului principal, Ștefan Gheorghidiu, având În vedere că tema fundamentală a primei cărți este dragostea, din perspectiva sentimentului de gelozie. Autorul sondează În profunzime sentimentului trăit de personajul principal, În condițiile date de universul uman, de societatea oferită de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
duce la anularea demnității. Dragostea pentru soțul ei cade În conformism conjugal, folosit cu iscusința, ca să se apere. In psihologia lui Ștefan Gheorghidiu gelozia devine sentimentul dominant care Îl torturează. De la nevoia de dragoste absolută, la gelozia chinuitoare, iată procesul sufletesc suferit de erou. Analiza psihologică atinge În unele pagini profunzimi neexplorate, sub amprenta autenticității, pentru că este o introspecție ascuțită a personajului. De fapt, gelozia lui Ștefan Gheorghidiu apare ca o altă față, În fond firească, a intensității sentimentului său de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]