14,859 matches
-
Bug sau Bugul de Vest (, , ; ) este un fluviu major european, ce curge prin trei țări, și are o lungime totală de 830 km. Râul Bug izvorăște din Podișul Podoliei (Ucraina), în apropiere de orașul Ternopil și se îndreaptă spre nord, vărsându-se, pe dreapta, în Vistula, pe teritoriul Poloniei, la nord de Varșovia. Râul Bug creează granița dintre cele două state pe o lungime de 300 km. Cea mai mare parte a cursului (mijlociu și inferior) se desfășoară în regiunea de
Bug (fluviu) () [Corola-website/Science/329092_a_330421]
-
Dubăsari - ridicat în apropierea podului de dubase (luntre) construit de moldoveni, altele erau: Bârzula, Codâma, Iampol, Jaruga, Ocna Roșie, Silimbria, Rașcov, Vasilcău, etc. Trebuie de asemenea menționat Oceacul, situat la extremitatea nordică a estuarului Niprului (în a cărui bifurcație se varsă Bugul), cetate pentru construirea căreia Petru Șchiopul a trimis în 1587 15.000 de salahori și 3.000 de care. Mihai Viteazul cerea în tratativele purtate cu regele Sigismund al III-lea al Poloniei, în martie 1600 la Brașov, să
Românii din Ucraina () [Corola-website/Science/329185_a_330514]
-
dificultatea scrierii poeziei religioase într-o lume în mare parte fost-religioasa. El a raportat o recentă conversație cu compatriotul sau Papă Ioan Paul al II-lea; acesta din urmă, comentam unele dintre operele lui Miłosz,în special Six Lectures în Verse, i-a spus: "Tu faci un pas înainte,un pas înapoi." Poetul a răspuns: "Sfinte Tata, cum poate cineva,în secolul al XX-lea,scrie poezie religioasă diferit?" Papă a zâmbit[16] Câțiva ani mai tarziu,în 2000, Miłosz a
Cselav Miłosz () [Corola-website/Science/329247_a_330576]
-
întinde rezervația naturală, împreună cu celebra "Czarci Jar" (Ravina Diavolului). Vorbind de hidrologia din regiune nu trebuie să uităm cele mai mari râuri - "Lyna, Drwęca și Pasłęka". Deși sursele lor se află la o distanță scurtă una de celălaltă, râurile se varsă în trei bazine diferite. Lyna (264 km lungime, 190 km în Polonia), cel mai mare fluviu din regiune și afluent stanga a Pregolei, are originea în imediata apropiere a locului cu același nume (satul Lyna, aproape de Nidzica). Drwęca (207 km
Districtul Lacul Mazurian () [Corola-website/Science/329265_a_330594]
-
Nidzica). Drwęca (207 km), afluent de dreapta a Vistulei, curge în zona de Drwęck în apropiere Olsztynek, pe lîngă movila Lubawa. Cu Canalul Elbląg, acesta este conectat la laguna Vistulei, făcând un traseu perfect pentru canotaj. Pasłęka (169 km), se varsă direct în laguna Vistulei, care își are izvorul în luncile Gryźliny în Districtul Lacului Olsztyn. Rîul cel mai cunoscut al Districtul Lacurilor Mazuriene este Krutynia (100 km), ce oferă un traseu foarte popular pentru practicarea sporilor de apă, mai des
Districtul Lacul Mazurian () [Corola-website/Science/329265_a_330594]
-
Iskărul Negru ("Cerni"), Iskărul Alb ("Beli") și Iskărul Stâng ("Levi"), ape denumite împreună "Iskrove". Punctul de izvorâre al râului este considerat a fi confluența Iskărului Drept ("Prav Iskăr"), cu Iskărul Negru. După ce coboară pe versantul nordic al Munților Rila, se varsă în lacul de acumulare Iskăr—cel mai mare lac de acumulare din Bulgaria, și în lacul Pancearevo. Râul curge pe lângă Sofia și formează un defileu stâncos în Munții Balcani. Se varsă în Dunăre lângă satul Ghighen din regiunea Plevna. Iskărul
Râul Iskăr () [Corola-website/Science/328724_a_330053]
-
După ce coboară pe versantul nordic al Munților Rila, se varsă în lacul de acumulare Iskăr—cel mai mare lac de acumulare din Bulgaria, și în lacul Pancearevo. Râul curge pe lângă Sofia și formează un defileu stâncos în Munții Balcani. Se varsă în Dunăre lângă satul Ghighen din regiunea Plevna. Iskărul este singurul râu care izvorăște din sudul Bulgariei și trece Balcanii, vărsându-se în Dunăre. Iskărul traversează șase regiuni administrative ale Bulgariei: capitala Sofia, regiunea Sofia, regiunea Pernik, regiunea Vrața, regiunea
Râul Iskăr () [Corola-website/Science/328724_a_330053]
-
din Bulgaria, și în lacul Pancearevo. Râul curge pe lângă Sofia și formează un defileu stâncos în Munții Balcani. Se varsă în Dunăre lângă satul Ghighen din regiunea Plevna. Iskărul este singurul râu care izvorăște din sudul Bulgariei și trece Balcanii, vărsându-se în Dunăre. Iskărul traversează șase regiuni administrative ale Bulgariei: capitala Sofia, regiunea Sofia, regiunea Pernik, regiunea Vrața, regiunea Plevna și regiunea Loveci. Este principala sursă de apă pentru Sofiiskavoda, compania de apă și canal din Sofia. Din punct de
Râul Iskăr () [Corola-website/Science/328724_a_330053]
-
de o nouă barieră care îi va purta numele și prelungește cu 400 m cartografierea cursului râului subteran. Războiul din 1939-1945 face imposibilă orice altă încercare de explorare până în anul 1947. Pe 22 iulie 1947, 75 kg de fluoresceina sunt vărsate în "Marele lac permanent". Colorantul a ieșit la suprafață în apropierea râului Dordogne, în aval față de Montvalent, prin izbucul morii Lombard, pe 4 noiembrie, și în fântână Saint Georges pe 14 noiembrie. (Analiza lui Felix Trombe). De pe 6 pe 12
Avenul din Padirac () [Corola-website/Science/328856_a_330185]
-
producerea brânzeturilor. Un kilogram de brocciu se obține din de lapte. Zerul este încălzit la 35°C și sărat, apoi se adaugă 15% de lapte integral. Amestecul este încălzit la 90°C pentru floculare. Flacoanele albe se recoltează și se varsă în site ("fattoghje" sau "casgiaghje" în limba corsicană). Acest brânză poate fi comercializată fie imediat, când este încă proaspătă, fie după 21 zile de maturare ("brocciu passu"). Din anul 1983 brânza face obiectul unei denumiri de origine controlată (AOC) în
Brocciu () [Corola-website/Science/335001_a_336330]
-
În ele și oamenii, și lucrurile, și atmosfera - totul este învăluit, înălțat, pătruns de lumină. Până și pietrele... Dacă ași încerca să proiectez în memorie traiectoria acestui original și plin de demnitate talent, l-ași vedea asemeni unui râu solar, vărsându-se furtunos printre ziduri vechi și noi, prin fluorescența pietroasă a reliefului, străbătând cu iuțeală verdele șesurilor și apropiindu-se tot mai domol de sufletele noastre, le luminează, le înnobilează și le cheamă blând spre Universul Luminii.”" Leonida LARI, poetă
Andrei Mudrea () [Corola-website/Science/335399_a_336728]
-
dispusă în formă de potcoavă, de la Vama Buzăului și până la sud de Bobocea. Are aspectul unei mici câmpii intramontane cu o altitudine absolută de 800 m și cuprinde șesul Buzăului precum și terasele sale inferioare. În zona Întorsurii Buzaului - unde se varsă în râu pâraie cu văi largi tentaculare care spre amonte sunt despărțite de dealuri ori clăbucete, depresiunea are lațimea cea mai mare. Fiind în zona de climat temperat-continental acesta adoptă particularități montane, fiind rece și cu 3-6 luni umede și
Depresiunea Întorsura Buzăului () [Corola-website/Science/331974_a_333303]
-
râului este parțial consolidat. Râul izvorăște din nord-estul pantelor Carpaților bucovineni, la sud-vest de satul Bănila pe Siret. Curge mai întâi spre nord, apoi spre nord-est și est. În sectorul mijlociu și inferior curge spre sud-est, apoi spre est. Se varsă în Siret la est de satul Suceveni.
Siretul Mic () [Corola-website/Science/332019_a_333348]
-
de obicei sunt dotate cu un capac care contribuie la prevenirea contaminării, evaporării sau vărsării accidentale a cernelei, dar și a expunerii excesive a acesteia la aer. Un tip special de călimări erau acelea care nu permiteau cernelei să se verse, chiar dacă nu aveau capac. Asta se datora contrucției lor speciale, prin care gura vasului era îndoită și prelungită în interiorul călimării. Astfel la întoarcerea călimării cu josul în sus, lichidul din ea nu se vărsa (tehnologia funcționa doar în cazul când
Călimară () [Corola-website/Science/332024_a_333353]
-
care nu permiteau cernelei să se verse, chiar dacă nu aveau capac. Asta se datora contrucției lor speciale, prin care gura vasului era îndoită și prelungită în interiorul călimării. Astfel la întoarcerea călimării cu josul în sus, lichidul din ea nu se vărsa (tehnologia funcționa doar în cazul când în călimară erau cantități mici de cerneală, până la max. jumătate din volumul ei). Mai jos, în imagine, puteți vedea schema de funcționare a acestei călimări. „Călimara” este și de George Topîrceanu, publicată în volumul
Călimară () [Corola-website/Science/332024_a_333353]
-
făcut tu, ba, în viața ca să mă judeci pe mine și pe alții. Ai numărat biciclete la un ziar? Și acum te ține Oancea pe post de maimuță la televizor în fiecare seară? Strângi, ziua, mizeria din tabloide și o verși apoi, pe sticlă, ba gunoiule? Asta numești tu jurnalism? Ba, între tine și Tăpălaga, îl aleg întotdeauna pe Tăpălaga. El, cel putin, o iubește sincer pe Macovei. Tu, gunoiule, îi urăști pe toți. Îmi spui tu mie că am vrut
Năstase, răspuns necruțător pentru Banciu după "noul ATAC de schizofrenie" by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101271_a_102563]
-
populare, Blajinii fac parte din cei dintâi oameni de pe pământ. Trăiesc fără femeile lor, conviețuiesc cu ele numai 30 de zile pe an în vederea procreației. Blajinii, incapabili de a face rău, s-ar afla dincolo de lumea văzută, pe unde se varsă Apă Sâmbetei, în delta ei, pe Ostroavele Albe. Preocupările Blajinilor sunt postul și rugăciunile pentru cei vii. Deși sunt virtuoși, nu știu cum să calculeze dată Sfintelor Paști. Legătură dintre pământeni și Blajini se face, conform tradiției, la Paștele Rohmanilor, prin cojile
PAȘTELE BLAJINILOR. Biserica, despre această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101315_a_102607]
-
făcut tu, ba, în viața ca să mă judeci pe mine și pe alții. Ai numărat biciclete la un ziar? Și acum te ține Oancea pe post de maimuță la televizor în fiecare seară? Strângi, ziua, mizeria din tabloide și o verși apoi, pe sticlă, ba gunoiule? Asta numești tu jurnalism? Ba, între tine și Tăpălaga, îl aleg întotdeauna pe Tăpălaga. El, cel putin, o iubește sincer pe Macovei. Tu, gunoiule, îi urăști pe toți. Îmi spui tu mie că am vrut
Adrian Năstase, scandal cu Radu Banciu după declarațiile șocante făcute în direct la B1 TV by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101365_a_102657]
-
lungime, din familia ciprinidelor, răspândit în fluviile bazinului ponto-aralo-caspian. Este un pește dulcicol. Preferă apele repede curgătoare din cursul inferior al fluviilor și râurilor mari, evitând bălțile. Este răspândit în fluviile și râurile mari din Europa și Asia care se varsă în Marea Neagra, Marea Azov, Marea Caspică și Marea Aral. Pe fluvii, urcă destul de sus (pe Dunăre, până în Bavaria, pe Volga până la Șecsna). În România este destul de rar, găsit în Dunăre, în cursul inferior al râurilor Prut, Criș, Tisa și Timiș
Cosac cu bot turtit () [Corola-website/Science/331443_a_332772]
-
densă formată din limbariță ("Alisma plantago-aquatica"), iarba broaștei ("Hydrocharis morsus-ranae"), limba apei ("Potamogeton" sp.), sârmuliță ("Vallisneria" sp.). Poate tolera ape ușor salmastre (ajungând aproape de gurile râurilor) și concentrații scăzute de oxigen. Este răspândit în cursul inferior al fluviilor ce se varsă în Marea Neagră, Marea Azov, Marea Marmara și nord-estul Mării Egee: cursurile inferioare ale râurilor Nistru și Bugul de Sud; cursul inferior și mijlociu ale râului Nipru (până la Seim); râurile Obitocinaia și Berda care se varsă în Marea Azov; delta râului Kuban
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
cursul inferior al fluviilor ce se varsă în Marea Neagră, Marea Azov, Marea Marmara și nord-estul Mării Egee: cursurile inferioare ale râurilor Nistru și Bugul de Sud; cursul inferior și mijlociu ale râului Nipru (până la Seim); râurile Obitocinaia și Berda care se varsă în Marea Azov; delta râului Kuban; Transcaucazia de vest; râurile de coastă din Georgia și nord-estul Turciei; râurile din Bulgaria care se varsă în Marea Neagră; cursul inferior al Dunării; râurile din nord-estul Greciei, Turciei europene care se varsă în Marea
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
de Sud; cursul inferior și mijlociu ale râului Nipru (până la Seim); râurile Obitocinaia și Berda care se varsă în Marea Azov; delta râului Kuban; Transcaucazia de vest; râurile de coastă din Georgia și nord-estul Turciei; râurile din Bulgaria care se varsă în Marea Neagră; cursul inferior al Dunării; râurile din nord-estul Greciei, Turciei europene care se varsă în Marea Marmara; bazinul fluviului Marița, care se varsă în Marea Egee. Lipsește în Don. A fost găsit în următoarele țări: Belarus, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
care se varsă în Marea Azov; delta râului Kuban; Transcaucazia de vest; râurile de coastă din Georgia și nord-estul Turciei; râurile din Bulgaria care se varsă în Marea Neagră; cursul inferior al Dunării; râurile din nord-estul Greciei, Turciei europene care se varsă în Marea Marmara; bazinul fluviului Marița, care se varsă în Marea Egee. Lipsește în Don. A fost găsit în următoarele țări: Belarus, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România, Federația Rusă, Turcia, Ucraina. În România se întâlnește în delta Dunării și Dunăre, până la
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
Transcaucazia de vest; râurile de coastă din Georgia și nord-estul Turciei; râurile din Bulgaria care se varsă în Marea Neagră; cursul inferior al Dunării; râurile din nord-estul Greciei, Turciei europene care se varsă în Marea Marmara; bazinul fluviului Marița, care se varsă în Marea Egee. Lipsește în Don. A fost găsit în următoarele țări: Belarus, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România, Federația Rusă, Turcia, Ucraina. În România se întâlnește în delta Dunării și Dunăre, până la Brăila. În România a fost găsit pentru prima oară
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
loc, stând la adânc în stare latentă în locuri ascunse sau sub pietre mari și, poate, îngropându-se în nisip. Bazinul dunărean din România (Mureș, Argeș, Olt, Tisa, Ialomița) și Bulgaria (Iskâr, Iantra și Vit), bazinul râului Kamcia (care se varsă direct în Marea Neagră), bazinul Nistrului În România trăiește în regiunea apelor de coline și de munte corespunzătoare zonei lipanului până la Dunăre. Se află în Dunăre numai în zona Porților de Fier, Tisa, Vișeu, Someș, Lăpuș, Crișul negru, Crișul repede, Mureș
Mreană vânătă () [Corola-website/Science/331505_a_332834]