148,721 matches
-
Articolul 1.1 conține prevederi similare articolului 47 al Protocolului I al Convenției de la Geneva. Articolul 1.2 lărgește definiția mercenarului pentru includerea persoanelor care nu au cetățenia statului care sunt recrutate pentru răsturnarea unui guvern sau pentru subminarea ordinii constituționale a statului și care sunt motivați în principal de promisiunea câștigurilor materiale private. Articolul 1.2 include în rândul mercenarilor și acele persoane care nu iau parte în mod direct la ostilități, dar participă activ la planificarea uni lovituri de
Mercenar () [Corola-website/Science/327570_a_328899]
-
Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare este organul central de specialitate al administrației publice, subordonat Guvernului. Are misiunea de a asigura realizarea prerogativelor constituționale ale Guvernului la elaborarea și promovarea politicii de stat de dezvoltare durabilă a sectorului agro-industrial al țării, prin sporirea competitivității și productivității sectorului, precum și asigurarea inofensivității și suficienței alimentare a țării, în vederea creării premiselor pentru creșterea permanentă a bunăstării populației
Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/327642_a_328971]
-
acest lucru și a cumpărat insula în 1873 pentru suma de 350.000 de florini, începând din 1878 să construiască aici Castelul Nou de la Herrenchiemsee. La etajul mănăstiresc al "Castelului Vechi" a avut loc în perioada 10-23 august 1948 Convenția constituțională care a pregătit Constituția Republicii Federale Germania. Acest eveniment este amintit de o expoziție din Castelul Vechi. Fosta catedrală urmează a fi restaurată la inițiativa asociației "Freunde von Herrenchiemsee". Castelul Vechi constă dintr-o clădire pătrată, împărțită în aripi. Principalele
Mănăstirea Herrenchiemsee () [Corola-website/Science/327648_a_328977]
-
este unica autoritate ce realizează jurisdicția constituțională în Republica Moldova. Ea este independentă față de puterea legislativă, executivă și judecătorească și se supune doar Constituției, garantând supremația Constituției, asigurând realizarea principiului separării puterilor în stat, precum și responsabilitatea statului față de cetățean și a cetățeanului față de stat. Funcția primară a Curții
Curtea Constituțională a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/327647_a_328976]
-
Constituției. Curtea activează conform propriei jurisdicții, în baza principiilor independenței, inamovibilității, colegialității, legalității și publicității. În activitatea sa Curtea dispune de autonomie financiară și de buget propriu, acesta fiind distinct în bugetul de stat. Potrivit art.136 din Constituție, Curtea Constituțională este alcătuită din șase judecători, numiți pentru un mandat de șase ani. Doi judecători sunt numiți de parlament, doi de guvern și doi de Consiliul Superior al Magistraturii. Judecătorii constituționali beneficiază de imunitate. Ei nu pot fi reținuți, arestați, percheziționați
Curtea Constituțională a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/327647_a_328976]
-
în bugetul de stat. Potrivit art.136 din Constituție, Curtea Constituțională este alcătuită din șase judecători, numiți pentru un mandat de șase ani. Doi judecători sunt numiți de parlament, doi de guvern și doi de Consiliul Superior al Magistraturii. Judecătorii constituționali beneficiază de imunitate. Ei nu pot fi reținuți, arestați, percheziționați (cu excepția cazurilor de infracțiune flagrantă), trimiși în judecată penală sau contravențională fără încuviințarea prealabilă a Curții Constituționale. Ei pot deține această funcție pe durata a două mandate. Reforma constituțională a
Curtea Constituțională a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/327647_a_328976]
-
de parlament, doi de guvern și doi de Consiliul Superior al Magistraturii. Judecătorii constituționali beneficiază de imunitate. Ei nu pot fi reținuți, arestați, percheziționați (cu excepția cazurilor de infracțiune flagrantă), trimiși în judecată penală sau contravențională fără încuviințarea prealabilă a Curții Constituționale. Ei pot deține această funcție pe durata a două mandate. Reforma constituțională a fost determinată în Republica Moldova de necesitatea schimbării sistemului politic și economic, astfel, elaborarea proiectului Constituției RM a fost condiționată de necesitatea creării unui cadru juridic de evoluție
Curtea Constituțională a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/327647_a_328976]
-
Judecătorii constituționali beneficiază de imunitate. Ei nu pot fi reținuți, arestați, percheziționați (cu excepția cazurilor de infracțiune flagrantă), trimiși în judecată penală sau contravențională fără încuviințarea prealabilă a Curții Constituționale. Ei pot deține această funcție pe durata a două mandate. Reforma constituțională a fost determinată în Republica Moldova de necesitatea schimbării sistemului politic și economic, astfel, elaborarea proiectului Constituției RM a fost condiționată de necesitatea creării unui cadru juridic de evoluție spre un stat de drept și democratic, suveran și independent, unitar și
Curtea Constituțională a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/327647_a_328976]
-
de necesitatea schimbării sistemului politic și economic, astfel, elaborarea proiectului Constituției RM a fost condiționată de necesitatea creării unui cadru juridic de evoluție spre un stat de drept și democratic, suveran și independent, unitar și indivizibil. Necesitatea creării unei autorități constituționale independente a fost exprimată de către reprezentanții doctrinei autohtone, fiind ușor preluată și implementată de către comisiile parlamentare și Comisia pentru definitivarea proiectului Constituției, prin introducerea unui titlu separat în Constituția RM din 1994. Astfel, Titlul V din Constituție a conferit Curții
Curtea Constituțională a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/327647_a_328976]
-
independente a fost exprimată de către reprezentanții doctrinei autohtone, fiind ușor preluată și implementată de către comisiile parlamentare și Comisia pentru definitivarea proiectului Constituției, prin introducerea unui titlu separat în Constituția RM din 1994. Astfel, Titlul V din Constituție a conferit Curții Constituționale statutul de autoritate unică de jurisdicție constituțională pe teritoriul RM, fiind independentă de orice altă autoritate publică și supunându-se doar Constituției, tot ea fiind garantul supremației Constituției (art.134). Concomitent, Legea Supremă reglementează expres atribuțiile acesteia (art.135), statutul
Curtea Constituțională a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/327647_a_328976]
-
autohtone, fiind ușor preluată și implementată de către comisiile parlamentare și Comisia pentru definitivarea proiectului Constituției, prin introducerea unui titlu separat în Constituția RM din 1994. Astfel, Titlul V din Constituție a conferit Curții Constituționale statutul de autoritate unică de jurisdicție constituțională pe teritoriul RM, fiind independentă de orice altă autoritate publică și supunându-se doar Constituției, tot ea fiind garantul supremației Constituției (art.134). Concomitent, Legea Supremă reglementează expres atribuțiile acesteia (art.135), statutul judecătorilor constituționali (art.137, art. 138, art.
Curtea Constituțională a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/327647_a_328976]
-
de autoritate unică de jurisdicție constituțională pe teritoriul RM, fiind independentă de orice altă autoritate publică și supunându-se doar Constituției, tot ea fiind garantul supremației Constituției (art.134). Concomitent, Legea Supremă reglementează expres atribuțiile acesteia (art.135), statutul judecătorilor constituționali (art.137, art. 138, art.139), precum și valoarea juridică a actelor Curții Constituționale (art.140). Statutul Curții Constituționale a fost ulterior dezvoltat prin Legea nr. 317-XIII din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constituționala și Codul jurisdicției constituționale nr. 502-XIII din
Curtea Constituțională a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/327647_a_328976]
-
altă autoritate publică și supunându-se doar Constituției, tot ea fiind garantul supremației Constituției (art.134). Concomitent, Legea Supremă reglementează expres atribuțiile acesteia (art.135), statutul judecătorilor constituționali (art.137, art. 138, art.139), precum și valoarea juridică a actelor Curții Constituționale (art.140). Statutul Curții Constituționale a fost ulterior dezvoltat prin Legea nr. 317-XIII din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constituționala și Codul jurisdicției constituționale nr. 502-XIII din 16 iunie 1995. Astfel, la 23 februarie 1995 a fost creată Curtea Constituțională
Curtea Constituțională a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/327647_a_328976]
-
-se doar Constituției, tot ea fiind garantul supremației Constituției (art.134). Concomitent, Legea Supremă reglementează expres atribuțiile acesteia (art.135), statutul judecătorilor constituționali (art.137, art. 138, art.139), precum și valoarea juridică a actelor Curții Constituționale (art.140). Statutul Curții Constituționale a fost ulterior dezvoltat prin Legea nr. 317-XIII din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constituționala și Codul jurisdicției constituționale nr. 502-XIII din 16 iunie 1995. Astfel, la 23 februarie 1995 a fost creată Curtea Constituțională, prima și unica autoritate de
Curtea Constituțională a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/327647_a_328976]
-
expres atribuțiile acesteia (art.135), statutul judecătorilor constituționali (art.137, art. 138, art.139), precum și valoarea juridică a actelor Curții Constituționale (art.140). Statutul Curții Constituționale a fost ulterior dezvoltat prin Legea nr. 317-XIII din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constituționala și Codul jurisdicției constituționale nr. 502-XIII din 16 iunie 1995. Astfel, la 23 februarie 1995 a fost creată Curtea Constituțională, prima și unica autoritate de jurisdicție constituțională în istoria Republicii Moldova. Primul act pronunțat de Curte a fost Avizul din 18
Curtea Constituțională a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/327647_a_328976]
-
135), statutul judecătorilor constituționali (art.137, art. 138, art.139), precum și valoarea juridică a actelor Curții Constituționale (art.140). Statutul Curții Constituționale a fost ulterior dezvoltat prin Legea nr. 317-XIII din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constituționala și Codul jurisdicției constituționale nr. 502-XIII din 16 iunie 1995. Astfel, la 23 februarie 1995 a fost creată Curtea Constituțională, prima și unica autoritate de jurisdicție constituțională în istoria Republicii Moldova. Primul act pronunțat de Curte a fost Avizul din 18 aprilie 1995, acesta exprimând
Curtea Constituțională a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/327647_a_328976]
-
Constituționale (art.140). Statutul Curții Constituționale a fost ulterior dezvoltat prin Legea nr. 317-XIII din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constituționala și Codul jurisdicției constituționale nr. 502-XIII din 16 iunie 1995. Astfel, la 23 februarie 1995 a fost creată Curtea Constituțională, prima și unica autoritate de jurisdicție constituțională în istoria Republicii Moldova. Primul act pronunțat de Curte a fost Avizul din 18 aprilie 1995, acesta exprimând poziția Curții la sesizarea depusă de Președintele Republicii Moldova privind modificarea art. 13 și art. 118 din
Curtea Constituțională a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/327647_a_328976]
-
fost ulterior dezvoltat prin Legea nr. 317-XIII din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constituționala și Codul jurisdicției constituționale nr. 502-XIII din 16 iunie 1995. Astfel, la 23 februarie 1995 a fost creată Curtea Constituțională, prima și unica autoritate de jurisdicție constituțională în istoria Republicii Moldova. Primul act pronunțat de Curte a fost Avizul din 18 aprilie 1995, acesta exprimând poziția Curții la sesizarea depusă de Președintele Republicii Moldova privind modificarea art. 13 și art. 118 din Constituție. Curtea a decis că Legea privind
Curtea Constituțională a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/327647_a_328976]
-
fost Avizul din 18 aprilie 1995, acesta exprimând poziția Curții la sesizarea depusă de Președintele Republicii Moldova privind modificarea art. 13 și art. 118 din Constituție. Curtea a decis că Legea privind modificarea art.13 și 118 din Constituție corespunde prevederilor constituționale. Activitatea Curții Constituționale este una organizatorică, de supraveghere, îndreptată spre a atenționa autoritățile publice, actul cărora este supus controlului, să înlăture normele ce contravin Constituției și să oprească acțiunea actului normativ, dar dreptul de a-l modifica sau anula revine
Curtea Constituțională a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/327647_a_328976]
-
18 aprilie 1995, acesta exprimând poziția Curții la sesizarea depusă de Președintele Republicii Moldova privind modificarea art. 13 și art. 118 din Constituție. Curtea a decis că Legea privind modificarea art.13 și 118 din Constituție corespunde prevederilor constituționale. Activitatea Curții Constituționale este una organizatorică, de supraveghere, îndreptată spre a atenționa autoritățile publice, actul cărora este supus controlului, să înlăture normele ce contravin Constituției și să oprească acțiunea actului normativ, dar dreptul de a-l modifica sau anula revine organului ce l-
Curtea Constituțională a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/327647_a_328976]
-
să oprească acțiunea actului normativ, dar dreptul de a-l modifica sau anula revine organului ce l-a adoptat. Hotărârile pentru controlul constituționalității sunt executorii și definitive, atrăgând nulitatea actului normativ sau dispozițiilor acestuia declarate neconstituționale. În acest context, Curtea Constituțională devine un „arbitru" suprem în materia „examinării în exclusivitate a chestiunilor de drept”. În calitate de unică autoritate de jurisdicție constituțională, Curtea își exercită atribuțiile potrivit prevederilor art. 135 din Constituție, art. 4 al Legii cu privire la Curtea Constituțională și art. 4 al
Curtea Constituțională a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/327647_a_328976]
-
Hotărârile pentru controlul constituționalității sunt executorii și definitive, atrăgând nulitatea actului normativ sau dispozițiilor acestuia declarate neconstituționale. În acest context, Curtea Constituțională devine un „arbitru" suprem în materia „examinării în exclusivitate a chestiunilor de drept”. În calitate de unică autoritate de jurisdicție constituțională, Curtea își exercită atribuțiile potrivit prevederilor art. 135 din Constituție, art. 4 al Legii cu privire la Curtea Constituțională și art. 4 al Codului jurisdicției constituționale: Președintele Curții Constituționale este ales prin vot secret, pentru un termen de 3 ani, cu majoritatea
Curtea Constituțională a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/327647_a_328976]
-
În acest context, Curtea Constituțională devine un „arbitru" suprem în materia „examinării în exclusivitate a chestiunilor de drept”. În calitate de unică autoritate de jurisdicție constituțională, Curtea își exercită atribuțiile potrivit prevederilor art. 135 din Constituție, art. 4 al Legii cu privire la Curtea Constituțională și art. 4 al Codului jurisdicției constituționale: Președintele Curții Constituționale este ales prin vot secret, pentru un termen de 3 ani, cu majoritatea de voturi ale judecătorilor Curții (art.136 alin. (3) din Constituția RM, art. 7 alin. (1) din
Curtea Constituțională a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/327647_a_328976]
-
arbitru" suprem în materia „examinării în exclusivitate a chestiunilor de drept”. În calitate de unică autoritate de jurisdicție constituțională, Curtea își exercită atribuțiile potrivit prevederilor art. 135 din Constituție, art. 4 al Legii cu privire la Curtea Constituțională și art. 4 al Codului jurisdicției constituționale: Președintele Curții Constituționale este ales prin vot secret, pentru un termen de 3 ani, cu majoritatea de voturi ale judecătorilor Curții (art.136 alin. (3) din Constituția RM, art. 7 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională). Dacă în primul
Curtea Constituțională a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/327647_a_328976]
-
materia „examinării în exclusivitate a chestiunilor de drept”. În calitate de unică autoritate de jurisdicție constituțională, Curtea își exercită atribuțiile potrivit prevederilor art. 135 din Constituție, art. 4 al Legii cu privire la Curtea Constituțională și art. 4 al Codului jurisdicției constituționale: Președintele Curții Constituționale este ales prin vot secret, pentru un termen de 3 ani, cu majoritatea de voturi ale judecătorilor Curții (art.136 alin. (3) din Constituția RM, art. 7 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională). Dacă în primul tur de scrutin
Curtea Constituțională a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/327647_a_328976]