152,767 matches
-
țăranii săraci din România. Din punct de vedere economic pretinsa reforma a guvernului de așa zisă largă concentrare democratică condus de Dr. Petru Groza a fost, de fapt, un mare pas înapoi în calea progresului întrucât a distrus marile proprietăți agricole, singurele în care se mai aplicau tehnologii moderne și începuse deja să pătrundă puternic mecanizarea. În Transilvania, majoritatea fermelor agricole erau organizate după modelul austro-ungar și aveau, în principal, următoarele caracteristici: fermele dețineau în proprietate sau în folosință terenuri agricole
Reforma agrară din 1945 () [Corola-website/Science/306582_a_307911]
-
de Dr. Petru Groza a fost, de fapt, un mare pas înapoi în calea progresului întrucât a distrus marile proprietăți agricole, singurele în care se mai aplicau tehnologii moderne și începuse deja să pătrundă puternic mecanizarea. În Transilvania, majoritatea fermelor agricole erau organizate după modelul austro-ungar și aveau, în principal, următoarele caracteristici: fermele dețineau în proprietate sau în folosință terenuri agricole cu suprafețe cuprinse între 250-500 hectare, care permiteau o bună organizare a producției și a muncii. Majoritatea aveau spații de
Reforma agrară din 1945 () [Corola-website/Science/306582_a_307911]
-
agricole, singurele în care se mai aplicau tehnologii moderne și începuse deja să pătrundă puternic mecanizarea. În Transilvania, majoritatea fermelor agricole erau organizate după modelul austro-ungar și aveau, în principal, următoarele caracteristici: fermele dețineau în proprietate sau în folosință terenuri agricole cu suprafețe cuprinse între 250-500 hectare, care permiteau o bună organizare a producției și a muncii. Majoritatea aveau spații de locuit pentru personalul angajat și familia acestuia, aflate chiar în incinta fermei. Se aplicau tehnologiile agricole cele mai avansate pentru
Reforma agrară din 1945 () [Corola-website/Science/306582_a_307911]
-
sau în folosință terenuri agricole cu suprafețe cuprinse între 250-500 hectare, care permiteau o bună organizare a producției și a muncii. Majoritatea aveau spații de locuit pentru personalul angajat și familia acestuia, aflate chiar în incinta fermei. Se aplicau tehnologiile agricole cele mai avansate pentru acea vreme, inclusiv semințe și soiuri de calitate. Țăranii desfășurau o activitate continuă pe întregul an calendaristic și asigurau de lucru întregii familii; astfel, femeile lucrau la cultura vegetală, bucătărie, croitorie, țesătorie și alte activități gospodărești
Reforma agrară din 1945 () [Corola-website/Science/306582_a_307911]
-
erau privite și rezolvate că într-o mare familie, iar supravegherea și controlul calității muncii erau asigurate de personal cu pregătire de specialitate. Bărbații aveau de lucru pe întreaga perioadă a anului, incepand cu transportul gunoiului de grajd pe terenurile agricole care avea loc, în general iarnă, îngrijiri de livezi și păduri, îngrijitori de animale, lucrări specifice culturii vegetale: arăt, grăpat, semănat, prăsit, cosit, recoltat, transportat, etc. Ca urmare a mării diversități a activităților desfășurate, disciplina era riguros respectată, orice abatere
Reforma agrară din 1945 () [Corola-website/Science/306582_a_307911]
-
proprietari și a putinilor specialiști existenți. Pretinsa reforma din 1945, care s-a bazat doar pe criterii de ordin juridic și social, la care se adaugă măsurile pompieristice ale comuniștilor, a făcut ca România să ajungă codașa Europei în ceea ce privește producția agricolă pe hectar la majoritatea culturilor vegetale, dar și la alți indicatori economici specifici activităților agricole. a avut în primul rând un scop propagandistic pentru a atrage masele largi, în mare parte neștiutori de carte, dar care reprezentau circa 80-85% din
Reforma agrară din 1945 () [Corola-website/Science/306582_a_307911]
-
pe criterii de ordin juridic și social, la care se adaugă măsurile pompieristice ale comuniștilor, a făcut ca România să ajungă codașa Europei în ceea ce privește producția agricolă pe hectar la majoritatea culturilor vegetale, dar și la alți indicatori economici specifici activităților agricole. a avut în primul rând un scop propagandistic pentru a atrage masele largi, în mare parte neștiutori de carte, dar care reprezentau circa 80-85% din totalul populației, de partea comuniștilor. Dovadă cea mai vie că pretinsa reforma a avut doar
Reforma agrară din 1945 () [Corola-website/Science/306582_a_307911]
-
plugarilor”. Istoria agriculturii românești de dupa 1945 a continuat să fie loc de continue experimente pentru comuniști care nu priveau cu ochi buni dezvoltarea CAP-urilor, astfel că prin diverse pârghii economice - în special prin politică prețurilor de achiziție a produselor agricole, respectiv a prețurilor serviciilor prestate CAP-urilor de către fostele SMA-uri („Stațiuni de Mașini Agricole” ce aparțineau statului) - statul român regla practic profitul fostelor CAP-urilor. La această se adaugă faptul că în majoritatea satelor există o mafie locală formată
Reforma agrară din 1945 () [Corola-website/Science/306582_a_307911]
-
comuniști care nu priveau cu ochi buni dezvoltarea CAP-urilor, astfel că prin diverse pârghii economice - în special prin politică prețurilor de achiziție a produselor agricole, respectiv a prețurilor serviciilor prestate CAP-urilor de către fostele SMA-uri („Stațiuni de Mașini Agricole” ce aparțineau statului) - statul român regla practic profitul fostelor CAP-urilor. La această se adaugă faptul că în majoritatea satelor există o mafie locală formată din personalul de conducere a CAP-urilor și rudele acestora, care au sustras în mod
Reforma agrară din 1945 () [Corola-website/Science/306582_a_307911]
-
aceasta, sub mască reformei și a democrației, a îmbrăcat forme noi, mai subtile și mai greu de cuantificat. Desființarea fostelor CAP-uri s-a dovedit însă a fi fost un alt pas greșit în domeniul agrar deoarece prin restituirea terenurilor agricole către foștii proprietari nu s-a făcut decât că terenurile agricole să fie din nou fragmentate iar cultivarea acestora să nu se mai poată face nici macar cât la nivelul anului 1989. Intrați în posesia unor suprafețe mici de teren agricol
Reforma agrară din 1945 () [Corola-website/Science/306582_a_307911]
-
mai subtile și mai greu de cuantificat. Desființarea fostelor CAP-uri s-a dovedit însă a fi fost un alt pas greșit în domeniul agrar deoarece prin restituirea terenurilor agricole către foștii proprietari nu s-a făcut decât că terenurile agricole să fie din nou fragmentate iar cultivarea acestora să nu se mai poată face nici macar cât la nivelul anului 1989. Intrați în posesia unor suprafețe mici de teren agricol, de regulă până în zece hectare, majoritatea țărânilor a recurs din nou
Reforma agrară din 1945 () [Corola-website/Science/306582_a_307911]
-
agricole către foștii proprietari nu s-a făcut decât că terenurile agricole să fie din nou fragmentate iar cultivarea acestora să nu se mai poată face nici macar cât la nivelul anului 1989. Intrați în posesia unor suprafețe mici de teren agricol, de regulă până în zece hectare, majoritatea țărânilor a recurs din nou la folosirea animalelor de muncă, a căilor, a boilor și chiar a vacilor, pentru a ara pământul și pentru a căra recolta. În tot acest timp, fostele SMA-uri
Reforma agrară din 1945 () [Corola-website/Science/306582_a_307911]
-
Fitopatologia specială. "Fitopatologia generală" cuprinde cunoștințele referitoare la etiologia, patogeneza, epidemiologia și ecologia bolilor, caracterele biologice, sistematica, specializarea și variabilitatea agenților patogeni, elaborarea tehnologiilor de prevenire și combatere integrată a bolilor plantelor. "Fitopatologia specială" are ca preocupare studiul bolilor culturilor agricole, plantelor lemnoase din culturile forestiere, plantelor decorative, medicinale etc. Apariția și dezvoltarea patologiei vegetale ca știință se datorește, în primul rând, cauzelor de ordin economic. Impactul bolilor se evaluează prin pierderile de recoltă pe care acestea le provoacă. Factorul economic
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
beneficia o poziție strategică și comercială avantajoasă, aici intersectându-se principalele drumuri nord-sud și est-vest ale comerțului cu sare din regiune. Totodată mănoasa vale a Someșului Mic și dealurile înconjurătoare, ca și precipitațiile abundente, au creat bune oportunități pentru producția agricolă. În secolele care au urmat poziția geografică explică prosperitatea de care s-a bucurat Clujul în antichitate. Datorită înfloririi deosebite a așezării, împăratul Hadrian o ridică Napoca la rangul de municipiu (124 d.Hr.), sub numele de "Municipium Aelium Hadrianum
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
meșteșuguri (prelucrarea pietrei, olăritul, prelucrarea metalelor, etc). Pe Bd. Eroilor a fost descoperit găsit un atelier din secolul al II-lea în care se confecționau fibule de bronz. Mulți coloniști veniți aici găseau un vad bun pentru comerț - minereuri, produse agricole, obiecte de lux, sare (Cojocna, Sic, Ocna Dejului) ș.a. Similar altor orașe romane, Napoca era condus de ordinul decurionilor, compus dintr-un număr de până la 50 de persoane care proveneau din rândul personalităților influente (proprietari de pământ, negustori, dregători, militari
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
Importanța ei militară va scădea totuși foarte mult, centrul militar-strategic devenind cetatea de la Lita, care prezenta avantajul de a fi mult mai ușor de apărat. În perioada care urmează așezarea de pe malul Someșului devine treptat una cu caracter mai mult agricol, fiind menționată de altfel în documentele vremii drept "villa" (sat). Astfel la jumătatea secolului XIII Clujul există doar ca o localitate rurală aflată în apropierea unei cetăți fără o importanță militară. Mari grupuri de coloniști sași încep să se așeze
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
întoarcerea în țară, în perioada 1910-1914 a lucrat ca director al noii Școli Inferioare de Agricultură de la Țigănești, în imediata apropiere a Tecuciului. Prin Legea Învățământului Superior publicată în M.O./27 martie 1912, se stabilea înființarea "Secției de Științe Agricole", la Facultatea de Științe a Universității din Iași, unul din profesori fiind și . După susținerea docenței, în anul 1914, a devenit conferențiar la catedra de zootehnie din cadrul Facultății de Științe din Iași. Din 1925 a devenit profesor titular atât la
Agricola Cardaș () [Corola-website/Science/306672_a_308001]
-
de zootehnie din cadrul Facultății de Științe din Iași. Din 1925 a devenit profesor titular atât la Facultatea de Științe, cât și la Institutul Agronomic din aceeași localitate, numărându-se și printre întemeietorii acestuia. În 1918, după Unirea Basarabiei cu România, Agricola Cardaș a fost director al agriculturii din Basarabia. În această poziție publică, a înaintat în anul 1926 Ministerului Instrucțiunii Publice un memoriu prin care solicita transferul învățămantului agronomic de la Iași la Chișinău, capitala unei regiuni cu mare potențial agricol. În
Agricola Cardaș () [Corola-website/Science/306672_a_308001]
-
România, Agricola Cardaș a fost director al agriculturii din Basarabia. În această poziție publică, a înaintat în anul 1926 Ministerului Instrucțiunii Publice un memoriu prin care solicita transferul învățămantului agronomic de la Iași la Chișinău, capitala unei regiuni cu mare potențial agricol. În M.O. nr. 82/9 aprilie 1933 s-a publicat Legea pentru transformarea Secției de Științe Agricole de pe lângă Universitatea din Iași, în Facultate de Științe Agricole a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, cu sediul la Chișinău, al cărei
Agricola Cardaș () [Corola-website/Science/306672_a_308001]
-
1926 Ministerului Instrucțiunii Publice un memoriu prin care solicita transferul învățămantului agronomic de la Iași la Chișinău, capitala unei regiuni cu mare potențial agricol. În M.O. nr. 82/9 aprilie 1933 s-a publicat Legea pentru transformarea Secției de Științe Agricole de pe lângă Universitatea din Iași, în Facultate de Științe Agricole a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, cu sediul la Chișinău, al cărei decan în anii 1936-1938 a fost Agricola Cardaș. Prin grija profesorului Agricola Cardaș, după înființarea Facultății de Științe
Agricola Cardaș () [Corola-website/Science/306672_a_308001]
-
transferul învățămantului agronomic de la Iași la Chișinău, capitala unei regiuni cu mare potențial agricol. În M.O. nr. 82/9 aprilie 1933 s-a publicat Legea pentru transformarea Secției de Științe Agricole de pe lângă Universitatea din Iași, în Facultate de Științe Agricole a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, cu sediul la Chișinău, al cărei decan în anii 1936-1938 a fost Agricola Cardaș. Prin grija profesorului Agricola Cardaș, după înființarea Facultății de Științe Agricole din Chișinău, au fost create 4 laboratoare de
Agricola Cardaș () [Corola-website/Science/306672_a_308001]
-
aprilie 1933 s-a publicat Legea pentru transformarea Secției de Științe Agricole de pe lângă Universitatea din Iași, în Facultate de Științe Agricole a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, cu sediul la Chișinău, al cărei decan în anii 1936-1938 a fost Agricola Cardaș. Prin grija profesorului Agricola Cardaș, după înființarea Facultății de Științe Agricole din Chișinău, au fost create 4 laboratoare de Zootehnie cu ferme didactice și un atelier de material didactic, în care se confecționau mulaje și instrumentar zootehnic. Rezultatele activității
Agricola Cardaș () [Corola-website/Science/306672_a_308001]
-
Legea pentru transformarea Secției de Științe Agricole de pe lângă Universitatea din Iași, în Facultate de Științe Agricole a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, cu sediul la Chișinău, al cărei decan în anii 1936-1938 a fost Agricola Cardaș. Prin grija profesorului Agricola Cardaș, după înființarea Facultății de Științe Agricole din Chișinău, au fost create 4 laboratoare de Zootehnie cu ferme didactice și un atelier de material didactic, în care se confecționau mulaje și instrumentar zootehnic. Rezultatele activității științifice îl situează în poziția
Agricola Cardaș () [Corola-website/Science/306672_a_308001]
-
de pe lângă Universitatea din Iași, în Facultate de Științe Agricole a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, cu sediul la Chișinău, al cărei decan în anii 1936-1938 a fost Agricola Cardaș. Prin grija profesorului Agricola Cardaș, după înființarea Facultății de Științe Agricole din Chișinău, au fost create 4 laboratoare de Zootehnie cu ferme didactice și un atelier de material didactic, în care se confecționau mulaje și instrumentar zootehnic. Rezultatele activității științifice îl situează în poziția de fondator al științei zootehnice în Moldova
Agricola Cardaș () [Corola-website/Science/306672_a_308001]
-
au fost create 4 laboratoare de Zootehnie cu ferme didactice și un atelier de material didactic, în care se confecționau mulaje și instrumentar zootehnic. Rezultatele activității științifice îl situează în poziția de fondator al științei zootehnice în Moldova. În 1920, Agricola Cardaș a înființat publicația de popularizare "Foaia Plugarilor", care a apărut, cu întreruperi impuse de împrejurări, până în 1940. Ca o recunoaștere oficială a meritelor sale științifice, în anul 1940 a fost ales membru al "Academiei de Științe a României", și
Agricola Cardaș () [Corola-website/Science/306672_a_308001]