14,820 matches
-
, Grigore (26.I.1940, Șigău, j. Cluj), prozator. Este fiul Mariei (n. Todean) și al lui Todor Zanc, țărani. Urmează școala primară în satul natal, își continuă învățătura la Dej (1950-1956) și la Liceul Pedagogic din Cluj (1960-1961), iar între 1964 și 1969 este student al Facultății de Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. Obține titlul de doctor în filosofie cu teza Politicul în concepția lui Petre Andrei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290702_a_292031]
-
din sfera unui pesimism evident, eliminând orice posibilă lectură oblică orientată spre erezie. "Tabloul e simbolic și nicidecum ateu. Poate plânge Dumnezeirea? Artistul a răspuns afirmativ, în sens simbolic: Până și Christ plânge văzând grozăviile din lume. Acesta e rezultatul învățăturilor creștinești după două mii de ani? Homo homini lupus! Ce grozăvie!"252. Avem o abordare simbolistă a religiosului într-o relație simbiotică cu tema socială în Recunoașterea și Înmormântarea (1908) sau în Pribeagul (1910). În aceasta din urmă, ni se înfățișează
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o idee, o importantă parte a structurii unei opere literare. Ideea reprezintă semnificația operei și are menirea de a include atitudinea autorului față de tema abordată, precum și gama de sentimente și trăiri umane. Într-un fel, ideea reprezintă ceea ce este de Învățătură pentru cititor. MIJLOACELE ARTISTCE Figurile repetiției 1. Repetiția fonologică:aliterația: „Prin vulturi vântul viu vuia...” (consoane); - asonanța: „Căci unde-ajunge nu-i hotar...” (vocale); - anafora: „Tot ce e perfid și lacom, tot Fanarul, toți Iloții...” (cuvânt);anadiploza: „Cine face bine, bine
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
stil. În măsura În care stilul este adăugare În expresie pentru a exprima integral percepția și reflectarea din spiritul autorului, textul de față nu oferă argumente. Absența figurilor de stil sugerează luciditatea scenariului erotic, contemplat Înainte de desfășurarea ritualului. Poezia se aseamănă cu o Învățătură, cel ce pleacă trebuie s-o repete pentru a-și ușura drumul. 5. În „Poveste” Marin Sorescu se face mesagerul unei mentalități moderne, unei noi viziuni asupra poeziei erotice. Noutatea este de fapt o sinteză de elemente romantice, populare și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cunoscute tehnici, cea a „teatrului În teatru”, În conținutul tragediei, Marin Sorescu prezintă și o trupă de actori Închiși Într-o cușca atârnată de trăsura sultanului. Aceasta joacă, În fiecare seară spectacolul prăbușirii Bizantului, pentru a ilustra, la modul unei Învățături orientale, soarta Învinșilor. În actul al II-lea se conturează conflictul principal, Între Mahomed și Țepeș. Intuind dimensiunea adversarului, sultanul Își arunca masca de aristocrat al spiritului și scoate În evidența brutalitatea tiranului. In actul al III-lea, autorul Înfățișează
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
conștiinței raporturile sociale reglementate anterior de obiceiuri, tradiții și superstiții. Socrate a fost condamnat la vremea sa pentru că și-a învățat concetățenii că tot ceea ce este rău sau bun trebuie să aibă un înțeles identic pentru toți. Or, în Antichitate învățăturile lui Socrate erau percepute ca o erezie, întrucât se considera că aduc o știrbire voinței atotputernice a zeilor; doar zeii puteau fixa eternul, nicidecum mintea finită a omului. În Apus întâlnim „o cooperațiune socială bazată pe o identitate de deprinderi
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pare că Hrușciov intenționa să se folosească de acest Congres pentru a-i forța pe chinezi să accepte supremația Moscovei în mișcarea comunistă internațională. Liderul sovietic a lansat un atac împotriva chinezilor chiar în momentul deschiderii lucrărilor. Beijingul nu urma învățăturile marxist- leniniste, pentru că Mao nu era în stare să aplice "în mod creator" doctrina marxistă. Liderul delegației chineze, Peng Zhen, a ripostat la atacul personal al lui Hrușciov împotriva lui Mao. Etalarea în public a antipatiei personale releva gradul de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mănânc și să mă bag în pat. Acum, sunt foarte vioi toată ziua și, după ce vin de la serviciu, am parcă și mai multă energie. Prin urmare, m-am înscris la tot felul de activități la centrul comunitar. Vă mulțumesc pentru învățăturile dumneavoastră minunate! D.N. Dragă doamnă Carter, După ce am cumpărat cartea dumneavoastră, Helping Yourself with Foot Reflexology, am observat o schimbare în corpul meu. Înainte eram epuizată tot timpul, iar acum nu mai obosesc aproape deloc. Deci știu că funcționează. Dna
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
mulțumirile care ți se cuvin. Datorită cărților și instrucțiunilor tale, mi-am restabilit echilibrul organismului. Îți citesc și îți studiez toate lucrările de doi ani încoace. Ești mentorul meu! Mă bucur și sunt mândră că pot să practic reflexologia, grație învățăturilor tale. Funcționează! Îți sunt deosebit de recunoscătoare pentru sfatul personal pe care mi l-ai dat, referitor la mestecat. Mi-a luat câteva săptămâni și multe exerciții, dar acum sunt bine, numai că s-a întâmplat ceva ciudat. Am început să
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
mitropolitul Moldovei. În anaforaua sa din 1800 asupra Academiei Domnești din Iași, Iacob Stamati contestă venerabila dogmă pedagogică a exclusivismului religios al educației, însămânțând germenii unui patriotism utilitarist ca finalitate educațională: atribuțiile școlii trebuie extinse dincolo de sfera strict religioasă, astfel încât învățăturile să cuprindă nu doar frica de Dumnezeu și dogmele credinței ortodoxe, ci și să se facă de folos patriei (cf. Drace-Francis, 2006, p. 48). Stamati promovează, prin aceasta, rudimentele unui patriotism utilitarist, chiar dacă, din motive pragmatice, recomandă utilizarea grecii ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
buchisirii pentru a le sluji la treburile bisericești și, cu bătaie mai lungă, în vederea edificării religioase. Finalitatea educațională a bucoavnei consta, fără niciun dubiu, în zidirea sufletească. Întru aceasta, bucoavna își asuma sarcina preliminară, tehnică, "să deprindă pe copii cu învățătura de carte", după cum este statuat încă de pe coperta cărții (Bucoavna Bălgrad 1699, ediție critică, 1989, p. 133). Având un conținut exclusiv religios (ortodox), prima parte a Bucoavnei inițiază utilizatorul în ortografia chirilică, partea secundă fiind rezervată lecturilor sub forma rugăciunilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
768 de cuvinte titlu, repetate cu o frecvență totală de 4,531 de atestări (Goția, 1989, p. 113). Din distribuția statistică a acestora reiese fără nicio tăgadă caracterul complet religios al conținutului Bucoavnei, care își respectă făgăduința ce promitea "deprinderea învățăturii copiilor la carte și simvolul credinții creștinești, zéce porunci ale Legii Vechi și ale cei noao, șapte Taine ale Beséricii Răsăritului i proci" [fila 1] (p. 133). Tabel 1. Analiza lexicală a Bucoavnei de la Bălgrad (1699) Rang Cuvânt Nr. de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Râmnic, în Țara Românească (1749), Iași (1755), Viena (1771), Sibiu (1783), ș.a.m.d., ultima bucoavnă apărând tot la Sibiu în 1870. Tot la Sibiu începe "epoca abecedarelor", odată cu publicarea de către Grigore Pleșoianu, în 1828, a cărții Abecedar înlesnitor pentru învățătura copiilor, ce va fi folosit în școlile din Țara Românească (Ghibu, 1975, p. 115). Dacă bucoavna era un instrument didactic bisericesc, al cărui scop era acela de a-i înzestra pe copii cu abilități necesare în viața religioasă și de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în cristalizarea conștiinței naționale engleze. În primul rând, ruperea de Roma a favorizat configurarea unei identități distincte în cadrul lumii creștine. În al doilea rând, ideea lui Martin Luther a "preoției universale", centrală doctrinei protestante, potrivit căreia dreptul de a predica învățătura creștină nu este monopolul tagmei clericale, ci este prerogativa tuturor membrilor comunității religioase, a promovat individualismul raționalist pe care se sprijinea ideea națiunii în Anglia. În al treilea rând, protestantismul a promovat alfabetizarea în masă a populației, ca efect al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
luni); ii) istoria grecilor (3 luni); iii) istoria romanilor (4 luni); iv) istoria "veacului de mijloc" (3 luni); v) "istoria veacului nou" (6 luni), în care se cuprindea și istoria românilor (Urechia, 1892, p. 280, Regulamentul șcólelor din 1832, §68). • Învățăturile complementare, cu o durată de trei ani, organizate numai la București. Printre disciplinele predate se numărau retorica, geometria și algebra, fizica, chimia, logica, morala, arheologia, precum și limbile elină și latină. • Cursurile speciale, cu durata de trei ani, erau alcătuită din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
IV, pp. 419-421), unde este detaliată lista disciplinelor obligatorii din prima clasă a școlii începătoare până în ultimul an aferent școlii gimnaziale. Tabel 4. Planul de învățământ prevăzut de Regulamentul școlilor din Moldova, 1835 Tipul școlii Anul de studiu Materia A. Învățătura începătoare Școala lancastrică Anul I Citirea Scrierea Numărarea, adunarea și scăderea practică Sfintele rugăciuni Școala normală (clasa a I-a) Anul II Scrierea din dictando Lectura după cărți orânduite Caligrafia Din gramatica română, etimologia Citirea latinească Patru spețe din artmetică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
naturală, regatul animalelor Școala reală (clasa a III-a) Anul IV Din sintaxul limbii române Geografia Moldovei și Țării Românești Exercițiu în alcătuire Din istoria naturală, urmare Din aritmetică (regula de trei, purtarea registrelor) Geometrie și mecanică populară Desenul B. Învățătura gimnazială Pregătitoare (clasa a I-a) Anul V Sintaxul român Gramatica latină, etimologia Geografia universală și în special a Moldovei și Țării Românești, Turciei, Europei, Rusiei și Prusiei Istoria naturală, regatul plantelor Aritmetica până la regula de trei Istoria biblică Pregătitoare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
biblică Pregătitoare (clasa a II-a) Anul VI Din filolofia română compoziții de perioade și orații Din gramatica latină, sintaxul vulgar Din geografie: Statele Austriei, Germaniei și Italiei Istoria naturală, regatul mineralelor Din aritmetică: regula de trei de toate speciile; învățături despre măsuri Din istoria cronologică: istoria de la urzeala lumii până la Hristos Din religie: istoria sfântă Umanioară (clasa a I-a) Anul VII Retorica Sintaxul ornat al limbii latine și analiza autorilor retori Arheologia egiptenilor, grecilor și a romanilor Principiile algebrei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Sintaxul ornat al limbii latine și analiza autorilor retori Arheologia egiptenilor, grecilor și a romanilor Principiile algebrei practice Geografia Franței, Belgiei, Olandei, Spaniei, Portugaliei, Angliei; după aceea a Americii și Australiei Din istoria cronologică de la Hristos până la Carlos Din religie, învățătura moralei creștinești Limba elenă, începuturi și partea etimologică Umanioară (clasa a II-a) Anul VIII Poezia Mitologia Citirea și analiza autorilor poetici ai romanilor Geografia Asiei, Africii, după aceea geografia matematică și geografia cea veche Geometria Din istorie: urmarea cronologică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
religioase, în care finalitatea educației era programată a consta în formarea de creștini cu frica lui Dumnezeu înzestrați cu abilități practice minimale pentru îndeplinirea obligațiilor religioase, primul fior patriotic este introdus de către Grigore Pleșoianu în 1828 prin Abecedar înlesnitor pentru învățătura copiilor. Desigur, nu este vorba de un manual manifest și exclusiv patriotic, ci de o primă carte școlară destinată învățământului primar care, pe lângă informații religioase, vizează să atingă și corzi patriotice în rândul copiilor cărora i se adresează. Ponderea informației
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
neam românesc, care cuprinde pe toți etnicii români, însă patria este doar Țara Românească. Chiar și un abecedar atât de original în universul cărții școlare precum era cel semnat de Gr. Pleșoianu specifică în declarația de intenție din Introducție că "învățătura citirii privește mai cu samă de-a face pe un copil să fie om bun și cinstit în societate și în nația sa" (Pleșoianu, 1828, p. 3). Sarcina asumată a educației este plămădirea de oameni cu cinste, mădulare ale comunității
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
puternic reliefată în textul abecedarului, vine ca un scop secundar, subordonat educației morale. Abecedarele publicate ulterior își pierd orice conținut patriotic, revenind la formula anterioară a cărților cu mesaje aproape totalmente religioase. Spre exemplu, Școlaru sătean sau Cărticica coprinzătoare de învățături folositoare, publicat de Ion Gherasim Gorjan în 1840 la București nu este străbătut de niciun curent patriotic, conținutul cărții fiind saturat cu rugăciuni, dialoguri morale care glosează pe marginea principiilor religioase, sfaturi morale, cartea cuprinzând și o pascalie. Nici în preajma
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
publicat în 1854 la Iași de către Nifon Bălășescu rămâne captiv paradigmei bucoavnei religioase. Este suficient de enumerat cuprinsul abecedarului pentru a convinge de saturația cu morală religioasă a textului: după ce sunt făcute cunoscute școlarilor " Literele" alfabetului chirilic, se trece la " Învățături culese din Sfânta Scriptură", preluate din surse biblice ("De la Matei", "De la Ioan", "De la Luca", "Din Epistole"). Urmează un capitol dedicat prezentării unor "Proverbe și regule morale", care concentrează înțelepciunea populară sub forma unor sentințe călăuzitoare în derularea vieții cotidiene. Acestea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
doleanțele intelectualității liberal-democrate care a organizat mișcările revoluționare de la 1848, nu au făcut decât să suscite și mai puternic revendicările de universalizare a învățământului public de masă. Proclamația de la Islaz, redactată și citită public de Ion Heliade Rădulescu, "decretă o învățătură pentru toți egală, progresivă, integrală pe câtu va fi cu putință după facultățile fie-căruia și fără nici o plată" (Proclamațiunea Rescularei Naționale de la 1848 în capulŭ căreia s'a aflatŭ Ion Heliade Radulescu, 1881, p. 13). Manifeste sunt revendicările de natură
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
692 1877/78 84 61 146 7.667 4.314 11.981 Sursa: A. Manolache și G. Pârnuță (1993, p. 235) În privința învățământului particular, trebuie menționat că legea instrucțiunii publice din 1864 enunța că acesta poate cuprinde orice tip de învățătură (primară, secundară și specială). Desigur, la acesta frecventau copiii proveniți din familiile privilegiate socioeconomic, școlile private acționând ca mecanisme educaționale de segregare socială cu efecte pe termen lung atât în privința conservării diferențelor de statut cât și în reproducerea structurală a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]