15,810 matches
-
al suveranității, acordând o mai mare atenție populației afectate de conflicte. Intervențiile militare și umanitare s-au dovedit Însă insuficiente pentru a răspunde În mod eficient complexității tot mai crescute a amenințărilor contemporane de securitate. Soluția propusă atât de mediul academic, cât și de cel al politicilor publice este de a elimina pe cât posibil factorii structurali ce pot genera crize și conflicte internaționale. De aceea, comunitatea internațională promovează prevenirea conflictelor și procesul de consolidare a păcii ca strategii de lungă durată
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
the Academy of Political Science, vol. XXX, nr. 4, pp. 153-166. Albert, Mathias (1998), „Security as a boundary function: changing identities and securitisation in world politics”, The International Journal of Peace Studies, vol. III, nr. 1, http://www.gmu.edu/academic/ijps/vol3 1/Albert.htm. Alker, Hayward R.; Ted Robert, Gurr; Kumar, Rupesinghe (eds.) (2001), Journeys Through Conflict: Narratives and Lessons, Rowman & Littlefield Publishers, Lanham. Allan, Pierre; Alexis, Keller (eds.) (2006), What is a Just Peace?, Oxford University Press, Oxford. Allison
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
difficult?”, În J. Boone Bartholomees, Jr. (ed.), ed. a II-a, Guide To National Security Policy And Strategy, U.S. Army War College, Carlisle (PA). Jeong, Ho-Won (1999), „Conflict management and resolution”, În Lester Kurtz (ed.), Encyclopedia of violence, peace & conflict, Academic Press, San Diego, pp. 389-400. Jeong, Ho-Won (2002), „Peacekeeping Strategies for Peacebuilding: Multi-functional roles”, În Ho-Won Jeong (ed.), Approaches to Peacebuilding, Palgrave, New York. Jervis, Robert (1970), The Logic of Images in International Relations, Princeton University Press, Princeton. Jervis, Robert (1976
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
dezvoltarea unei discipline a relațiilor internaționale. Examinarea modalităților prin care politica externă americană se sprijină (implicit sau explicit) pe anumite teorii ale politicii internaționale este relevantă nu doar pentru analiștii americani, ci pentru Întreaga comunitate internațională, fie ea politică sau academică. Studiul prezintă trei episoade majore care dezvăluie mecanismele prin care contexte teoretice particulare, bazate pe istoria sistemului internațional, au ajutat la formularea unor politici publice În domeniul securității. Acestea sunt ideile realiste sprijinite În timpul Războiului Rece de către președintele Richard Nixon
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Acest studiu oferă o imagine de ansamblu asupra locului ocupat de studiile de strategie În cadrul literaturii relațiilor internaționale, subliniind caracterul multidimensional al strategiei. Într-o primă parte, sunt prezentate pe scurt evoluția gândirii strategice și apariția studiilor strategice ca disciplină academică. Această genealogie este urmată de situarea studiilor de strategie În contextul mai larg al relațiilor internaționale, invitând la o separare față de studiile de securitate, dar și față de analizele strict militare. În cea de-a doua parte, este discutată problematica definirii
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
II. Concepts, Paradigms, Theoriestc " II. Concepts, Paradigms, Theories" Theory, History and Policy in International Relations: The American Lesson (Alexandra Gheciu) In the last century, the US had a most significant influence in international politics, both on policy and on the academic perspective. Under these circumstances, it is reasonable to assume that it is particularly relevant to scholars as well as practitioners to examine the ways in which those highly influential policies have been based on specific (implicit or explicit) theories of
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
clarify its nature and scope, the concept of security remains fuzzy and frequently used as pretext or justification for various political or strategic decisions. This chapter describes and analyzes the problem of security as a line of research in the academic field of International Relations, in the purpose of assessing the development of the security concept. Aware of the continuous transformation of the international environment, the study briefly reviews the various approaches to security, discusses the concept’s development after the
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
chapter provides a roadmap of the strategic studies in the larger frame of International Relations literature, emphasizing the multidimensional character of strategy. The first part briefly presents the development of strategic thinking, the establishment of the strategic studies as an academic discipline, and the ways in which these relate to security studies and the military analyses. The second part explores the question of defining strategy and shows that, from the standpoint of the position in the international arena, there is a
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
the fact that the changes occurring in the management of international crisis and conflicts after the Cold War have been triggered by the transformation of the security environment and by a broadening of the security concept accepted both in the academic and the policy milieus. This evolution has not generated significant changes in the international or regional structures of security, such as the UN Security Council or NATO. However, it has a major impact on the international regime of sovereignty, on
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
din 10.07.1989), iar apoi studiul bilingv și în limbi regionale. Învățământul în limbi regionale privește numai o parte a instituțiilor de învățământ din Franța și a cunoscut o anumită dezvoltare din anul 2001 când s-a creat Consiliul Academic de Limbi Regionale (se reunește periodic, vizând evoluția procesului). Și în alte țări europene s-au elaborat politici lingvistice, mai mult sau mai puțin apreciate, în spații sau regiuni cel mai adesea autonome, cum sunt cunoscute următoarele cazuri: 1) în
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
unui sistem sau ecosistem, cu anumite semnificații ale modelelor și soluțiilor. Bibliografie „Cunoștințele noastre nu sunt decât probabile.” PIERRE SIMON DE LAPLACE (1749-1827) Matematician și filosof francez [001] Aczél, J., Daróczy, Z. (1975). On measures on information and their characterization. Academic Press, New York [002] Baumgärtner, S. (2005). Measuring the diversity of what? A conceptual comparison of ecological and economic biodiversity indices. Working paper, University of Heidelberg [003] Baumgärtner, S. (2005). Natural science constraints in environmental and resource economics. Problems and Methods
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
Colecția ACADEMICA 280 Seria Filosofie Coordonatorul seriei este Sorin BOCANCEA. Advisory board: Ștefan Afloroaei (Universitatea "Al.I. Cuza" din Iași), Vasile Boari (Universitatea "Babeș-Bolyai" din ClujNapoca), Anton Adămuț (Universitatea "Al.I. Cuza" din Iași), George Bondor (Universitatea "Al.I. Cuza" din Iași
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
incompetența, insensibilitatea față de problemele reale și prioritare ale cetății, indiferența față de politicile "bazate pe evidențe", populismul etc.), atunci recomandările lui Barry, Dworkin sau Roemer sunt, într-adevăr, împotriva "specificului practicii politicii reale". Însă nu sunt toate recomandările venite din spațiul academic pentru politicieni - inclusiv cele ale realiștilor, ale economiștilor, ale sociologilor, ale psihologilor etc. - în contradicție cu "specificul practicii politicii reale", dacă aceasta este ceea ce înțelegem prin "specificul practicii politicii reale"71? Desigur, nu aceasta înțelege Rossi - și realiștii în general
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
poate constitui - și nu am nicio îndoială că el este, de obicei - rezultatul modestiei și al recunoașterii sincere (și imperative, pentru oricare cercetător respectabil) a limitelor de competență și specializare care ne caracterizează pe toți cei care lucrăm în spațiul academic, indiferent de disciplina în care profesăm 37. Nu cred că este cu totul inutil să precizez aici și că o obiecție similară celei aduse lui Newey sau Philip ar respinge și un alt posibil argument realist "moderat" împotriva ideii că
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
concluzia pentru care au fost avansate din cel puțin două temeiuri. Primul este acela că și sub ipoteza că obiecția redundanței este corectă, căutarea răspunsului adecvat la întrebarea "ce este dreptatea socială?" rămâne o practică filosofică legitimată de interesul epistemic, academic sau intelectual pentru această întrebare. În al doilea rând, nu este deloc evident că - așa cum presupune obiecția fezabilității - un răspuns adecvat la întrebarea "ce este dreptatea socială?" trebuie să fie un răspuns demonstrat și acceptat ca adevărat în baza unui
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
valoare politică, nu și dreptatea ca valoare morală. Cum am putea însă să analizăm și să justificăm valoarea instrumentală a dreptății în realizarea obiectivelor fundamentale ale politicii fără să cunoaștem mai întâi ce este dreptatea? Utilizând o exprimare mai puțin academică, acest tip de argument pune "căruța înaintea cailor". În orice caz, în loc să respingă a doua premisă a argumentului fundamental pentru moralism, el contribuie, de fapt, la întărirea ei. În cea mai radicală sugestie de acest tip, Enzo Rossi propune ca
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
un discurs motivațional pentru politicieni sau cetățeni (deși ea cuprinde, desigur, și mesaje, de cele mai multe ori de natură morală, adresate adesea în mod direct și lipsit de echivoc, pentru aceștia 37). Filosofia politică este o disciplină care, ca toate disciplinele academice, are, înainte de orice, obiective epistemice sau teoretice (i.e., obiective de "cercetare fundamentală"), obiective legate de sporirea nivelului cunoașterii cu privire la temele sale prioritare de interes: justificarea morală a statului, natura valorilor și principiilor morale dezirabil să se afle (sau care se
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
unei idei sau de atragere de citări (precum transformarea unor gânditori consacrați și foarte influenți în cadrul disciplinei în "oameni de paie"), ci un dialog filosofic autentic, în spiritul normelor etice ale disciplinei și al profesionalismului în cercetarea, argumentarea și dezbaterea academică. În ceea ce mă privește, aștept cu nerăbdare un astfel de dialog. Referințe bibliografice Ackerman, Bruce, Social Justice in the Liberal State, Yale University Press, New Haven, 1980. Aikin, Scott, Epistemology and the Regress Problem, Routledge, Londra, 2010. Anderson, Elizabeth, "What
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
trebuie să-și asume și obiective "practice". Poziția lor este similară, de fapt, celei avansate aici: poziția că semnificația filosofiei politice nu se reduce la relevanța practică sau forța motivațională a teoriilor ei, că filosofia politică are, ca orice disciplină academică, obiective teoretice sau epistemice și că aceste obiective nu pot fi sacrificate, ignorate sau minimalizate de dragul relevanței practice (deși dorința de relevanță practică este, desigur, una nobilă, dezirabilă și demnă de apreciat). 39 Rossi și Sleat îi au în vedere
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
turmismului roșu, ei și numai ei! Tovarăși culturnici, nu știți nimic despre informațiile de pe aceste tăblițe dar vă treziți ca proasta în tîrg să vindeți fasole în ziua de Paști! Ajunge cu blasfemiile! Vă place să vă făliți cu titluri academice și niscai patalamale adăugite prin străinătățuri, dar totul nu este decît maimuțăreala neroadă a unor găști de nemernici. Nu voi ați zămislit neamul românilor și nu veți reuși niciodată să-l duceți la groapă oricît de mult l-ați ticăloși
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de pe tăblițe nu sînt o formă de scriere! Așa da cultură la neamul mioritic nord-dunărean. Și un altul cu mintea țuguiată ca un stei a mai constatat că datările stratigrafice ar fi eronate. Iar un țîvlitor din cele școli pretinse academice ne zicea cu multă condescendență că tăblițele de la Tărtăria ar fi urmele unor negustori sumerieni, rătăciți pe meleagurile noastre pline de chemări, dar care și-au păstrat obiceiurile lor din Ki-en-gi. Un altul, arătîn- du-și caracterul de canalie imbecilă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
publicului larg educat "cunoștințele comune ale specialiștilor"1, "expunerea principalelor divergențe"2 și "eliminarea falselor probleme"3 din antropologia socială și culturală. Remarc aici deplina reușită a lui Marc Augé și Jean-Paul Colleyn în realizarea obiectivului anunțat, dar și eleganța academică tipic franceză: ca, pe lângă inevitabilele preferințe bibliografice, "se audă și alte voci"4. O altă reușită a acestei cărți este (și) cea referitoare la clasificarea și interpretarea unor idei și concepte esențiale în domeniul științelor sociale și umaniste. Referințele precise
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
expresia "antropologie indigenă" și-a făcut apariția în literatura antropologică pentru a desemna studiile întreprinse de cercetători aparținând grupurilor minoritare. Problema este uneori dezbătută cu pasiune: antropologii indieni sau africani sunt înainte de toate antropologi, care gândesc conform protocoalelor și decupajelor academice ale profesiunii, sau își pot dezvolta perspectivele proprii de cercetare fără să copie aceste centre de interes prestabilite? Este foarte probabil ca un antropolog venind din Asia, Africa sau Oceania, chiar format după modelul "occidental", să fie mai atent la
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
Colecția ACADEMICA 98 Seria Sociologie Coordonatorul seriei Sociologie este Ion I. Ionescu Consiliul științific: ALAIN VILBROD, Brest, Franța; GILLES FERRÉOL, Poitiers, Franța; ALICE TOME, Lisabona, Portugalia; ANA KRASTEVA, Sofia, Bulgaria; BAUDOUIN HECQUET, Mons, Belgia; EMMANUEL JOVELIN, Lille, Franța, MARCHENRY SOULET, Fribourg, Elveția
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
al International Sociology Association (ISA) și al asociației internaționale de științe sociale Network of Young European Social Scientists (NYESS). Adela Elena Popa, Sat bogat, sat sărac. Comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc (c) 2010 Institutul European, Iași INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43, 700107, O.P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com; www. euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României POPA, ADELA ELENA Sat bogat
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]