15,536 matches
-
Junimea, 2013 ISBN 97897337-1690-7 821.135.1.09 (c) LUMINIȚA REVEICA ȚARAN (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA LUMINIȚA REVEICA ȚARAN POETICA IMAGINII ÎN CREAȚIA POPULARĂ DIN BUCOVINA EDITURA JUNIMEA IAȘI 2013 În memoria domnului profesor univ. dr. Dumitru Irimia PREFAȚĂ Autoarea lucrării intitulate Poetica imaginii în creația populară din Bucovina, Luminița-Reveica Țaran, și-a ales tema de cercetare, și-a structurat lucrarea și a redactat-o, în cea mai mare parte, sub îndrumarea regretatului nostru profesor Dumitru Irimia, al cărui nume
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nume girează, cel dintâi, nivelul științific al cărții. Subiectul este deosebit de interesant, înscriindu-se într-un domeniu mai puțin abordat de cercetătorii etnologi, acela al hermeneuticii imaginarului. Și cultura din aria bucovineană, în a cărei spiritualitate s-a format însăși autoarea, oferă un material de studiu deosebit de generos. Lucrarea este, de fapt, o aplicare a teoriei imaginarului la cultura populară românească, cu privire specială asupra celei din Bucovina, cu preponderență la creația literară, dar, uneori, și la coregrafia folclorică, la arta
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Dumitru Rusan, care au publicat o temeinică monografie despre Fundu Moldovei, apărută la Fundația Culturală "Alexandru Bogza", în anul 2000) i-a asigurat Luminiței Țăran o interpretare corectă și aprofundată a culturii populare locale. De asemenea, în activitatea de jurnalist, autoarea și-a desăvârșit cunoașterea limbii române în subtilitățile sale, specifică (din păcate, nu întotdeauna) oamenilor "de condei", stăpânind proprietatea termenilor și veghind la acuratețea redactării. Nu se poate, însă, sesiza utilizarea stilului publicistic în această lucrare, cu aspect științific incontestabil
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
teoretic despre I Metamorfozele socio-culturale ale imagii și imaginarului (arhitectura imaginii, spațiu imaginar), II Epistema lingvistică a spațiului imaginar (limbajul poetic, semnul poetic, discursul poetic, paradigma poeticității) apoi III Categorii poetice ale imaginarului colectiv (discursul mitic, categorii cronomorfe, categorii topomorfe) autoarea trece la analiza concretă a materialelor, mai ales din zonă. Aflăm, din lucrare, că discursul poetic specific creației populare din Bucovina se ilustrează cel mai bine prin trei "semne poetice nucleare": "cosmosul antropoorf", "omul-cosmos" și "ghemul vieții". O marcă distinctă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și "ghemul vieții". O marcă distinctă a folclorului câmpulungean, care merită pomenită, este cântecul-doină cunoscut într-o multitudine de variante, cu incipitul Mândră floare-i norocu', tratat cu multă sensibilitate în capitolul despre "ghemul vieții", motiv ce i-a inspirat autoarei cele mai pertinente observații cu privire la soartă, parte și noroc. Este de remarcat o variantă de text măiestrit cizelată ca imagine poetică arhaică inspirată din tehnica de aprindere a unui foc strașnic: "Norocele, de te-aș prinde, / Ți-aș da foc
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
tine nu am parte! / Pe deasupra cu puzderi [resturi vegetale de la prelucrarea cânepii, ușor inflamabile, care ard cu flacără mare], / Să meargă focul la ceri, / Să vadă și Dumnezeu / Ce noroc am avut eu!" (p.154). Am mai sublinia printre meritele autoarei faptul că, în lucrarea sa, pune în circulație materiale inedite, fie culese personal, din comuna natală, fie aflate în manuscris, culese de Nicolae Macovei de la populația huțulă din Bucovina. Cercetarea întregii creații populare din Bucovina, când, de fapt, se puteau
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
logice a limbajului, și anume acele elemente pentru care stau numele. Ishiguro apreciază că deși pentru Wittgenstein obiectele nu sunt entități care ar exista în afara gândirii, ele sunt, ca semnificații ale numelor, entități „extralingvistice“, dar nu și independente de limbaj. Autoarea atrage atenția asupra unui pasaj dintr-o însemnare a lui Wittgenstein din 23 mai 1915: „Dar și asta pare să fie sigur, că noi nu deducem existența obiectelor simple din existența anumitor obiecte simple, ci le cunoaștem mai degrabă ca
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
181 Index des noms / 185 Abstract / 187 Résumé / 191 Prefață Alina Mărgărițoiu a rămas preocupată de importanța gesturilor în relația profesor-elev/student și, îndeosebi, de responsabilitatea profesorului pentru ceea ce devin acestea. Structura însăși a lucrării evidențiază nivelurile gândirii și acțiunii autoarei în drumul spre identificarea concluziilor utile cititorilor. Însăși alegerea temei demonstrează ipoteza asumată de Alina Mărgărițoiu în accepțiunea căreia comunicarea didactică se învață, se ameliorează continuu, se eficientizează, se restructurează dintr-o perspectivă constructivistă. Scopul lucrării este să contureze profilul
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de ce și cu ce efect?") sunt elementele metodologice ale lucrării. Alina Mărgărițoiu, analizând multitudinea criteriilor de organizare și definire a gestului, ne propune o nouă taxonomie, dedusă din perspectiva relației profesor-elev. Desigur, totul pornește de la definiții și accepțiuni ale gestului. Autoarea distinge între accepțiunea biologică (caracterul înnăscut al gestului), accepțiunea etologică (caracterul universal al gestului), accepțiunea psihologică (caracterul personalizat al gestului), accepțiunea socială (caracterul dobândit al gestului), accepțiunea culturală (caracterul local al gestului), accepțiunea artistică (caracterul estetic al gestului), accepțiunea pedagogică
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
gestului), accepțiunea socială (caracterul dobândit al gestului), accepțiunea culturală (caracterul local al gestului), accepțiunea artistică (caracterul estetic al gestului), accepțiunea pedagogică (caracterul educativ al gestului), accepțiunea semiotică (caracterul relațional, contextual al gestului). În capitolul consacrat valorizării gestului în comunicarea didactică, autoarea prezintă o tipologie specifică fundamentată pe funcțiile gestului: emblemele (gesturi care substituie comunicarea didactică), ilustratorii (gesturi care însoțesc comunicarea didactică și au rolul de a descrie termenii), reglatorii (gesturi care mențin, dirijează și controlează comunicarea didactică), expresii faciale sau gesturi
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
gestul imprecis), după partea corpului care se implică (gestul-cap, umeri, trunchi, brațe, mâini, picioare). Interferența dintre structurile lucrării este asigurată de perspectiva semiotică asupra discursului didactic și a situațiilor de comunicare, a semiozei didactice. Din punct de vedere semiotic, scrie autoarea, discursul didactic reprezintă un set de semne citite contextual. Un gest-semn al profesorului își declină semnificația prin intrarea lui într-o rețea de semne anterioare sau coprezente. Legăturile sintactice constituie premise ale descifrării sensurilor, iar semioza didactică desemnează procesul de
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
la o serie de alte variabile precum vârsta, gradul didactic, vechimea în învățământ și profilul liceului. Confirmările și infirmările ipotezelor sunt la fel de importante pentru concluziile formulate ori lăsate deschise. Este momentul în care se dovedește, pe de o parte, competența autoarei de bun cercetător, pe de alta, de bun valorificator al surselor folosite (Barbara M. Grant & Dorothy G. Henings, 1977; Susan Goldin-Meadow, 1992; David McNeill, 1992; Laura Valenzeno, Martha W. Alibali, Roberta Klatzky, 2003; Bell Beverley, 2011; Emanuela Campisi, Asli Özyürek
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ale profesorilor au prioritate. În plus, se constată că, profilul liceului nu determină modificări ale comunicării gestuale în relația cu elevii, cu o singură excepție legată de modul de manipulare a materialelor didactice, aceasta depinzând de înclinațiile tehnice ale subiecților. Autoarea atrage atenția și asupra competenței observatorilor liceeni, aducând, în favoarea acestei opțiuni, argumentul că elevii vor defini nu doar profesorul, ci, mai ales, relația acestuia cu ei. Multe dintre concluzii se înregistrau în timpul elaborării tezei de doctorat în filozofie, domeniu ce
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
instanță intermediară între cultură și personalitatea umană 15. Rezultatele cercetărilor de teren și cursul pe care l-a ținut la Universitatea din Toronto în anul 1944-1945 au contribuit la fundamentarea științei/disciplinei comunicării prin gest și mimică: kinezica. Din perspectiva autoarei Daniela Rovența-Frumușani, studiile lui Ray Birdwhistell au atribuit comunicării gestuale următoarele caracteristici: • stricta codificare (sau caracterul non aleator); • dependența de o comunitate socio-culturală (fiecare cultură are propriile sale norme de interacțiune, norme interiorizate prin socializare); • integrarea într-un sistem plurinivelar
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
măreția demersului artistic și prin plasarea figurii regelui în centrul atenției. Un punct dureros al domniei sale o reprezentau luptele dintre curentele religioase și neînțelegerea regelui cu reprezentanții bisericii. În lucrarea intitulată: Memoirs of The Court of King James The First, autoarea Lucy Aikin, inspirându-se din izvoarele apocrife ale vremii povestește cum la oficierea căsătoriei regelui Iacob nu a luat parte niciun episcop catolic. În plus, asupra regelui se exercita o presiune continuă din partea populației, deoarece se considera că era mult
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
în istorie ca cel care a tradus pentru prima oara Biblia din limba latină, lucrare care a fost republicată vreme de 250 de ani, cel care a păstrat pacea în interiorul țării și care a arătat clemență pentru toate cultele religioase. Autoarea Clara Steeholm îl descrie astfel pe rege în cartea sa James I Of England The Wisest Fool In Christendom„Aceasta este povestea unui bărbat timid, născut din nefericire spre a fi rege al unui popor violent. De asemenea, este povestea
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
care, apropiindu-se prea mult de soare, a fost condamnat la moarte. Plină de regrete, datorită păcatului de a intra într-o relație cu un bărbat căsătorit, Louise a încercat să se refugieze la mănăstire, pentru a-și ispăși păcatele. Autoarea Antonia Fraser, în lucrarea intitulată Love and Louis XIV povestește cum s-au desfășurat evenimentele: „în februarie 1662, Ludovic al XIV-lea tocmai îl primise pe reprezentantul Spaniei, care venise să-l felicite pentru nașterea din luna noiembrie a fiului
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
compania altui om și nu comunică cu acesta”<ref id=”64”> Ibid., p. 315 referință </ref> . Ruqaiya Hasan, În studiul intitulat What is going on: a dynamic view of context in language, utilizează de asemenea noțiunea de context al situației; autoarea explică raportul dintre stabilitate și unicitate În comunicare prin jocul permanent dintre subiectivitate și intersubiectivitate. În interacțiunea creată prin actul de comunicare, subiectivitatea „... trebuie cumva transformată În intersubiectivitate”. Ceea ce este intersubiectiv este public; subiectivitatea (percepția, focalizarea pe un anumit aspect
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
el devine condiție a Înțelegerii enunțului. Contextul este Învestit cu o importanță dublă: el este văzut atât ca pilon al legii Înțelegerii („Legea Înțelegerii, ..., este referința la organizarea contextuală” <ref id="77”> Cazacu 1968, p. 87 referință </ref> (sublinierea aparține autoarei) - din perspectiva actului de comunicare propriu zis cât și ca metodă de studiu/cercetare a psiholingvisticii (metoda dinamic-contextuală) - din perspectiva celui care observă/cercetează actul de comunicare. Autoarea Își clădește teoria pe câteva idei fundamentale: * limba(jul) este indisolubil legat
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
contextuală” <ref id="77”> Cazacu 1968, p. 87 referință </ref> (sublinierea aparține autoarei) - din perspectiva actului de comunicare propriu zis cât și ca metodă de studiu/cercetare a psiholingvisticii (metoda dinamic-contextuală) - din perspectiva celui care observă/cercetează actul de comunicare. Autoarea Își clădește teoria pe câteva idei fundamentale: * limba(jul) este indisolubil legat de gândire, de unde concluzia că faptele de limbă trebuie studiate În relație cu cele psihice * limbajul este doar un instrument de comunicare, comunicarea fiind un proces mult mai
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
receptor, iar acesta din urmă interpretează mesajul În funcție de emițător * comunicarea este un proces dinamic, deoarece cu ajutorul ei se Încearcă reflectarea unor aspecte ale realității lumii Înconjurătoare, (esențialmente dinamică). * actul de comunicare este un act intenționat cu un obiectiv bine definit. Autoarea consideră că se poate vorbi de un context general, pe fondul căruia se desfășoară actul de comunicare, și de alte două contexte: un context al emițătorului și un context al receptorului. Emițătorul Își construiește mesajul pe baza contextului emițătorului și
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
aceluiași context general). Tatiana Slama Cazacu depășește simpla constatare a existenței contextului ca element esențial al procesului de comunicare și procedează la o cercetare minuțioasă a acestuia, Încercând să descifreze caracterul său sistemic, structurat, organizat. Premisa fundamentală de la care pornește autoarea este aceea că, pentru cercetător, analiza mesajului izolat, fără a Ține cont de entitatea psihologică care l-a produs și de cea care Îl interpretează, nu are nici o relevanță pentru comunicare. Caracterul esențialmente dinamic al celor două entități (emițător și
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
ajustări, completări (prin utilizarea celor trei sisteme de semne pe care actanții le au la dispoziție, verbale, paraverbale și non verbale), chiar pe durata procesului de producere interpretare. Pe lângă aceste forme de context extern (general, al emițătorului și al receptorului), autoarea recunoaște și existența contextului textului (lingvistic/co-textul), văzut ca un ansamblu organizat, care joacă rolul de sistem de referință pentru semnele care-l compun și care permite ca semnificația fiecărui semn din structura sa să varieze În funcție de orbita particulară pe
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
gândirii, a motivațiilor, a capacității de stocaj În memorie, a temperamentului, a concepției generale, a apartenenței receptorilor și emițătorilor la un anumit mediu etc” <ref id=”80”> Ibid., p. 60 referință </ref> . Această perspectivă asupra situației permite identificarea a ceea ce autoarea numește coordonate interne, unde se includ particularitățile organice, mijloacele fiziologice personale, caracteristicile de organizare psihică, datele temperamentale <ref id=”81”> Ibid., p. 90 referință </ref>. Aceleași semne-vehicul puse În raporturi inedite, atât cu alte semne verbale, cât mai ales cu
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
semnificantă de cuvinte considerată În afara contextului, dar nici un fragment izolat al vieții psihice: „orice manifestare de limbaj presupune activitatea Întregului organism și a tuturor aspectelor vieții psihice, organizată În atitudinea de limbaj, al cărei efect exterior este expresia” (sublinierea aparține autoarei) <ref id=”82”>Ibid., p. 94 referință </ref>. Așadar, Înaintea textului, a mesajului, care devine, prin enunțare, o entitate publică, obiectivă, oarecum egal-interpretabilă, mai există ceva, un complex de stări (motivaționale, afective, intenționale) și mecanisme psihice care l-au generat
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]