15,099 matches
-
și iertării. Este umărul unde pot să-mi plec capul și să-mi descarc sufletul. Este umărul pe care pot să plâng. Cristian Iancu BUNICA Era o zi de iulie. Eu și familia mea am hotărât s-o vizităm pe bunica, pentru că era bolnavă. Bunica mea are părul lung și nins de mulțimea anilor, iar ochii îi sunt blânzi și calzi de duioșie. Ea poartă de obicei haine de culori închise, pentru că este o femeie credincioasă. Are un suflet bun, este
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
unde pot să-mi plec capul și să-mi descarc sufletul. Este umărul pe care pot să plâng. Cristian Iancu BUNICA Era o zi de iulie. Eu și familia mea am hotărât s-o vizităm pe bunica, pentru că era bolnavă. Bunica mea are părul lung și nins de mulțimea anilor, iar ochii îi sunt blânzi și calzi de duioșie. Ea poartă de obicei haine de culori închise, pentru că este o femeie credincioasă. Are un suflet bun, este deschisă, ajută pe toți
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
de mulțimea anilor, iar ochii îi sunt blânzi și calzi de duioșie. Ea poartă de obicei haine de culori închise, pentru că este o femeie credincioasă. Are un suflet bun, este deschisă, ajută pe toți oamenii, în special pe cei necăjiți. Bunica ține mult la noi și ne iubește foarte mult. Vizita noastră i-a adus o mare bucurie, iar ea ne-a întâmpinat bucuroasă și ne-a sărutat pe fiecare. Oana-Elena Dumitriu M-A PĂRĂSIT S-a stins și A plecat
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
A PĂRĂSIT S-a stins și A plecat. Mă-ntreb: -De ce m-a părăsit ? căci știu că foarte mult ea m-a iubit. S-a stins și m-a lăsat să-mi fie cerul înnorat. -De ce-ai plecat, bunica mea? Te-ai dus în raiul fermecat ? De traiul tău Te-ai plictisit și m-ai lăsat înnămolit în glodul fără de sfârșit... -Te-aștept să vii, bunica mea, Fereastra deschisă voi lăsa, Să mai vorbesc cu dumneata. -Te-aștept mereu la geam
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
stins și m-a lăsat să-mi fie cerul înnorat. -De ce-ai plecat, bunica mea? Te-ai dus în raiul fermecat ? De traiul tău Te-ai plictisit și m-ai lăsat înnămolit în glodul fără de sfârșit... -Te-aștept să vii, bunica mea, Fereastra deschisă voi lăsa, Să mai vorbesc cu dumneata. -Te-aștept mereu la geam, bunica mea ! Anca-Elena Catană DRAGA MEA BUNICĂ, Îți scriu cu adâncă dragoste și recunoștință pentru tot ceea ce ai făcut pentru mine. Încă de când m-am născut
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
mea? Te-ai dus în raiul fermecat ? De traiul tău Te-ai plictisit și m-ai lăsat înnămolit în glodul fără de sfârșit... -Te-aștept să vii, bunica mea, Fereastra deschisă voi lăsa, Să mai vorbesc cu dumneata. -Te-aștept mereu la geam, bunica mea ! Anca-Elena Catană DRAGA MEA BUNICĂ, Îți scriu cu adâncă dragoste și recunoștință pentru tot ceea ce ai făcut pentru mine. Încă de când m-am născut, mi-a spus mama că m-a dus în casa dumitale, unde m-ai îngrijit
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
fermecat ? De traiul tău Te-ai plictisit și m-ai lăsat înnămolit în glodul fără de sfârșit... -Te-aștept să vii, bunica mea, Fereastra deschisă voi lăsa, Să mai vorbesc cu dumneata. -Te-aștept mereu la geam, bunica mea ! Anca-Elena Catană DRAGA MEA BUNICĂ, Îți scriu cu adâncă dragoste și recunoștință pentru tot ceea ce ai făcut pentru mine. Încă de când m-am născut, mi-a spus mama că m-a dus în casa dumitale, unde m-ai îngrijit cu mâinile dibace care au crescut
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
poveștile atunci când mă adormeai în poala ta fermecată. Știu că nu ți se usucă ochii niciodată de singurătate și că tresari la fiecare lătrat al lui Azor, că ieși la șosea la fiecare autobuz care trece, așteptându-mă. Te iubesc, bunico, și o să sosesc curând ! Cu drag, al tău nepot, Robert Musteață Robert FAMILIA MEA-O FAMILIE PE CINSTE Într-un orășel micuț, numit X, cu aproximativ 30000 de locuitori, într-o regiune de șes, ferită de mari inundații și mari
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
au petrecut doar în vis ! Mădălina Petraru CĂLĂTORIE ÎN LUMEA BASMELOR Sub razele soarelui de foc, natura își oferă rodul și binefacerile, desfăcându-se ca o floare gata să înflorească. Adierea răcoroasă a vântului mă răsfață. Eu o rog pe bunica să-mi spună o poveste. M-am așezat cu capul în poala ei și, ascultându-i povestea, am adormit. Am visat că am ajuns în lumea basmului. Acolo, am întâlnit pitici și pe frumoasa fată de împărat, Cenușăreasa, care venea
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
de la palatul în care locuiau. Prințesei i-a făcut plăcere invitația mea. Împreună, am pornit către palatul cel mare. Oare voi putea să vorbesc cu Bestia cea înțeleaptă? Ema Romila CĂLĂTORIE ÎN LUMEA BASMULUI Este o seară de iarnă. Împreună cu bunica mea stau la gura sobei și ascult basme. Bunica începe un basm : A fost odată..... Deodată m-am trezit într-o altă lume, în brațele Albei ca Zăpada care era așa de frumoasă, cu ochii verzi, cu părul negru ca
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
plăcere invitația mea. Împreună, am pornit către palatul cel mare. Oare voi putea să vorbesc cu Bestia cea înțeleaptă? Ema Romila CĂLĂTORIE ÎN LUMEA BASMULUI Este o seară de iarnă. Împreună cu bunica mea stau la gura sobei și ascult basme. Bunica începe un basm : A fost odată..... Deodată m-am trezit într-o altă lume, în brațele Albei ca Zăpada care era așa de frumoasă, cu ochii verzi, cu părul negru ca abanosul, cu buzele roșii ca sângele și cu obrajii
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
eu le cunoșteam. Cel mai mult mi-a plăcut de Motanul Încălțat care prindea șoareci și se amuza și de Limbă care tocmai se bătea cu Cicatrice. Aceste personaje mă făceau să mă simt plutind pe nori. Pe când vizitam stelele, bunica tocmai încheie basmul cu vorbele : Și au trăit fericiți până la adânci bătrânețe și poate mai trăiesc și astăzi... Raluca-Adelina Hanțu PE TĂRÎMUL CELĂLALT Este seară. Luna și prietenele ei, stelele, au ieșit să vegheze. Bunica îmi spune un basm în
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
pe nori. Pe când vizitam stelele, bunica tocmai încheie basmul cu vorbele : Și au trăit fericiți până la adânci bătrânețe și poate mai trăiesc și astăzi... Raluca-Adelina Hanțu PE TĂRÎMUL CELĂLALT Este seară. Luna și prietenele ei, stelele, au ieșit să vegheze. Bunica îmi spune un basm în care este vorba de un tărâm deosebit. Am visat că am ajuns deja pe acel tărâm. Am poposit într-o pădure : copacii de zahăr și miezul de cristal te invitau să privești miracolul naturii. Crăiasa
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
întâmplat ? mă întreb eu.Nu aveam curajul și puterea să mă gândesc ce se întâmplă în jurul meu, deși mi-am dat seama că este vorba despre bunicul meu, cel pe care îl iubeam atât de mult... Îi era foarte rău. Bunica mea plângea, la fel și mămica și eu nu am întrebat ce se întâmplă, dar simțeam un gol imens în suflet, pe care nu știam cu ce să-l înlocuiesc. Simțeam o mare emoție și o mare tristețe, poate fiindcă
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
schimbări În viața familiei. Familia nucleară este o convenție relativ nouă. În timpurile medievale, ideea de familie era mai puțin definită. Dacă legătura conjugală dădea un sens al afilierii, trebuie să ne amintim că familiile erau instituții extinse și includeau bunici, mătuși, unchi și veri, În general trăind Împreună sau În imediata apropiere. Chiar ideea de copilărie nu era Încă bine definită. Copiii erau văzuți ca niște mici adulți și erau apreciați pentru contribuția lor economică În gospodărie. Mulți erau trimiși
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
școală și din timpul stagiului petrecut în minister. Un amestec de bucurie și de nesățioasă curiozitate îi stârnește băiețașului din Rogojeni plecarea, împreună cu tatăl său, la Galați. Evocările, îngânând expresii cu binecunoscută pecete („Doamne, mult îmi era drag drumul la bunica”, „dragă Doamne”, „o bătăiță ca aceea”), au ceva din dicțiunea Amintirilor din copilărie ale lui Ion Creangă. Un personaj care revine, într-o schiță sau alta, ca partener de „taifasuri” este moș Gheorghe. Un țăran deștept, circumspect, hâtru, cu un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
de Sus. Doctorul Alexandru Brăescu s-a născut ca primul din cei 12 copii ai lui Niculai Brăescu și al Saftei Brăescu, născută Ciochină. Din cei 12 copii, aveau să trăiască doar patru doctorul Alexandru Brăescu, Aglaia, căsătorită Popovici și bunica maternă a scriitorului Sergiu Adam, Dumitrache Brăescu bunicul doctoriței Ecaterina Brăescu Stanica și Tinca Oprișan, mama profesoarei Safta Tălmăceanu, pensionară în Blaj. Răzeși foarte vrednici și înstăriți, Brăeștii erau cu mulți ani în urmă știutori de carte. Bunicii paterni ai
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
din care selectăm cele mai reprezentative pagini. Din aceste selecții sperăm să rezulte nivelul concepțiilor și orizontul psihiatric al autorului. Cel dintâi capitol, Lămuriri ereditare, cuprindea următoarele întrebări: Tata, mama, băieți, fete, frați, surori, frații tatălui, surorile tatălui, bunicul tatălui, bunica tatălui, bunicul mamei, bunica mamei, frații mamei, surorile mamei, alte rude, erau tata și mama rude și în ce grad. Lămuriri asupra bolnav(ei) (nașterea și alăptarea) Când a fost conceput... tatăl a fost sănătos, sau bolnav (stare de beție
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
mai reprezentative pagini. Din aceste selecții sperăm să rezulte nivelul concepțiilor și orizontul psihiatric al autorului. Cel dintâi capitol, Lămuriri ereditare, cuprindea următoarele întrebări: Tata, mama, băieți, fete, frați, surori, frații tatălui, surorile tatălui, bunicul tatălui, bunica tatălui, bunicul mamei, bunica mamei, frații mamei, surorile mamei, alte rude, erau tata și mama rude și în ce grad. Lămuriri asupra bolnav(ei) (nașterea și alăptarea) Când a fost conceput... tatăl a fost sănătos, sau bolnav (stare de beție)? Aceeași întrebare pentru mamă
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
se mai poate el socoti stăpîn) își pune un costum scoțian și prinde a țopăi, exhibînd dinaintea privirilor perplexe o imagine a emasculării. Infirmitatea, care va să zică, îmbracă un fason de carnaval. O figură luminoasă, deși lucrată în trăsături mai convenționale, e Bunica, depozitară a valorilor tradiționale pozitive. Ca să-i scutească pe ceilalți de încă o rușine, bătrîna, înăbușindu-și plînsul, se chinuie să fredoneze un cîntec, după cum au chef "musafirii". Vădind intenția de a construi arhetipal, personajul ne convinge totodată că autorul
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
culpabili; e o arie de investigație foarte largă; o piesă deosebită. HORIA DELEANU, scriitor-teatrolog: ...prea lungă scena cu pokerul, sau dialogul Val-Alex (de la început), și ultimul tablou, în care sînt prea multe explicații; bună lovitura cu manechinele... (!?); foarte buni vecinii, Bunica și Alex; tangoul ar trebui înlocuit; o comedie frumoasă și gravă; contrapunctări foarte bune; piesa există cu adevărat; e necesară o "pieptănătură". LIANA MĂRGINEANU, actriță: ...există stilul Constantin Popa..., "Calul verde"... etc.; o piesă amplă, cu mult adevăr... AUREL STORIN
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ca formă și cromatică, delimitînd un habitaclu neospitalier. Echipa de interpreți colaborează cursiv pe coordonatele gîndirii regizorale. Între cele două grupuri de caractere, al agresorilor și al agresaților, se situează, într-o compoziție de subtilă candoare, realizată de Cornelia Gheorghiu, Bunica. Florin Mircea, care ne propune o excelentă rezolvare scenică a însuși conceptului de teroare, Liviu Manoliu, Doru Zaharia și Constantin Avădanei formează primul grup, numit al Vecinilor, completat de aparițiiel sibilice ale Delegatului Gelu Zaharia. Al doilea grup, în interiorul căruia
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
care îi vine bine cel al tînărului furios, neconformist și gata să-și asume riscul evadării Adi Carauleanu a jucat cu aplomb, cu concentrare, personajul lui fiind singura rază de sinceritate și curaj capabilă să se opună agresiunii. Îl susține Bunica interpretată, cu rafinament al mijloacelor și cu o discreție a sentimentului, de Cornelia Gheorghiu. Personaj cu o simbolică limpede, Bunica încearcă să impună măsura bunului simț, tradiționalul optimism și judecata sănătoasă în această lume a derutei, compromisului și violenței. În
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
cu aplomb, cu concentrare, personajul lui fiind singura rază de sinceritate și curaj capabilă să se opună agresiunii. Îl susține Bunica interpretată, cu rafinament al mijloacelor și cu o discreție a sentimentului, de Cornelia Gheorghiu. Personaj cu o simbolică limpede, Bunica încearcă să impună măsura bunului simț, tradiționalul optimism și judecata sănătoasă în această lume a derutei, compromisului și violenței. În rolul principal, Const. Popa, sfîșiat evident de dihotomia autor-interpret, conferă personajului un puternic dramatism interior; el parcurge cu bună știință
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Scornicești și se distrează observîndu-l, hărțuindu-l, iar stejarul îi are în custodie pe ai săi pentru a nu-l supăra pe marele corb și ciorile frățești. Stop!; există mici și trecătoare, și zadarnice fioruri de luciditate (Alex, Irina, Val, Bunica), de revoltă, de evadare chiar, dar sînt anulate de forțele unui coșmar care nu suportă normalitatea. Așa se face că, în final, victimele, e adevărat, sub presiunea stăpînului, interior, îngenuncheat și el acum, așa cum cere regula jocului, dansează cu invadatorii
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]