15,474 matches
-
ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 . 19. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a art. 25 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 , Curtea reține că prevederile de lege supuse controlului de constituționalitate stabilesc sancțiunile aplicabile în cazul constatării stării de incompatibilitate sau de conflict de interese. Astfel, fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese constituie temei pentru eliberarea din funcție ori, după caz, constituie
DECIZIE nr. 856 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi art. 25 alin. (3) şi art. 26 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269684_a_271013]
-
claritate că, în cazul constatării stării de incompatibilitate, mandatul de primar sau președinte al consiliului județean încetează înainte de termen. În aceste condiții, Curtea constată că prevederile de lege criticate nu prezintă deficiențe de precizie sau claritate de natură a vicia constituționalitatea acestora. 20. De altfel, Curtea observă că Legea nr. 393/2004 nu instituie reguli privind răspunderea disciplinară a primarului/ președintelui consiliului județean, stabilind prin art. 55 că aleșii locali răspund, în condițiile legii, administrativ, civil sau penal, după caz, pentru
DECIZIE nr. 856 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi art. 25 alin. (3) şi art. 26 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269684_a_271013]
-
potrivit opțiunii sale. Așadar, distingând între situația în care deputatul/senatorul se află în stare de incompatibilitate la începerea mandatului și situația în care starea de incompatibilitate survine în timpul exercitării mandatului, Curtea constată că prevederile de lege supuse controlului de constituționalitate sunt norme clare, precise, previzibile, fără a putea fi considerate de natură a genera dificultăți de interpretare. 23. Pe cale de consecință, constatând și în acest caz că, prin prisma criticilor formulate, autorul excepției sesizează, cu precădere, aspecte privind interpretarea și
DECIZIE nr. 869 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei şi ale art. 16 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, precum şi a prevederilor art. 83 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 şi ale art. 17 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 96/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269692_a_271021]
-
art. 147 alin. (4) din Constituție, și se impun cu aceeași forță tuturor subiectelor de drept (a se vedea, în acest sens, Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 17 ianuarie 1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronunțate în cadrul controlului de constituționalitate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 26 ianuarie 1995, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia nr. 1.615 din
DECIZIE nr. 866 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 11 şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268806_a_270135]
-
ca inadmisibilă a unei cereri de revizuire întemeiate pe prevederile pct. 11 al alin. (1) al art. 509 din Codul de procedură civilă, din cauză că hotărârea a cărei revizuire se cere nu antamează fondul, este lipsit de eficiență însuși controlul de constituționalitate, întrucât părțile se află în imposibilitatea de a beneficia de efectele deciziei Curții, deci ale controlului de constituționalitate pe care ele l-au declanșat, ceea ce reprezintă o veritabilă sancțiune aplicabilă acestora. Astfel, deciziile obligatorii ale Curții Constituționale ar fi lipsite
DECIZIE nr. 866 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 11 şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268806_a_270135]
-
din Codul de procedură civilă, din cauză că hotărârea a cărei revizuire se cere nu antamează fondul, este lipsit de eficiență însuși controlul de constituționalitate, întrucât părțile se află în imposibilitatea de a beneficia de efectele deciziei Curții, deci ale controlului de constituționalitate pe care ele l-au declanșat, ceea ce reprezintă o veritabilă sancțiune aplicabilă acestora. Astfel, deciziile obligatorii ale Curții Constituționale ar fi lipsite de orice efecte juridice, iar rolul instanței constituționale ar fi negat. În plus, aceasta echivalează cu o limitare
DECIZIE nr. 866 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 11 şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268806_a_270135]
-
de lege. Or, Curtea reține că exproprierea realizată în conformitate cu cerințele Legii din 1921 constituie în privința terenurilor cu destinație forestieră un mod de dobândire prevăzut de lege a unui bun de interes public. 23. În cauza de față, autorul excepției contestă constituționalitatea dispozițiilor legale care permit reconstituirea dreptului de proprietate privată în ariile naturale protejate, considerând că în privința terenurilor aflate în asemenea zone trebuie să opereze o interdicție generală în privința reconstituirii dreptului de proprietate privată. 24. În privința ariei naturale protejate, Curtea observă
DECIZIE nr. 748 din 4 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , precum şi ale art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 24 alin. (1), (1^2) şi (1^4) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268823_a_270152]
-
care statul nu deținea un drept de proprietate potrivit normelor în vigoare la data exproprierii. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , Curtea nu are competența de a modifica sau completa normele legale supuse controlului de constituționalitate. O a treia problemă ține de faptul că este relativizat în mod nepermis caracterul veridic al mențiunilor din cartea funciară. Principiul înscrierii, respectiv regula dobândirii, transmiterii și stingerii drepturilor reale imobiliare exclusiv prin efectul înscrierii, a constituit încă de la introducerea
DECIZIE nr. 748 din 4 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , precum şi ale art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 24 alin. (1), (1^2) şi (1^4) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268823_a_270152]
-
35 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 trebuia respinsă ca inadmisibilă, problemele ridicate vizând esențialmente chestiuni de interpretare și aplicare a legii, precum de stabilire a stării de fapt, aspecte care, în mod vădit, excedează controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională. Judecător, Puskas Valentin Zoltan ----
DECIZIE nr. 748 din 4 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , precum şi ale art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 24 alin. (1), (1^2) şi (1^4) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268823_a_270152]
-
modificarea Legii nr. 656/2002 în sensul arătat în susținerea excepției constituind atribuția exclusivă a acestuia. 10. În ceea ce privește prevederile art. 272 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 31/1990 se arată ca acestea au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, prilej cu care, prin Decizia nr. 1.025 din 14 iulie 2011 , Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată această excepție de neconstituționalitate. Se sus��ine că atât considerentele, cât și soluția deciziei anterior referite sunt aplicabile și în prezenta cauză
DECIZIE nr. 785 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 teza a doua, art. 2 lit. c) şi art. 9 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului şi art. 272 alin. (1) lit. b) din Legea societăţilor nr. 31/1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268891_a_270220]
-
executarea pedepselor, a măsurilor educative și a măsurilor de siguranță, pronunțate în baza legii vechi, precum și toate consecințele penale ale hotărârilor judecătorești privitoare la aceste fapte încetează prin intrarea în vigoare a legii noi. 17. Aceste aspecte nu vizează însă constituționalitatea legii, ci constituie o problemă de aplicare a ei, a cărei analiză nu intră în sfera atribuțiilor Curții Constituționale. În acest sens, Curtea a statuat, în numeroase rânduri, în jurisprudența sa, că nu este competentă să se pronunțe cu privire la aspecte
DECIZIE nr. 785 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 teza a doua, art. 2 lit. c) şi art. 9 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului şi art. 272 alin. (1) lit. b) din Legea societăţilor nr. 31/1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268891_a_270220]
-
a II-a este existența condițiilor de muncă deosebite și a uzurii capacității de muncă a acelor persoane ce au lucrat în astfel de condiții. ... VIII. Jurisprudența Curții Constituționale 27. Curtea Constituțională nu a fost învestită cu examinarea controlului de constituționalitate a dispozițiilor legale supuse interpretării și, deci, nu a statuat asupra acestora. IX. Jurisprudența C.E.D.O și a C.J.U.E. 28. Nu au fost identificate hotărâri relevante față de problema de drept a cărei dezlegare se solicită. X. Răspunsul Ministerului Public - Parchetul
DECIZIE nr. 33 din 16 noiembrie 2015 privind dezlegarea chestiunilor de drept ce formează obiectul Dosarului nr. 2.724/1/2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268864_a_270193]
-
fonduri publice, precum și asimilările referitoare la un anumit nivel de salarizare intră în atribuțiile legiuitorului de a edicta acte normative cu putere de lege. Potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului". 17. De altfel, Curtea reține că legiuitorul a stabilit că, începând cu data de 1 ianuarie 2015, salarizarea personalului din structurile cu rol de organisme
DECIZIE nr. 813 din 24 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2013 pentru stabilirea unor măsuri bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269273_a_270602]
-
că este cel puțin discutabilă, dacă nu chiar greșită, calificarea conducătorului lucrărilor Comisiei drept conducătorul autorității publice, neexistând o congruență și o echivalență juridică între cele două noțiuni. Încercarea Curții de a converti practica instanțelor judecătorești într-un criteriu de constituționalitate și a plasa, prin însuși acest fapt, acțiunea legiuitorului în afara cadrului constituțional este, de asemenea, discutabilă. 9. În consecință, se constată că, pentru a da curs acestei realități normative, așadar, nu celei jurisprudențiale, legiuitorul nu trebuia nici măcar să reglementeze o
DECIZIE nr. 889 din 16 decembrie 2015 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului unic punctul 2 subpunctul 4 şi ale articolului unic punctul 4 - referitor la art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2015 - din Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum şi ale art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269281_a_270610]
-
anterioară sesizării sale cu excepția de neconstituționalitate, însă, având în vedere cele reținute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora "sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare", precum și faptul că dispozițiile de lege criticate sunt aplicabile în cauza în care a fost
DECIZIE nr. 797 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269275_a_270604]
-
legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare", precum și faptul că dispozițiile de lege criticate sunt aplicabile în cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, urmează să analizeze constituționalitatea textelor de lege criticate, așa cum a fost sesizată. Dispozițiile art. 21 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 au următoarea redactare: "(1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite
DECIZIE nr. 797 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269275_a_270604]
-
hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie -31 decembrie 2014. Aceste dispoziții de lege nu au mai constituit obiect al analizei de constituționalitate, însă Curtea constată că soluții legislative asemănătoare au fost cuprinse și în alte acte normative, unele dintre acestea fiind supuse analizei de constituționalitate. Astfel, prima reglementare privind eșalonarea plății unor sume prevăzute în titlurile executorii s-a f��cut prin
DECIZIE nr. 797 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269275_a_270604]
-
1 ianuarie -31 decembrie 2014. Aceste dispoziții de lege nu au mai constituit obiect al analizei de constituționalitate, însă Curtea constată că soluții legislative asemănătoare au fost cuprinse și în alte acte normative, unele dintre acestea fiind supuse analizei de constituționalitate. Astfel, prima reglementare privind eșalonarea plății unor sume prevăzute în titlurile executorii s-a f��cut prin art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției
DECIZIE nr. 797 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269275_a_270604]
-
având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2011, în anul 2012, respectiv în anul 2013. Curtea Constituțională s-a pronunțat în mai multe rânduri cu privire la constituționalitatea dispozi��iilor art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 , reținând, în esență, că acestea au în vedere rezolvarea unei situații extraordinare, prin reglementarea unor măsuri cu caracter temporar și derogatorii de la dreptul comun în materia executării
DECIZIE nr. 797 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269275_a_270604]
-
a Guvernului nr. 71/2009 , singura diferență constituind-o data la care au devenit executorii hotărârile judecătorești de acordare a unor drepturi salariale - perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2014 - și perioada de eșalonare. Așa fiind, Curtea apreciază că cele reținute cu privire la constituționalitatea dispozițiilor art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 sunt valabile și în ceea ce privește dispozițiile art. 21 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 . 17. Spre deosebire însă de criticile cărora Curtea le-a răspuns prin
DECIZIE nr. 797 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269275_a_270604]
-
obligă instituțiile publice la plata unor drepturi ce decurg din contractul individual de muncă, mai exact elementele salariale de bază care definesc raportul de muncă. 23. Desigur, pentru a analiza aplicabilitatea dispozițiilor de lege care constituie obiect al controlului de constituționalitate este necesar să fie avut în vedere raționamentul Curții de departajare între hotărârile judecătorești de acordare a unor drepturi salariale de bază ori suplimentare, așa cum s-a reținut prin Decizia nr. 355 din 22 martie 2011 . Astfel, deși prin decizia
DECIZIE nr. 797 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269275_a_270604]
-
nr. 221/2008 , fără ca în expunerea de motive a actului normativ menționat să fie prezentate argumente față de restrângerea drepturilor în raport cu dispozițiile art. 53 din Constituție. Invocă atât Decizia Curții Constituționale nr. 877/2011 prin care au fost supuse controlului de constituționalitate dispozițiile art. 5 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010 , cât și Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 11/2012 , pronunțată într-un recurs în interesul legii cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 5
DECIZIE nr. 829 din 3 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2), art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, precum şi a anexelor nr. 2 şi nr. 3b la lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269302_a_270631]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009. Astfel, autorii excepției critică reglementarea salarizării personalului didactic și didactic auxiliar - Legea nr. 63/2011 , cu privire la care Curtea s-a pronunțat prin numeroase decizii, în cadrul controlului a posteriori, constatând constituționalitatea acestora. 17. Referitor la încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, prin dispozițiile art. 1 alin. (1) și (2), art. 2 alin. (1) și (2) și art. 6 din Legea nr. 63/2011 , Curtea a amintit jurisprudența sa referitoare la
DECIZIE nr. 829 din 3 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2), art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, precum şi a anexelor nr. 2 şi nr. 3b la lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269302_a_270631]
-
Legea nr. 63/2011 a fost adoptată pentru a realiza unificarea salarizării unei categorii profesionale, respectiv pentru reglementarea unitară a domeniului vizat. În plus, Curtea a reținut că drepturile câștigate nu sunt cu nimic afectate prin reglementarea dedusă controlului de constituționalitate. 18. Curtea a constatat, de asemenea, că, în materia salarizării personalului didactic și didactic auxiliar, a existat o situație juridică specifică, determinată de succesiunea a numeroase acte normative cu acest obiect de reglementare ��i de practica judiciară neunitară, care a
DECIZIE nr. 829 din 3 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2), art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, precum şi a anexelor nr. 2 şi nr. 3b la lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269302_a_270631]
-
Cu privire la principiul constituțional al art. 1 alin. (5), prin Decizia nr. 575 din 4 mai 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 26 mai 2011, Curtea s-a pronunțat și în cadrul controlului a priori de constituționalitate asupra Legii privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ (devenită Legea nr. 63/2011 ), reținând că acesta impune existența unei legislații predictibile, unitare și coerente. De asemenea, impune limitarea posibilităților de modificare
DECIZIE nr. 829 din 3 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2), art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, precum şi a anexelor nr. 2 şi nr. 3b la lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269302_a_270631]