15,207 matches
-
destul de densă. Scheletele din pleistocen (prima parte a cuaternarului, deci ultima perioadă a neozoicului, când se pare că apare omul) ca și cele din neolitic, din epoca bronzului etc., aflate în mormintele descoperite de Riviere în 1872, atestă prezența și diversitatea antropologică a oamenilor în toată peninsula, încă din timpuri străvechi. Hărțile istorică și orografică (a mișcărilor terestre în timp) explică în parte harta antropologică. (Les races et l’histoire, Paris, 1932). Într-un îndelung bioproces gestant, acest spațiu a atras
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
instruirea într-o mânăstire benedictină și la 16 ani, începe studiile medicale la Basel dar diploma de medic o ia în Italia, la Ferrara. Neastâmpărul său temperamental nu-l ține pe loc nicăieri. Recomandă medicilor să călătorească pentru a cunoaște diversitatea realității, a oamenilor, a bolilor. ține la adevăr și omenie. La un moment dat e ajutat de umanistul Erasmus, autor al Elogiului nebuniei, și ajunge medic municipal la Basel. Adversar al inerției și automulțumirii Paracelsus iscă scandaluri, schimbă locul și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
anatomie patologică la Wuzburg și Berlin. Chiar Cl. Bernard publică în 1859 Cours de pathologie expérimentale și L. Traube publică un tratat similar în germană (18711878). Tratatul Die Cellularpathologie (1858) îi aduce un strălucit renume. Aprofundând studiul celulei el afirmă diversitatea lor care este de fapt diversitatea țesuturilor. Dezechilibrul celular este dezordinea tisulară, organică. Omne ovum ab ovo (Harvey) devine omne cellula ab cellula. Virchow se ocupă de îmbolnăvirea țesuturilor și cu aceasta, el se sincronizează cu contemporanii săi bacteriologi. Studiul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Chiar Cl. Bernard publică în 1859 Cours de pathologie expérimentale și L. Traube publică un tratat similar în germană (18711878). Tratatul Die Cellularpathologie (1858) îi aduce un strălucit renume. Aprofundând studiul celulei el afirmă diversitatea lor care este de fapt diversitatea țesuturilor. Dezechilibrul celular este dezordinea tisulară, organică. Omne ovum ab ovo (Harvey) devine omne cellula ab cellula. Virchow se ocupă de îmbolnăvirea țesuturilor și cu aceasta, el se sincronizează cu contemporanii săi bacteriologi. Studiul celulei este tot microscopic. Cl. Bernard
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
1978: 201 și urm.) și amendată la scurt timp de Ruwet (1982: 245−247), care pune la îndoială utilitatea unei astfel de restricții semantice, pledând mai degrabă pentru ideea unui continuum (opinie pe deplin motivată, pentru că astfel se poate explica diversitatea impresionantă a substantivelor și a adjectivelor care pot apărea în română pe prima poziție). În cazul în care N1 este un substantiv, o apariție specială o reprezintă numele etnice. Numele proprii, numele etnice sau cele de meserii care se întâmplă
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
a murit în 1687, iar șocul a fost pentru Hooke atât de puternic încât în anii care au urmat el a decăzut complet. A murit în 1703, iar doi ani mai târziu i s au publicat notițele care au dezvăluit diversitatea preocupărilor sale. ANTON VAN LEEUWENHOEK în lumea ființelor invizibile Unul dintre cei mai pasionați șlefuitori de lentile minuscule a fost olandezul Anton van Leeuwenhoek. El dorea ca lentilele sale să fie cele mai bune și a reușit: și-a construit
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
păduche. Scrisoarea a fost imediat publicată în Philosophical Transactions, fiind urmată în total de 165 de scrisori în decurs de 50 de ani. Scriind în limba sa maternă, Leeuwenhoek avea un stil direct și inteligibil și a descris o mare diversitate de specimene. În 1676, el considera protozoarele descoperite în apa de ploaie drept niște mici animacule, și cele mai jalnice ființe din câte mi-a fost dat să văd; pentru că, atunci când se întâlnesc cu oricare din particulele sau micile filamente
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
drumul spre aceasta. Crâmpeie din lunga poveste a atomului Din cele mai vechi timpuri s-a pus problema structurii materiei. Fără posibilități de investigare adecvate, s-a presupus doar existența unor entități (elemente) primordiale, care prin asamblare, să conducă la diversitatea materiei, dar, în același timp, și la unitatea ei. După Tales din Milet (640-546 î.Hr.), material nu reprezintă altceva decât diferite forme de manifestare a apei. Alți filozofi erau de părere că nu apa, ci aerul, respective focul ar fi
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
la infinit. Continuând cu operația de divizare se ajunge până la urmă la niște particule care, la rândul lor, nu mai pot fi divizate, numite atomi. În concepția anticilor, atomii reprezintă cărămizile fundamentale ale materiei, fiind invizibili, indivizibili, impenetrabili și eterni. Diversitatea lumii materiale rezultă din combinarea unui număr finit de atomi. Pentru că teoria nu avea susținere experimentală, multă vreme atomismul a fost considerat doar o speculație. Concepțiile lui Democrit au fost vehement criticate de Aristotel (389-322 î.Hr.). După Aristotel, materia este
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
absența aptitudinilor. M. Călin consideră că, în cazul profesorului, competența este condiționată de informație, care acționează asupra performanței și a stilului de muncă (M. Călin, 1996, p. 48). În ceea ce privește structura setului de competențe necesare exercitării profesiei didactice, există o mare diversitate de păreri. Practic, fiecare autor are propria părere în această direcție. M. Călin identifică șase competențe necesare în atingerea scopurilor educației: * competența comunicativă presupune inițierea și declanșarea actului comunicării de către profesor, prin combinarea a diferite căi de transmitere și de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
dar și ca artificiu” - decretează unii, ba nu, ripostează alții, este “vârsta participării la progresul social”; cei mai mulți o consideră ca fiind în totalitate o “problemă moral-psihologică”, dar sunt și unii care cred că este aproape în exclusivitate o “problemă socială”. Diversitatea opiniilor referitoare la adolescență derivă din complexitatea în sine a acestei etape din viața omului, cu o dinamică excepțională în timp, cu multideterminări și multicondiționări, dar și din poziția oarecum incertă pe care o ocupă adolescentul în sistemul perioadelor evolutive
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
același timp viitorul, ocupându-și locul cuvenit în sistemul relațiilor sociale și dorind obținerea prețuirii colective asociată statutului său de viitor adult. Adolescența este etapa transformărilor biosomatice și psihice majore, caracterizată prin solicitări și eforturi adaptative continue la exigențele și diversitatea structurilor sociale, culturale, educaționale, profesionale, economice, ideologice, fapt ce generează tensiuni și situații stresante, frământări interioare, meditații și reverii, mutări și restructurări în conștiință. Toate acestea au ca rezultat constituirea imaginii de sine, a conștiinței și a conștiinței de sine
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
epocă, este însă cea mai cunoscută. Dacă S. Hall fixează adolescența ca studiu de sine stătător în dezvoltarea individului, tot el începe seria încurcăturilor generate de contradicția dintre viziunea psihologică și cea socială. Dacă viziunea socială va tinde spre recunoașterea diversității determinată de fiecare cultură în parte spre precizarea unității, căci conform „teoriei recapitulării”,în spatele adolescenței este mereu aceeași istorie cu aceleași perioade mari de evoluție. Această contradicție a dat naștere unei probleme nerezolvate nici până astăzi, unde începe și unde
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Aderarea la Uniunea Europeană nu presupune un proces de echilibru între valorile cultural comune și cele naționale; diversitatea europeană nu trebuie să fie o sursă de divizare și conflicte. 21) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) Consiliul Europei a adoptat Convenția europeană a drepturilor omului B) este adoptată Declarația de independență a S.U
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
că stimulează participarea elevilor, care anterior au fost excluși sau marginalizați, În al doilea rând, se au În vedere datele ce privesc procese eficiente pentru Îmbunătățirea activității În școli. Adesea, când explorăm universul ființei umane, ne confruntăm cu o mare diversitate. Copiii care ne trec pragul școlii, ne pun În situația de a căuta mereu noi soluții la probleme ridicate și nu sunt puține. Uneori suntem puși În dificultate de complexitatea problemelor. Una dintre acestea o reprezintă copiii cu cerințe educaționale
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina TABACU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2152]
-
exces, și către corelări mai generale, cu vagi ecouri lirice și uneori chiar metafizice. Foarte semnificativă pentru preferințele criticului este și selecția numelor care îl interesează. El se îndreaptă mai ales către scriitorii intelectualiști și problematici, iar în privința criticilor, desi diversitatea și numărul lor sunt mai mari, arată predilecție celor care îi provoacă reacții mai vii și mai semnificative pentru propria viziune teoretică, acordând o atenție la fel de susținută și spiritelor constructive, și celor analitice. A treia carte, Scena literaturii (1987), cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287235_a_288564]
-
devenit din ce în ce mai evident că o singură mare teorie era insuficientă pentru a explica motivația (Appley, 1991 apud Reeve, 2009). În încercarea de a acoperi întreaga gamă a fenomenului motivațional, portretul modern al studiului motivației este caracterizat acum de o mare diversitatea de teorii („mini teorii”) în opoziție cu o mare teorie consensuală (Reeve, 2009). 3.2.1 Mini teorii Aceste teorii își îndreaptă atenția spre fenomene motivaționale specifice, ele încearcă să investigheze și să înțeleagă un fenomen motivațional particular, o circumstanță
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
noua viziune a ființei umane ca fiind activă înnăscută, flexibilă din punct de vedere cognitiv și cu motivație în continuă expansiune (Berlyne, 1975; Maslow, 1987; Rogers, 1961 apud Reeve, 2009). Devine din ce în ce mai evident că modelele tradiționale ale motivației nu explică diversitatea comportamentului regăsit în mediul organizațional. În timp ce cercetările și teoriile se construiesc în zona setării scopurilor, sistemelor de recompensă, leadership și planificarea postului, s-a realizat că înțelegerea comportamentelor organizaționale are la bază premiza că indivizii acționează prin metode ce le
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
și importanța banilor sunt la fel de variate ca și personalitatea indiviziilor. Banii pot fi priviți ca fiind buni sau răi, pot stârni invidie sau genera respect, pot însemna putere, împlinire, libertate și securitate (Liam 1997 apud Sabri, Hayhoe și Ai, 2006). Diversitatea experiențelor anterioare și de socializare ale indiviziilor face dificilă identificarea unui singur sens pentru bani. Datorită experiențelor de socializare diferite oamenii ajung să perceapă banii diferit (Liam 1997 apud Sabri, Hayhoe și Ai, 2006). Unele din atitudinile studiate de cercetători
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
Abrégé de tout l'univers"), după cum se spune în Discurs către Cliton (Discours à Cliton), ea este inacceptabilă. Autorul anonim al acestui Discurs, publicat în 1637, o condamnă cu o virulență fără asemănare. Dacă scoateți din scenă această pluralitate și diversitate de timpuri, de acțiuni și de locuri, nu veți putea pune acolo marile întâmplări și, în afara faptului că Poezia dramatică va pieri printr-o mare sterilitate de subiecte, nimeni nu va vedea în Poemele simple pe care le veți face
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
spune actorii, cum o face lupta lui Perseu cu monstrul: dar m-am ferit să pun să fie cântat ceva necesar înțelegerii piesei, pentru că în mod obișnuit cuvintele ce se cântă fiind prost înțelese de auditori, din cauza confuziei aduse de diversitatea vocilor care le pronunță împreună, ar provoca o mare obscuritate în înțelegerea lucrării, dacă ar trebui să instruiască auditoriul asupra vreunui lucru important. Nu la fel se întâmplă cu mașinăriile, care nu sunt în această tragedie niște lucruri detașate, ele
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Permiteți (...) ca frumusețea reprezentației să înlocuiască lipsa versurilor frumoase pe care nu le veți găsi într-o atât de mare cantitate ca în Cinna sau în Rodogune, pentru că principalul meu scop aici a fost să satisfac vederea prin strălucirea și diversitatea spectacolului, și nu să impresionez spiritul prin forța raționamentului, sau inima prin delicatețea pasiunilor." 4.1.2. Adevărat sau verosimil Dacă sunt cu toții unanimi în condamnarea miraculosului, divergențele apar între Corneille și docți începând cu momentul în care este vorba
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
pe care ea îl dorește. De aceea, oricât ar fi de lungă această Narațiune fără nicio întrerupere, ea nu plictisește; ornamentele de Retorică cu care am încercat să o îmbogățesc nu o fac de condamnat pentru prea mult artificiu, iar diversitatea figurilor sale nu te face deloc să regreți timpul pierdut cu ea." Povestirea are totuși apărători printre docți. Chapelain ia cu atât mai multă bunăvoință partea povestirii împotriva celor care o judecă plictisitoare, cu cât ea satisface verosimilul, cu condiția
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
a desemna un loc precis, pentru ca același decor să poată fi păstrat pe durata întregii piese și pentru ca spectatorul să nu fie sensibil la schimbare. Acest lucru ar ajuta la înșelarea auditoriului, care nevăzând nimic ce-ar putea face remarcată diversitatea locurilor, nu și-ar da seama de schimbare, puțini dintre ei fiind capabili de un spirit de observație usturător și critic, majoritatea pasionându-se de acțiunea pe care o văd reprezentată." Diderot, un secol mai târziu, va construi conceptul de
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Il Pastor fido), scrisă între 1580 și 1585. Docților care îi reproșează de a fi violat ierarhia genurilor amestecând elemente de comedie și elemente de tragedie, Guarini le răspunde că nu este posibil să reprezinți varietatea din natură decât prin diversitatea artei. Lope, care consideră comedia ca pe o tragi-comedie, îi îndeamnă, pentru aceleași motive, pe autorii dramatici, să amestece genurile. Bazându-se pe exemplul lui Plaut, care, în Amfitrion, nu ezită să-i introducă pe zei într-o comedie, el
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]