15,087 matches
-
prezența ei în țesuturi să fie mai dificil de observat. Totuși ea poate fi observată histologic în bursă lui Fabricius la puii de găină infectați cu virusul bursitei infecțioase sub forma unor puncte intens hematoxilinice, după 3-4 zile de la infecția experimentală (Observație inedită!A. Savill J. și colab. (2002Ă recomandă pentru evidențierea histologica a apoptozei colorantul Hoechst 33342. În țară noastră, Mărculescu Zoia și colab. (2000Ă au evidențiat apoptoza cu ajutorul flow-citometrului EPICS-XL și celulele necrozate prin colorarea cu iodura de propidiu
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
care „inițiază, întrețin, amplifica sau blochează activarea și creșterea, celulelor imune Ț și B’’ (Târziu E., 2004; Vior C. și colab., 2006Ă. Subcomitetul Uniunii Internaționale a Societăților de Imunologie urmărește descoperirea de noi interleukine, validează pe cele existente și reproduce experimental proprietățile caracteristice ale acestora. În anul 2005 numărul interleukinelor a crescut la 30, pe care Janeway și colab. le-au sistematizat în patru familii: I-Hematopoietine: ÎL-2, ÎL-3, ÎL-4, ÎL-5, ÎL-6, ÎL-7, ÎL-9, ÎL- 11, ÎL-13, ÎL-21; II-Familia Interleukinelor 10: ÎL-10
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
contagioasă canina (După Smith și Jones, 1958Ă MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 119 Inflamațiile apoptotice Inflamațiile apoptotice sunt efectul noilor achiziții referitoare la mecanismele morții celulare (vezi Citotanatologie cap. IA. Contrar părerilor mai vechi, după care numai necroza induce reacții inflamatorii, cercetările experimentale au relevat prezența acestor reacții și în țesuturile moarte prin apoptoza. Moroșanu (2004Ă le-a observat în ficatul de om după hepatectomia parțială și a adoptat termenul de hepatită apoptotică, iar noi am observat apoptoza în bursă lui Fabricius, la
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
neimunologice la rândul lor pot fi inactive: granuloamele de corpi străini inerți produse de talc, materiale plastice, substanțe cu proprietăți imunosupresive și granuloame neimunologice active produse de corpi străini cu efect letal, toxic, asupra fagocitelor (siliciu la om și numai experimental, la animaleă. În raport cu substanță generatoare se utilizează în aceste cazuri și denumirile de: oleogranuloame, lipogranuloame, parafinoame, talcogranuloame, granuloame de sutura (produse de catgut și matasea etc. Granuloamele imunologice sunt cele mai importante, granulomul tuberculos fiind considerat că prototip al granuloamelor
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
și teoretic, atunci artele - chiar și arta literară - nu pot fi forme ale adevărului. Pe de altă pante, dacă se acceptă definiții pozitiviste, restrictive, care limitează adevărul la ceea ce poate fi verificat metodic de către oricine, atunci arte. nu poate fi, experimental, o formă a adevărului- în această situație soluția pare a fi să admitem existența unui adevăr bimodal sau plurimodal, să admitem că există diferite "moduri de a cunoaște" sau că există două tipuri fundamentale de cunoaștere, fiecare folosind un sistem
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
printr-o parodiere a scenei climactice a sărutului pe gură, care survine ca o sigilare a unui recipient, în timp ce Salomeea nu este încercată decât de curiozitatea specifică unui om de știință. Pasiunea mortiferă a nimfetei s-a transformat în curiozitate experimentală. Caracterul ezoteric al celebrului dans al celor șapte văluri este supralicitat până la deriziune. Laforgue păstrează în recuzita luxuriantă a nimfetei datele unui exces delectabil, acumulare de detalii-ornamentale menite să reifice corporalitatea Salomeei, să o metamorfozeze într-un obiect estetic, asemeni
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
externă de informații. Căutarea externă Înseamnă achiziționarea de informații din surse din afara memoriei sale, care pot fi: surse personale: familie, prieteni, cunoscuți, vecini, colegi; surse de marketing: publicitate, ambalare, promovarea vânzărilor; surse publice: mass-media, organisme guvernamentale, instituite de cercetări; surse experimentale: examinarea și utilizarea produsului. Sica Stanciu (op.cit) apreciază că influența acestor surse de informații variază În funcție de categoria de produse și servicii și de particularitățile cumpărătorului. Cele mai multe informații, În genere, consumatorul le obține din surse comerciale, care sunt dominate de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a fenomenului de consum al drogurilor a fost caracterizată printr-o creștere rapidă a procentului de tineri care au Încercau să consume substanțe ilicite. România era deja o țară consumatoare de droguri În 1997, când 10% dintre tineri erau utilizatori experimentali, recreaționali, un procent mai ridicat decât media anilor 1995-2003 (9,2%). Răspunsul politic, administrativ s-a formulat În 1999, Însă răspunsul societății civile, a ONG, și În special, al specialiștilor din România este În curs de formare, aproape inexistent În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
În 1999, Însă răspunsul societății civile, a ONG, și În special, al specialiștilor din România este În curs de formare, aproape inexistent În dezbaterea publică și profesională. Tinerii din România care Încercă să consume droguri, utilizează, În primul rând, drogurile experimentale, recreaționale (marijuana, hașiș, extasy, LSD, alcool etilic + medicamente), cel mai des marijuana și hașiș (vezi Tabel 3). Tendința de consum a produselor de canabis este stabilă (8,9-9%), dar utilizarea LSD-lui este În creștere (0,2-1,8-2,4%), În rândul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
utilizarea LSD-lui este În creștere (0,2-1,8-2,4%), În rândul persoanelor care au afirmat că consumă droguri. Tendința prezentată cu privire la substanțele narcotice consumate În România este Întărită și de concluziile raportului EMCDDA, 2002, privind țările candidate, conform cărora consumul experimental, recreațional de droguri devine, În mod tot mai evident o parte integrantă a culturii tinerilor din țările candidate. Numărul persoanelor dependente de droguri este În creștere, conform statisticilor oficiale, care arată că În anul 2000 au fost Înregistrate 650 de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
heroina, fapt consemnat și În raportul EMCDDA, 2002. Tendința de creștere a numărului consumatorilor de droguri identificată de datele oficiale prezentate mai sus este confirmată și de rezultatele cercetărilor cantitative realizate pe teritoriul României. Raportată la tendința descrescătoare, specifică consumului experimental, recreațional, tendința crescătoare a dependenților de droguri poate avea un caracter paradoxal. Explicația posibilă a acestui fenomen este faptul că mai puțini tineri din România Încearcă să consume droguri, dar, dintre cei care Încercă, tot mai mulți devin dependenți. În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și de trafic al drogurilor și acțiunile specifice de combatere a criminalității legate de fenomenul narcomaniei au fost tot mai vizibile. Incidența consumului de droguri În România prezintă o tendință descrescătoare, de stabilizare, În ultimii ani (2000-2002), În rândul consumatorilor experimentali, recreaționali, Însă, pe de altă parte, se prefigurează o tendință de creștere a consumatorilor problematici (dependenți). Structura de prevenire a consumului de droguri din România, aflată În plin proces de dezvoltare și integrare, poate fi considerată ca un factor protectiv
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de date (gen EDDRA) și a unei structuri de evaluare a activităților antidrog. Pe baza acestor realități și a datelor prezentate mai sus, putem presupune că În perioada 2003- 2007 tendința de stabilizare a consumului de droguri cu scop recreațional/experimental rămâne neschimbată. Faptul că problematica drogurilor În România este abordată, În primul rând, din punct de vedere politic, administrativ și la nivelul organelor de constrângere specializate În lupta Împotriva drogurilor reprezintă/va reprezenta o problemă majoră, pe termen lung și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
P., 1993, „The Discourse of American Civil Society: A New Proposal for Cultural Studies”, Theory and Society, 22 (2), pp. 151-207. Alloy, L.B.; Abramson, L.Y., 1979, „Judgement of contingency in depressed and non-depressed students: Sadder but wiser”, Journal of Experimental Psychology, 108 (4), pp. 441-485. Almond, G.A.; Verba, S., 1993, The civic culture: Political attitudes and democracy in five nations, ediție nouă, Sage Publications, Newbury Park [ed. rom.: Cultura civică. Atitudini politice și democrație în cinci națiuni, traducere de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
autonom de drumul ei și-i sensibilizează periodic pe toți cei interesați (factorii de decizie, sistemul școlar, marele public etc.), prin comunicate, articole de popularizare, emisiuni etc. Uneori, aceste inițiative pot provoca o masă critică, iar aceasta poate determina introducerea experimentală și/sau generalizată a soluțiilor respective în practica educativă. d)Modelul interacțiunii generale, care ia în considerare că oricare dintre partenerii sociali (factorii de decizie, cercetarea, practica școlară) poate avea inițiativa, participînd în deplină armonie la ameliorarea educației. Este un
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
care au și o pregnanță epistemologică sporită. Apelînd la acest modus operandi, distingem astfel între: (a) cercetarea fundamentală și cercetarea aplicativă; (b) cercetarea transversală, cercetarea longitudinală și cercetarea interculturală; (c) cercetarea cantitativă și cercetarea calitativă; (d) cercetarea constatativă și cercetarea experimentală. În cele ce urmează, le vom discuta pe scurt pe fiecare dintre acestea. 1.4.1. Cercetarea fundamentală versus aplicativă Cercetarea pedagogică fundamentală contribuie la constituirea pedagogiei ca știință, este teoretică și intens conceptualizată și presupune formularea unor teorii, legi
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
focus-grupul și studiul de caz sînt considerate studii calitative. Rezultatele studiilor cantitative au un grad mai ridicat de obiectivitate comparativ cu cele obținute în urma studiilor calitative, al căror grad de obiectivitate este mai redus. 1.4.4. Cercetarea constatativă versus experimentală Cercetarea constatativă își propune obținerea unor informații privind fenomenele pedagogice investigate, precum și verificarea unor relații și corelații între aspectele analizate. Metodele de cercetare folosite de cele mai multe ori sînt chestionarul și interviul, dar și alte metode, cum ar fi observația, focus
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
ori sînt chestionarul și interviul, dar și alte metode, cum ar fi observația, focus grupul etc. Într-o clasificare înrudită, aceste cercetări mai sînt numite și de tip observațional, în sensul că nu intervin efectiv în desfășurarea fenomenului investigat. Cercetarea experimentală urmărește verificarea unor relații cauzale între fenomenele și aspectele cercetate, descoperirea unor legi care guvernează procesul educațional, testarea unor teorii privind explicarea și predicția aspectelor analizate și se realizează de obicei prin metoda experimentului. Iar experimentul înseamnă, de la bun început
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
testarea unor teorii privind explicarea și predicția aspectelor analizate și se realizează de obicei prin metoda experimentului. Iar experimentul înseamnă, de la bun început, intervenția în desfășurarea fenomenului investigat urmată de măsurarea efectelor respectivei intervenții. 1.5. Cercetarea între observațional și experimental Ultima distincție discutată ne obligă totuși să adîncim puțin cei doi mari versanți ai cercetării științifice în general și ai celei pedagogice în particular: „observaționalul noninterveționist” și „experimentalul intervenționist”. În general, experimentul este considerat un fel de culme, de regină
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
urmată de măsurarea efectelor respectivei intervenții. 1.5. Cercetarea între observațional și experimental Ultima distincție discutată ne obligă totuși să adîncim puțin cei doi mari versanți ai cercetării științifice în general și ai celei pedagogice în particular: „observaționalul noninterveționist” și „experimentalul intervenționist”. În general, experimentul este considerat un fel de culme, de regină, o apoteoză a cunoașterii științifice. Foarte mulți teoreticieni, metodologi și cercetători chiar afirmă că nu există știință, în sensul deplin al termenului, decît acolo unde există experiment. Fără
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
la o asemenea poziție - totuși extremă, dacă nu chiar extremistă din punct de vedere epistemic -, trebuie totuși să recunoaștem că, dintre toate modalitățile de cercetare, experimentul pare să asigure nivelele de rigurozitate și chiar de obiectivitate cele mai ridicate. Metoda experimentală, de fapt, viziunea experimentalistă, fiind vorba despre mai mult decît despre o simplă metodă, a apărut în științele exacte și ale naturii încă din Renaștere, odată cu nașterea „spiritului științific modern” (Bachelard, 1938)1, și s-a dezvoltat în științele antropologice
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
în științele exacte și ale naturii încă din Renaștere, odată cu nașterea „spiritului științific modern” (Bachelard, 1938)1, și s-a dezvoltat în științele antropologice la sfîrșitul secolului al XIX-lea, mai ales sub impactul celebrei lucrări Introducere în studiul medicinei experimentale a lui Claude Bernard, cel care, de altfel, statuează „regulile metodei experimentale” în domeniul medicinei și, prin extensie, în aproape întreaga cercetare antropologică. În termenii cei mai simpli, viziunea experimentală constă, în primul rînd, în introducerea sau suprimarea unuia sau
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
științific modern” (Bachelard, 1938)1, și s-a dezvoltat în științele antropologice la sfîrșitul secolului al XIX-lea, mai ales sub impactul celebrei lucrări Introducere în studiul medicinei experimentale a lui Claude Bernard, cel care, de altfel, statuează „regulile metodei experimentale” în domeniul medicinei și, prin extensie, în aproape întreaga cercetare antropologică. În termenii cei mai simpli, viziunea experimentală constă, în primul rînd, în introducerea sau suprimarea unuia sau a mai multor factori determinați, într-o situație precis definită, în vederea verificării
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
mai ales sub impactul celebrei lucrări Introducere în studiul medicinei experimentale a lui Claude Bernard, cel care, de altfel, statuează „regulile metodei experimentale” în domeniul medicinei și, prin extensie, în aproape întreaga cercetare antropologică. În termenii cei mai simpli, viziunea experimentală constă, în primul rînd, în introducerea sau suprimarea unuia sau a mai multor factori determinați, într-o situație precis definită, în vederea verificării și a măsurării efectelor acestei intervenții. De regulă, experimentul este discutat prin raportarea la metodele de tip observațional
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
aplicativă. În activitatea de cercetare, această problemă, născută dintr-o situație educativă, va fi formulată sub forma unei ipoteze, pe care cercetătorul urmează să o verifice prin întregul itinerar al cercetării sale. Așa cum arăta Claude Bernard, amintitul părinte al cercetării experimentale moderne, „cercetarea poate verifica ipoteza de la care pornește la drum prin două feluri de date/fapte, observate anterior și provocate experimental”. În primul caz, este vorba despre cercetări bazate pe observația sistematică a situației - în cazul nostru, educative -, pe metode
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]