15,139 matches
-
larga concepție despre lume pe care le făcuse posibile științele naturii și filosofia Renașterii, Immanuel Kant a descins la forța spiritului uman, căreia i se datorează faptul că poate alcătui în general imagini și concepții, poate forma idei și propune idealuri. El a dezvăluit ceea ce a numit "arta ascunsă în interiorul uman", activitatea sintetizatoare involuntară ce se manifestă în orice senzorialitate și în orice gînd. Și cînd s-a pus întrebarea cîtă valabilitate revine rezultatelor acestei activități, el a răspuns că valabilitatea
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
de toate zilele. Criteriul realității ne îndeamnă la o muncă mereu reînnoită atît pentru a găsi ori a produce noi observații, cît și pentru a căuta o legătură cît mai exactă între observațiile reținute. Noțiunea de realitate există ca un ideal de care ne putem apropia, dar care ridică mereu noi pretenții. Înarmat cu acest ideal, marele humor înlătură orice realism dogmatic. Nici o realitate ce ne stă în față nu satisface conceptul de realitate (cf. § 34). Într-o astfel de considerare
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
găsi ori a produce noi observații, cît și pentru a căuta o legătură cît mai exactă între observațiile reținute. Noțiunea de realitate există ca un ideal de care ne putem apropia, dar care ridică mereu noi pretenții. Înarmat cu acest ideal, marele humor înlătură orice realism dogmatic. Nici o realitate ce ne stă în față nu satisface conceptul de realitate (cf. § 34). Într-o astfel de considerare a existenței, pe care o face posibilă această noțiune de realitate, concomitent ideală și experimentală
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
gîndirii, cf. Der menchliche Gedanke, § 44-45; § 53. 100 Hans Raeder (Platos philosophische Entwicklung, Leipzig, 1905, p. 208) nu găsește în acest punct nici o contradicție între cele două dialoguri, întrucît unitatea dintre tragedie și comedie este stabilită în Banchetul ca un ideal, pe cînd aceeași unitate este concepută ca imposibilă în Statul. În realitate însă, sînt două idealuri opuse între ele: idealului poetic din Banchetul îi este contrapus, în Statul, idealul etic al unei personalitîți întemeiate pe autolimitare și armonie interioară, ce
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
208) nu găsește în acest punct nici o contradicție între cele două dialoguri, întrucît unitatea dintre tragedie și comedie este stabilită în Banchetul ca un ideal, pe cînd aceeași unitate este concepută ca imposibilă în Statul. În realitate însă, sînt două idealuri opuse între ele: idealului poetic din Banchetul îi este contrapus, în Statul, idealul etic al unei personalitîți întemeiate pe autolimitare și armonie interioară, ce nu poate oferi cîtuși de puțin loc marii contradicții dintre tragic și comic. 101 Thackeray speră
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
acest punct nici o contradicție între cele două dialoguri, întrucît unitatea dintre tragedie și comedie este stabilită în Banchetul ca un ideal, pe cînd aceeași unitate este concepută ca imposibilă în Statul. În realitate însă, sînt două idealuri opuse între ele: idealului poetic din Banchetul îi este contrapus, în Statul, idealul etic al unei personalitîți întemeiate pe autolimitare și armonie interioară, ce nu poate oferi cîtuși de puțin loc marii contradicții dintre tragic și comic. 101 Thackeray speră că, potrivit acestei definiții
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
unitatea dintre tragedie și comedie este stabilită în Banchetul ca un ideal, pe cînd aceeași unitate este concepută ca imposibilă în Statul. În realitate însă, sînt două idealuri opuse între ele: idealului poetic din Banchetul îi este contrapus, în Statul, idealul etic al unei personalitîți întemeiate pe autolimitare și armonie interioară, ce nu poate oferi cîtuși de puțin loc marii contradicții dintre tragic și comic. 101 Thackeray speră că, potrivit acestei definiții, ar putea fi socotit el însuși printre humoriști, cu toate că
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
BRAȘOV 1867 9692088 IANBRA COMIMPEX SRL BRAȘOV 1868 13870507 ICCO CONSTRUCT SRL BRAȘOV 1869 4581240 ICCO E.M.T.(ELECTRONIC MANUFACTURING TEHNOLOGY) SRL BRAȘOV 1870 7283630 ICCO ELECTRIC SRL BRAȘOV 1871 1104921 ICCO S.R.L. BRAȘOV 1872 4522937 ICCO-SYSTEMS SRL BRAȘOV 1873 3046401 IDEAL AUTO SRL BRAȘOV 1874 1114674 IMP SĂ BRAȘOV 1875 1093431 IMSAT-CUADRIPOL SĂ BRAȘOV 1876 16875649 INDEPENDENCE TOUR SRL BRAȘOV 1877 12361556 INSTAL-DAC SRL BRAȘOV 1878 7971566 IOIOS CO SRL BRAȘOV 1879 5450936 IPORO COM SRL BRAȘOV 1880 4256916 ITALCARS SRL
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191320_a_192649]
-
I-II, 1967), Estetica lui Tudor Vianu (1968), Esteticieni români (1969), Din tradițiile gândirii axiologice românești (1970), Arta de la A la Z (1978) -, cărțile propunându-și nu să incite intelectual, ci să îl edifice pe cititor asupra obiectului cercetării. În Idealul și valoarea estetică (1966), autorul, analizând noțiuni ca ideal, ideal social, ideal estetic, ideal artistic, valoare, creație etc., stabilește o serie de raporturi, operează disocieri, distinge nuanțe, sistematizează idei, expune poziții estetico-ideologice, astfel încât lucrarea poate iniția în substanța discuțiilor ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288704_a_290033]
-
dar caducă în timp, de a demonstra validitatea punctului de vedere marxist în fiecare problemă supusă examenului critic. Alt studiu, Gusturile între da și nu (1968), se întemeiază pe teza că, oricât de variate, „gusturile se înscriu în perimetrul unui ideal sau altul” și, în consecință, „enunțarea unei judecăți de gust sau a alteia presupune totdeauna o apreciere care, în mod implicit sau explicit, vizează o valoare (adevărată sau falsă)”. De aici, obligația pentru exegetul operei de artă „de a depăși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288704_a_290033]
-
civilizația modernă a pantomimei artei, existentă în Antichitate. În fine, Arta de la A la Z reordonează alfabetic concepte și probleme, expunerea eseistică, formulările clare fiind esențiale în transmiterea informației. SCRIERI: Detașamentul 7. Însemnările unui instructor de pionieri, București, 1954; Formarea idealului estetic și a gusturilor estetice în societatea socialistă (în colaborare cu Ludwig Grünberg), București, 1964; Idealul și valoarea estetică, București, 1966; Prelegeri de estetică, I-II, București, 1967; Estetica lui Tudor Vianu, București, 1968; Gusturile între da și nu, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288704_a_290033]
-
alfabetic concepte și probleme, expunerea eseistică, formulările clare fiind esențiale în transmiterea informației. SCRIERI: Detașamentul 7. Însemnările unui instructor de pionieri, București, 1954; Formarea idealului estetic și a gusturilor estetice în societatea socialistă (în colaborare cu Ludwig Grünberg), București, 1964; Idealul și valoarea estetică, București, 1966; Prelegeri de estetică, I-II, București, 1967; Estetica lui Tudor Vianu, București, 1968; Gusturile între da și nu, București, 1968; Esteticieni români, București, 1969; Din tradițiile gândirii axiologice românești, București, 1970; Estetica între știință și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288704_a_290033]
-
Artă și ordinator, pref. trad., București, 1974 (în colaborare cu Claudia Dumitriu); Stefan Morawski, Marxismul și estetica, I-II, pref. trad., București, 1977 (în colaborare cu Claudia Dumitriu). Repere bibliografice: Dumitru Micu, Câteva păreri, GL, 1967, 16; Ov. S. Crohmălniceanu, „Idealul și valoarea estetică”, AFT, 1967, 17; Teodor Tihan, „Estetica lui Tudor Vianu”, ST, 1968, 12; Ov. S. Crohmălniceanu, „Estetica lui Tudor Vianu”, RL, 1969, 7; Doru Mielcescu, „Nivele estetice”, VR, 1973, 5; Dan Cristea, Eseu și eseistică, LCF, 1974, 47
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288704_a_290033]
-
a influențelor acesteia asupra managementului de către managerii organizațiilor sportive este o necesitate a exercitării unei conduceri performanțiale. Cultura organizațională se referă la „valorile și ipotezele împărtășite care există într-o organizație” ( G. Johns 1998), fiind reprezentată de sistemul de valori, idealuri, așteptări credințe și reguli de conduită comune, predominante în rândul membrilor unei organizații sau la „ansamblul valorilor, credințelor, aspirațiilor, așteptărilor și comportamentelor conturate în decursul timpului în fiecare organizație, care predomină în cadrul său și îi condiționează funcționalitatea și performanțele” (O.
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
revista bucureșteană în ce constă aportul acestui harnic poet veteran la dezvoltarea „poeziei luptătoare” inspirate din actualitate: „Numeroase poezii din placheta Stelele păcii exprimă sentimentele oamenilor muncii înaintați, sentimente pe care nu le pot trăi decât cei ce slujesc un ideal înalt. Astfel, în poezia Fericirea închinată «memoriei scriitorului A.P. Pavlenco, laureat al Premiului Stalin, mort la masa de lucru scriind un articol despre Gorki», Mihu Dragomir redă într-un chip emoționant conținutul nou, deosebit de profund, al fericirii omului înaintat. Această
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Istoriei Partidului Comunist (bolșevic), din studiul vieții marilor luptătoare comuniste cum ar fi Dolores Ibaruri și tovarășa Ana Pauker. Într-adevăr, în interpretarea Gannei Lichta, Irina Răchițeanu a știut să exprime toată dârzenia unei femei pe care o însuflețește mărețul ideal de eliberare definitivă a poporului pe care o avântă în luptă imensa dragoste pentru om, iubirea fierbinte pentru Uniunea Sovietică și pentru patria pe care Armata Țării Socialismului a scos-o de sub jugul german, credința nestrămutată în victoria socialismului (...). Împreună cu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și-a pierdut iubitul în război sau Cântecele de galeră ale lui Cicerone Theodorescu cu Certificatul de alegător. Noi ne mândrim astăzi că poezia noastră este o poezie cu tendință, cu tendința de-a exprima adevărul vieții pătrunsă de înaltele idealuri umane ale socialismului și comunismului. Ea nu vorbește câtorva «rafinați», gustători de «chintesențe» ale decadentismului burghez, ale acelora care se îmbată de miasmele putreziciunii capitaliste, proslăvindu-le și făcând apologia descompunerii și a morții ca lege universală (...). Că poezia noastră
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
din însăși trăinicia vieții pe care o durează: Cum să se stingă-al nostru dor O clipă, una... Când steagul roșu-i arzător Întotdeauna! (Nu mă-ntreba) - Poetul e fericit știind că iubita lui pășește alături de dânsul, însuflețită de același ideal, de aceeași «patimă-dogoare»: dragostea de patrie și «dorința zborului ne-nfrânt spre socialism». Dacă n-ar fi așa, conchide poetul: Tu dragă nu mi-ai fi nicicând. (De fericit ce sunt...) - Conștient că viața și cauza pentru care luptă e grea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mare frumusețe. (...) Ștefan Iureș a vrut să ilustreze înalta idee a continuității luptei pentru fericirea poporului. Tineretul de azi este vrednicul urmaș al eroilor comuniști, dacă prin atitudinea sa în muncă se arată demn constructor al socialismului și luptă pentru idealurile pentru care au luptat și au murit comuniștii. Poetul urmărea în această parte să facem cunoștință cu eroii și să ne introducă în problemele care îl frământă. Și facem cunoștință cu ei. Gavrilă e voinic, foarte masiv și se pare
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
literatură „Mihai Eminescu” (...). În poezia La optsprezece ani - publicată în revista Anii de ucenicie a Școlii de literatură și critică „Mihai Eminescu” la sfârșitul anului trecut - urmărind colaborarea unui crez artistic, tânărul poet Florin Mugur, student al școlii, a mărturisit idealul spre care năzuiește, nu din unghi temperamental, ci ca expresie limpede a unei poziții de militant: Vreau să știu cânta în cântec Ca Beniuc, ca toboșarul Vremurilor ce-or să-mplânte Tot mai sus, stindard ca jarul. Versurile tânărului poet
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ce este și mai important, al progresului ideilor și practicilor democratice. Capitolul 3 CE NE AȘTEAPTĂ? Atunci cînd discutăm despre democrație, probabil că nimic nu naște o mai mare confuzie decît simplul fapt că "democrație" se referă și la un ideal, și la o actualitate. Și deseori nu facem clar această distincție. De exemplu: Alan spune: "Eu cred că democrația este cea mai bună formă de guvernămînt". Beth răspunde: "Probabil că ești nebun să crezi că așa-numitul guvernămînt democratic din
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Beth răspunde: "Probabil că ești nebun să crezi că așa-numitul guvernămînt democratic din țara asta este ceea ce putem avea mai bun! De fapt, nici nu cred că e vreun fel de democrație". Bineînțeles, Alan vorbește despre democrație ca un ideal, pe cînd Beth se referă la un guvernămînt real, numit de obicei democrație. Pînă cînd Alan și Beth nu își clarifică reciproc sensurile pe care le are fiecare în minte, probabil că se vor tot contrazice. Dintr-o experiență îndelungată
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
ne referim: Allan continuă: "Ah, dar nu m-am referit la guvernămîntul nostru propriu-zis. Aici, înclin să fiu de acord cu tine". Beth răspunde: "Păi, dacă vorbești despre guvernăminte ideale, atunci chiar că ai dreptate. Cred că luată ca un ideal, democrația este cea mai bună formă de guvernămînt. Din acest motiv mi-ar plăcea ca guvernul nostru să fie mult mai democratic decît în realitate". Filozofii au deschis dezbateri fără sfîrșit în privința diferențelor dintre judecățile noastre despre țeluri, finalități, valori
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
deseori folosită de economiști și spun că sîntem nevoiți să alegem dintre diverse "compromisuri" posibile. Pe parcurs vom întîlni toate aceste variante de judecăți de valoare și judecăți empirice. ȚELURI ȘI REALITĂȚI DEMOCRATICE Cu toate că este util să facem distincție între idealuri și realități, trebuie să înțelegem și modul în care idealurile sau scopurile democratice se leagă de realitățile democratice. Voi descrie aceste conexiuni în capitolele următoare. Pînă atunci, permiteți-mi să folosesc tabelul ca un ghid general pentru ceea ce urmează . Ce
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
alegem dintre diverse "compromisuri" posibile. Pe parcurs vom întîlni toate aceste variante de judecăți de valoare și judecăți empirice. ȚELURI ȘI REALITĂȚI DEMOCRATICE Cu toate că este util să facem distincție între idealuri și realități, trebuie să înțelegem și modul în care idealurile sau scopurile democratice se leagă de realitățile democratice. Voi descrie aceste conexiuni în capitolele următoare. Pînă atunci, permiteți-mi să folosesc tabelul ca un ghid general pentru ceea ce urmează . Ce este democrația? Ce înseamnă democrație? Altfel spus, ce standarde ar
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]