15,922 matches
-
vor zbura cu aripile. Mult accent se va pune pe sport, pe excursii, relația cu natura va fi mult mai importantă. Relația omului cu animalele va rămâne aceeași, în jurul nostru vor fi câini, pisici. Vor exista agricultori, vor fi și intelectuali care vor avea aparatură performanță pentru lucru. Bineînțeles că vom avea calculatoare, telefoane mobile și altele. Totuși</spân><spân style="font-size: medium;">,</spân><spân style="font-size: medium;"> scrisul de mână, în amintirea trecutului, nu va dispărea!</spân></p> DOROTEA WEISSBUCH
Locuințe în viitor imaginate de rezidentele și rezidenții Căminului Rosen () [Corola-website/Science/296101_a_297430]
-
font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> Tănăsoiu<a class="sdfootnoteanc" href="#sdfootnote3sym" name="sdfootnote3anc"><sup>3</sup></a> insistă pe câteva elemente recurente. </spân></spân></p> Isabela <spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">Preoteasa susține că în perioada post-comunistă, discursul intelectualilor a fost de la inceput marcat de </spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"><b>o direcție profund și explicit anticomunista,</b></spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> și </spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân
Realism socialist și gen - Despre dreptul de a privi și interpreta arta trecutului recent dintr-o perspectivă feministă locală () [Corola-website/Science/296130_a_297459]
-
style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">,</spân></spân> <spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">sau cu redactarea, cu </spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">contribuția</spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> mai multor intelectuali publici, a Raportului Tismăneanu, în 2006, care a condamnat regimul comunist, calificându-l drept ”ilegitim și criminal”. </spân></spân></p> Odată cu <spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"><b>profesionalizarea și instituționalizarea viziunii morale asupra comunismului</b></spân></spân><spân
Realism socialist și gen - Despre dreptul de a privi și interpreta arta trecutului recent dintr-o perspectivă feministă locală () [Corola-website/Science/296130_a_297459]
-
prin </spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"><b>respingerea (teoretică) a politicului</b></spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">, în toate manifestările sale. </spân></spân></p> Discursul dihotomic, esențialist, normativ, autoritar și moralist al intelectualilor post-1989 fundamentează <spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"><b>”consensul” că nu se poate vorbi despre trecutul recent decât dintr-o perspectivă în același timp apolitica și anticomunista, girata de profesioniști ai </b></spân></spân><spân style="font-size: medium
Realism socialist și gen - Despre dreptul de a privi și interpreta arta trecutului recent dintr-o perspectivă feministă locală () [Corola-website/Science/296130_a_297459]
-
Evelinei (și chiar sunt: reformele comuniste în educație și locuire sunt un fapt), forța lor persuasivă este subminată de construcția personajului. Cu toate resorturile afectului, Sandra susține că dimpotrivă, comuniștii au fost niște criminali, care au aruncat atâția preoți și intelectuali în pușcării. Iar toate reformele despre care vorbește Evelina ar fi fost făcute și de rege, dacă ar fi avut timp. Dar cu toate că susține punctul de vedere comun al discursului dominant autohton, și Sandra este construită într-un fel care
Subiectivitate și obiectificare în Sieranevada () [Corola-website/Science/296149_a_297478]
-
unor Joris Ivens sau Santiago Álvarez. [caption id="attachment 3866" align="aligncenter" width="480"] Imagine din La Hora de los Hornos (Vremea furnalelor) de Fernando Solanas și Octavio Getino[/caption] Al lor și al nostru</li> O dezbatere aprinsă despre rolul intelectualului și artistului în procesele liberatoare îmbogățește astăzi perspectivele asupra muncii intelectuale în toată lumea. Această dezbatere oscilează, cu toate acestea, între doi poli, acela care propune subordonarea întregii capacității intelectuale de muncă unor scopuri completamente politice, sau politico-militare, negând rațiunea întregii
Spre un al Treilea Cinema (Spre un cinema al periferiei). Partea I () [Corola-website/Science/296169_a_297498]
-
care propune subordonarea întregii capacității intelectuale de muncă unor scopuri completamente politice, sau politico-militare, negând rațiunea întregii activități artistice, cu argumentul că o astfel de activitate va fi întotdeauna absorbită de sistem; și celălalt pol, care susține dimensiunea duală a intelectualului: pe de-o parte „opera de artă”, „supremația frumuseții”, artă și frumusețe nu neapărat legate de necesitățile procesului politic revoluționar, iar pe de altă parte un angajament politic care constă de obicei în semnarea diverselor manifeste antiimperialiste. De fapt, o
Spre un al Treilea Cinema (Spre un cinema al periferiei). Partea I () [Corola-website/Science/296169_a_297498]
-
lor. Cultura noastră, care țintește spre emancipare, va continua să fie, până când această emancipare se materializează, o cultură subversivă, care aduce cu sine o artă, o știință, un cinema subversiv. Lipsa de înțelegere a acestor dualități îl face deseori pe intelectual să abordeze exprimările artistice sau științifice de parcă acestea ar fi fost „universal” concepute de către clasele dominatoare, cel mult aducându-le câteva corecții. Nu se reflectează suficient de adânc asupra unui teatru, a unei arhitecturi, a unei medicini sau psihologii, sau
Spre un al Treilea Cinema (Spre un cinema al periferiei). Partea I () [Corola-website/Science/296169_a_297498]
-
cel mult aducându-le câteva corecții. Nu se reflectează suficient de adânc asupra unui teatru, a unei arhitecturi, a unei medicini sau psihologii, sau asupra unui cinema revoluționar. Nu se reflectează suficient asupra unei culturi făcută de și pentru noi. Intelectualul privește fiecare dintre aceste practici drept unitare și corectabile doar din interior, și nu din afară, cu metode proprii și noi. Un astronaut sau un soldat folosește toate resursele științifice ale imperialismului. Psihologii, medicii, oamenii politici, sociologii, matematicienii, inclusiv artiștii
Spre un al Treilea Cinema (Spre un cinema al periferiei). Partea I () [Corola-website/Science/296169_a_297498]
-
bombardamente masive din partea statelor imperialiste etc. Dezvoltarea fiecărei specialități și domeniu de lucru, subordonându-le priorităților colective, este cea ce poate umple spațiile goale apărute în lupta pentru liberare; tot această fortificare ne va trasa, cu mai multă precizie, rolul intelectualului în vremurile noastre. Este evident că cultura și conștiința revoluționară la nivelul maselor nu se vor putea ridica decât după cucerirea puterii politice. Dar nu este mai puțin valabil faptul că folosirea mijloacelor științifice și artistice, împreună cu cele politico-militare, va
Spre un al Treilea Cinema (Spre un cinema al periferiei). Partea I () [Corola-website/Science/296169_a_297498]
-
politice. Dar nu este mai puțin valabil faptul că folosirea mijloacelor științifice și artistice, împreună cu cele politico-militare, va pregăti terenul pentru ca revoluția să devină realitate iar problemele care apar după preluarea puterii să fie rezolvate mai ușor. În miezul activității intelectualului trebuie să fie identificarea acelui domeniu de lucru unde, rațional și emoțional, poate dezvolta o muncă mai folositoare. Odată determinat domeniul de luptă, sarcina următoare este identificarea „tranșeelor” dușmanului și a locului și modalităților de amplasare a propriilor structuri de
Spre un al Treilea Cinema (Spre un cinema al periferiei). Partea I () [Corola-website/Science/296169_a_297498]
-
De Maria CERNATÎn urmă cu ceva timp semnalam un lucru cât se poate de curios în legătură cu modul în care noi, intelectualii, ne raportăm la problemele grupurilor defavorizate. Constatăm cu acel prilej că noi, cadrele didactice universitare, depunem aplicații pentru proiecte de cercetare vizând victimele discriminării, fie că e vobra de rromi, femei, săraci și, mai nou, refugiați. Și pe urmă îi
De câți năpăstuiți ai nevoie ca să devii artist celebru? () [Corola-website/Science/296173_a_297502]
-
schimba, fie și pentru o perioadă scurtă, viața în bine. Dar, măcar în cercetările noastre apar, fie și în cifre seci, marginalii. </spân></p> Cu totul și cu totul altfel stau lucrurile când vine vorba de o altă gașcă de intelectuali care se apropie de grupurile vulnerabile. Artiștii, căci despre ei este vorba în spectacolul* Geaninei Cărbunariu. Ei, în cazul lor, lucrurile stau parcă și mai grotesc. Te-ai aștepta, nu-i așa, la empatie, sensibilitate, dorința sinceră de-a schimba
De câți năpăstuiți ai nevoie ca să devii artist celebru? () [Corola-website/Science/296173_a_297502]
-
reunesc pentru a arăta că extremismul intolerantei religioase e distribuit corect și echitabil și că arghirofilia nu e niciodată foarte depărtata de religiile instituționalizate. Peste toate, antisemitismul unui poet de secol XIX intra în coliziune cu islamofobia civilizațională a unui intelectual francez de astăzi (Houellebecq ? Finkielkraut ? cine-i mai știe pe toți) și a unui istoric rasist de mare clasa din Estul Europei (te-am prins, Neagu Djuvara ! - de altfel, figură intelectualul</spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="fr-FR
Povești și povești. Despre piesa de teatru „Corp străin” () [Corola-website/Science/296176_a_297505]
-
XIX intra în coliziune cu islamofobia civilizațională a unui intelectual francez de astăzi (Houellebecq ? Finkielkraut ? cine-i mai știe pe toți) și a unui istoric rasist de mare clasa din Estul Europei (te-am prins, Neagu Djuvara ! - de altfel, figură intelectualul</spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="fr-FR">ui</spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="fr-FR"> estic, rasist dincolo de bună cuviință a occidentalului, apare și în excelentul spectacol </spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="fr-FR
Povești și povești. Despre piesa de teatru „Corp străin” () [Corola-website/Science/296176_a_297505]
-
urâtă a lumii noastre, dar pentru care suntem responsabili. Asta ar trebui să înțelegem. </spân></p> Desen de Laurențiu Midvichi Ai o mare înțelegere pentru marginali. E firesc. Ei sunt rezultatul unor sisteme sociale. Totuși ai foarte puțină înțelegere pentru ”intelectualii fini”. Ei nu pot fi înțeleși ca produs al sistemului?
Bandiții – puțin loc pentru femei () [Corola-website/Science/296178_a_297507]
-
de stânga, cu toate bunele, radicalele, revoluționarele, progresistele intenții care le caracterizează, sunt reproduse prea des structurile ierarhice și autoritare care creeaza breșe pentru manifestarea rasismului și a sexismului internalizate. S-a întâmplat de mai multe ori, de exemplu, ca intelectuali din aceste medii, să critice scurt și vehement feminismul autohton, fără ca feminismului să i se acorde pe bune, în prealabil, spațiul, energia, disponibilitatea necesare în contextele mișcărilor intelectuale și artistice de stânga. De aceea cred, și voi continua să susțin
Dreptate pentru Szomna Grancsa () [Corola-website/Science/296189_a_297518]
-
și vehement feminismul autohton, fără ca feminismului să i se acorde pe bune, în prealabil, spațiul, energia, disponibilitatea necesare în contextele mișcărilor intelectuale și artistice de stânga. De aceea cred, și voi continua să susțin, că ne-am putea manifestă solidaritatea (intelectualii de stânga cu feministele intelectuale, artiste, din mediul ong; feministele nerome cu cele rome etc.) arătând o grijă mai mare la critică publică a acțiunilor politice, ale colegelor noastre. Și creând un context cât mai consistent pentru înțelegerea pozițiilor noastre
Dreptate pentru Szomna Grancsa () [Corola-website/Science/296189_a_297518]
-
departe că ideologia socialistă trebuie adusă din exterior, cu ajutorul unui corp de revoluționari profesioniști pentru că, în rândul clasei muncitoare poate exista doar o conștiință sindicală, ușor manevrabilă de către ideologia burgheză. Ideologia socialistă poate fi promovată doar de către un grup de intelectuali socialiști de marcă, capabili să lupte cu o ideologie - cea burgheză -, a cărei forță, garantată de vechime și de posesia puterii politice, a modelat practic societatea în direcția promovată de ea. Concluzia la care ajunge Lenin, și care va fi
Ideologie politică () [Corola-website/Science/296534_a_297863]
-
să lupte cu o ideologie - cea burgheză -, a cărei forță, garantată de vechime și de posesia puterii politice, a modelat practic societatea în direcția promovată de ea. Concluzia la care ajunge Lenin, și care va fi împărtășită de generații de intelectuali socialiști, este aceea că marxismul este o ideologie științifică pentru că îi corespunde o realitate obiectivă. Evident, este o viziune simplistă, dar ea va fi rafinată de cel mai subtil intelectual marxist al secolului al XX-lea, maghiarul Georg Lukacs. Două
Ideologie politică () [Corola-website/Science/296534_a_297863]
-
ajunge Lenin, și care va fi împărtășită de generații de intelectuali socialiști, este aceea că marxismul este o ideologie științifică pentru că îi corespunde o realitate obiectivă. Evident, este o viziune simplistă, dar ea va fi rafinată de cel mai subtil intelectual marxist al secolului al XX-lea, maghiarul Georg Lukacs. Două lucruri ar fi de pomenit în cazul viziunii gânditorului maghiar asupra conceptului de ideologie: conceptul de ideologie al lui Lukacs este la fel de extins ca și cel al lui Lenin; în
Ideologie politică () [Corola-website/Science/296534_a_297863]
-
chiar Daniel Bell se lamentează la un moment dat că “conceptul de ideologie s-a destrămat complet” , realitatea este că, atâta vreme cât discuțiile despre ideologii au loc, acest concept ocupă un loc important în imaginarul colectiv al maselor, dar și al intelectualilor. Bineînțeles, din perspectivă empirică, conceptul poate fi desființat ca atare, cât și în corelație cu discursul științific. “Desființarea” ideologiei în mediul academic anglo-saxon, în care Popper este doar unul dintre nume (e drept - unul dintre cele mai avizate și mai
Ideologie politică () [Corola-website/Science/296534_a_297863]
-
Mondial - în ambele cazuri ca refugiați care au hotărât să se stabilească aici. În cadrul emigrației polone, un rol însemnat a jucat Uniunea Emigrației Polone (1866-1871), care a avut o filială și la București. Într-o proporție semnificativă polonezii bucureșteni sunt intelectuali, iar unii dintre ei au fost primari ai Bucureștiului: Lucian Skupiewski în perioada februarie 1923 - aprilie 1923 și Victor Dombrovski, fost general de armată român, chiar în două rânduri, în intervalul septembrie 1938 - septembrie 1940 și în perioada august 1944
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
aprox. 1,5% din populația orașului). București este centrul comunității albaneze din România. Comunitatea albaneză bucureșteană a început să se formeze în prima jumătate a secolului XIX, când capitala Țării Românești a devenit un centru al inițiativelor culturale ale unor intelectuali precum Dora d'Istria, Naim Frashëri, Jani Vreto și Naum Veqilharxhi (autorul primului abecedar albanez, tipărit la București în 1844). Aleksander Stavre Drenova a conceput versurile imnului național albanez Hymni i Flamurit pe vremea când locuia în București. Cei mai mulți dintre
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
Dora d'Istria, Naim Frashëri, Jani Vreto și Naum Veqilharxhi (autorul primului abecedar albanez, tipărit la București în 1844). Aleksander Stavre Drenova a conceput versurile imnului național albanez Hymni i Flamurit pe vremea când locuia în București. Cei mai mulți dintre acești intelectuali se refugiaseră în România din calea opreliștei otomane. În 1920 trăiau în București aproape 20.000 de albanezi. Azi mai trăiesc doar câteva sute de albanezi în București. Majoritatea albanezilor bucureșteni sunt creștini ortodocși, dar există într-un număr mai
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]