15,245 matches
-
și pe gură. Cale dublă pentru expirație în alergare Cum alergarea tip jogging implică un efort aerob, cum necesarul de oxigen este unul mare, iar nasul nu poate asigura rapid cantitatea mare de oxigen (drum parcurs de aerul inspirat pe nas are o durată mai mare până ajunge în procesele specifice) actul respirator va respecta regula expusă anterior: inspirație și pe nas și pe gură, cu expirație dublă (și pe nas și pe gură). Bineînțeles, amplitudinea actului respirator (și a inspirației
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
este unul mare, iar nasul nu poate asigura rapid cantitatea mare de oxigen (drum parcurs de aerul inspirat pe nas are o durată mai mare până ajunge în procesele specifice) actul respirator va respecta regula expusă anterior: inspirație și pe nas și pe gură, cu expirație dublă (și pe nas și pe gură). Bineînțeles, amplitudinea actului respirator (și a inspirației Fig. nr.30 Expirație dublă în jogging și a expirației) depinde de tempoul de alergare ales de practicantul de jogging. Practic
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
cantitatea mare de oxigen (drum parcurs de aerul inspirat pe nas are o durată mai mare până ajunge în procesele specifice) actul respirator va respecta regula expusă anterior: inspirație și pe nas și pe gură, cu expirație dublă (și pe nas și pe gură). Bineînțeles, amplitudinea actului respirator (și a inspirației Fig. nr.30 Expirație dublă în jogging și a expirației) depinde de tempoul de alergare ales de practicantul de jogging. Practic, recomandăm ca mișcările respiratorii să fie adaptate astfel încât alergătorul
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
tema dublului, a străinului răbufnește cu o violență mai puțin obișnuită: „mi-aș desface armura / și trecându-mi sângele / pe un drum ascuns / voi striga / ho ho ucideți-l / e fratele meu măcelarul / și a vrut să vă ducă de nas / apoi / uite cum mor / mor aici în spatele scutului / abia acum / și pentru moartea ta / învingătorule.” În ultimele lui cărți apar asociații metaforice neașteptate, definiții lirice paradoxale, limbajul poetic este mai rafinat, mai sigur, atât în versurile ludice și colocviale, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287245_a_288574]
-
simboliza, a interpreta, a (re)semnifica, a (di)simula, a cod(ific)a etc. Totodată, un ansamblu de sintagme semantic motivate exprimă într-o manieră plastică ideea înșelăciunii aplicate: "a duce cu zăhărelul", "a trage pe sfoară", "a duce de nas", "a duce cu preșul", "a duce în eroare" etc. Limbajului comun îi aparțin și verbe care prin motivare semantică își deslușesc conținutul (a fraieri, a fenta, a prosti etc.) sau prin sintagme sugestive ("minte de îngheață apele", "minte de stinge
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
-i mintă pe copii. Micuții mai isteți își dau seama imediat că ceea ce li se spune sînt niște minciuni, însă un Moș Crăciun care se ia în serios ar trebui să nu precupețească nici un efort pentru a-i duce de nas. Nu toate minciunile sau evitările de a minți pot fi explicate în funcție de contextul social în care sînt spuse. Unele minciuni sînt cel mai bine înțelese datorită faptului că reprezintă personalitatea mincinosului, în special în cazul așa-zișilor mincinoși patologici, persoanele
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
adevărul. Însă, dacă un mincinos se bazează prea mult pe presupunerea că va fi crezut, și se străduiește mai puțin să-și mențină reputația de persoană sinceră, își va pierde repede credibilitatea și nu va mai reuși să ducă de nas pe nimeni. "Călătoria gratuită" se va încheia. Acest lucru i se poate întîmpla foarte ușor și guvernului, deoarece linia de separație între cele două atribuții ale sale e posibil să se șteargă. Încă de la sfîrșitul anilor 1960, cele mai răsunătoare
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
vederea. POLITICA Arena politică se situează pe locul doi față de domeniul militar, din punct de vedere al preponderenței minciunii și al toleranței față de aceasta. Isaac D'Israeli (1881:438) citează definiția politicii ca "arta de a conduce oamenii ducîndu-i de nas". În pamfletul său, publicat anonim, Propuneri pentru tipărirea unui ghid în arta minciunii politice, John Arbuthnot (1712:8 cf. Aitken 1892:51-52, 293-303; Beattie 1935:288-298; Pollard 1897:108) definește "natura minciunii în politică" drept "arta de a convinge oamenii
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
a acceptat planul de a spune parlamentului și publicului că problema urma să fie dezbătută de guvern, dar că nu fusese încă luată nici o decizie (Canberra Times 1992). Cu alte cuvinte, și parlamentul și publicul trebuiau să fie duși de nas. În 1992 Menzies decedase deja, iar dreptul de a munci al femeilor căsătorite fusese deja stabilit. Sfera politicii are două caracteristici care relevă preponderența minciunii: concurența și șefia. Concurența politică este, cel puțin în condițiile democrației, mai organizată și mai
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
șocat de această prefăcătorie colectivă. Nimeni nu a spus o vorbă cu privire la acea afirmație după ce am părăsit locuința rudei respective; am continuat minciuna vitală "ca și cum", și am evitat să definim situația pe care gazda noastră practic ne-o aruncase sub nas. Vom avea mai multe de discutat despre minciunile spuse celor cu același statut social în capitolul 7, în legătură cu auto-amăgirea. RELAȚIILE DE DOMINARE Într-o societate organizată ierarhic, oamenii au tendința să se poarte într-un fel cu superiorii lor și
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
comunități, stresul moral și fizic este accentuat de amenințarea pedepselor supranaturale în caz de minciună, cum ar fi moartea subită prin trăsnetul unui fulger sau posibilitatea ca mincinosului să-i crească un copac pe limbă (Vincenzi 1977:40) sau lungirea nasului, ca la Pinocchio. Se pune mai puțin accent cultural pe necesitatea sincerității părinților față de copii și mulți cercetători consideră că unele minciuni spuse de adulți celor mici, cum ar fi povestea cu barza care aduce copii sau cea cu Moș
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
însă mai ales pentru a susține așa-zisa veridicitate a textului. Poate că Defoe, la fel ca Cervantes înaintea lui, nu a avut intenția de a păcăli prin deghizările sale, însă unii cititori s-au lăsat cu siguranță duși de nas. Într-adevăr, el a fost numit "cel mai mare mincinos din toate timpurile" (Backscheider 1989:xii). Baker (1924:12) susține că literatura de acest gen, scrisă de Defoe și alții, "avea scopul de a induce în eroare". Și, într-adevăr
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de acord cu jocul "sex pentru bani". Douglas dă exemplul unuia dintre colegii săi care a apelat la serviciile salonului: Tocmai datorită faptului că Rasmussen era atît de prietenos și inspira încredere, femeia care lucra acolo l-a dus de nas, ascunzîndu-i adevărul. Aici întîlnim o situație în care, cu cît există mai multă încredere în cadrul relației, cu atît crește și posibilitatea apariției nesincerității. Însă ar trebui să subliniem că înșelătoria este uni-direcționată; fetele care lucrează ca maseuze își păcălesc prietenii
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
-i acasă; în această categorie de exemple se încadrează și enumerația: "O văz limpede, așa cum era. Naltă, uscățivă, cu părul alb și creț, cu ochii căprui, cu gura strânsă și cu buza de sus crestată în dinți de pieptene, de la nas în jos." Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica) sau în frază: "și ăști doi meri înfrunzesc, înfloresc, se scutură și mere nu fac." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica); * raportul de subordonare în propoziție ("Și într-o zi, apropiindu-se de oglindă, o întrebă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ridică pe unchiu-său în sus, de-i rămâne căciula agățată în streașină. Măi, tu ești? Ia să te văd la ochi! Ce-ai mâncat, de ești așa de voinic?" (Spiridon Vangheli, Doi morari de-o șchioapă) (h) "Te mai doare nasul, puișorule! întrebă mam'mare. Nu... răspunse Goe. Să moară mam'mare? Să moară! Ad' să-l pupe mam'mare, că trece!" (I. L. Caragiale, D-l Goe...) (i) "Carul apropiindu-se de vulpe, țăranul ce mâna boii o vede și, crezând
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
același radical, dintre care unul actualizează prefixarea negativă (competent incompetent, atent neatent), iar în funcție de unitățile lexicale între care se stabilește relația de antonimie: * antonime lexicale: da nu (cuvânt cuvânt); * antonime frazeologice: a nu ridica ochii din pământ a-și lua nasul la purtare (expresie expresie); * antonime lexico-frazeologice: a sta a o lua la goană (cuvânt expresie). Planul conținutului, raportat la context, permite diferențierea antonimelor totale (cu sensuri opuse, indiferent de context: sus jos, bine rău) de antonimele aproximative (cu sensuri opuse
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
un coș tare greu, și când ajunse în camera croitorului, acesta o puse să dezlege și să-i arate toate oalele cu magiun. Le cercetă cu atenție, nu cumva să se înșele, le cântări în mână, pe rând, își vârî nasul în fiecare, și-n cele din urmă îi spuse: Da, da, nu-i tocmai rău!... Ia cântărește-mi, dragă mătușică, așa, ca la vreo patru uncii." (Frații Grimm, Croitorașul cel viteaz) Realizați familia lexicală a cuvintelor: floare, lumină, iubire, soare
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
duce așa departe, fără decât dau cu socoteală că nimic nu aleargă așa de iute ca gândul, răspunse și săracul. Tu ai dreptate. Cela aiurează." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) (d) "Bătrâna dădu să-l sărute. Neghiniță, țâști pe nas, țâști iar pe mână! Încet, mamă, încet, că mă strivești, zise Neghiniță. Să te sărut, că-mi umpluși casa cu dragoste când îmi ziseși mamă. Încet, să nu mă sorbi. Îl sărută. Cum mănânci tu, Neghiniță al maicăi? Eu? Eu
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Sfânta Duminică și știu ce nevoie te-a adus pe la mine. Spânul vrea să-ți răpună capul cu orice chip și de-aceea te-a trimis să-i aduci sălăți din Grădina Ursului, dar i-or da ele odată pe nas... Rămâi aici în astă-noapte, ca să văd ce-i de făcut." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (d) "Atunci fiul împăratului se puse la pândă o săptămână întreagă: noaptea pândea și ziua se odihnea; iară când fu într-o dimineață, se întoarse
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de el! după ce ți-ai făcut pomană de i-ai dat un petec de loc, el tocmai lângă mine și-a ales să-și facă bordei! Una la mână. Bagă de seamă că, după ce e sărac, apoi e și cu nasul pe sus. Al doilea, groapa ce și-a făcut pentru bordei, după ce că e mare foarte, apoi n-a avut grije să o acopere peste noapte cu ceva, numai ca să-mi facă mie pagubă, și mi-a căzut o vită într-
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
foarte înalt și șapca umflată îi dădeau un aer bărbătesc și elegant. Fața îi era însă juvenilă și prelungă, aproape feminină din pricina șuvițelor mari de păr ce-i cădeau de sub șapcă, dar coloarea măslinie a obrazului și tăietura elinică a nasului corectau printr-o notă voluntară întâia impresie. Din chipul dezorientat cum trecea de pe un trotuar pe altul în căutarea unui anume număr, se vedea că nu cunoștea casa pe care o căuta." (George Călinescu, Enigma Otiliei) Cerințe: 1. Transcrieți din
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cu sabie și pîrjol să distrugă neamul rumunilor. Și de 2000 de ani umblăm prin beznă ca niște umbre mînate de vînturile altora, colcăind în mîrlănie, ticăloșie și umilință pentru că orice secătură de la noi sau de aiurea ne pune în nas cu ostentație că sîntem scursura imperiului roman amestecată cu ceva duhori slave și alte urdori ale istoriei știute și neștiute. Dacă tot sîntem un popor aluvionar fără trecut și fără istorie, atunci nu putem pretinde nici valori spirituale la care
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
reprezintă procentual sub 1% din totalul răspunsurilor, au fost: ambițioși, culți, patrioți, fără noroc, liniștiți, dezbinați, sau răspunsuri memorabile cum ar fi "buni față de unguri", "români la suprafață dar ruși în interior", "demni de originea lor latină", "trebuie duși de nas ca vitele", etc. Atașamentul, mândria față de comunitatea etnică, sat, regiune, națiune Printre criteriile subiective ce conturează imaginea identității etno-culturale a unei comunități se numără și cele de mai sus. Măsura în care membrii comunității se identifică cu aceasta, cu cultura
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
contra opresiunii. Ea se bate pentru valori spirituale și culturale, pentru regenerarea morală, pentru adevăr, libertate, curaj, iubire, spirit de sacrificu, credință. Cine din nomenclatura actuală de la putere mai crede în astfel de valori? Adesea ea le râde chiar în nas. Se confruntă de fapt două structuri morale, sociale și ideologice. Două tipuri umane, între care dezgustătorul om nou ceaușist. La limită, chiar două Românii. Mesajul Doinei Cornea ne ajută să vedem cu și mai mare claritate această disociere și situație
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
esență, de o redistribuire de accente și nimic mai mult. Literatura are meritele sale evidente, indiscutabile. Dar, în nici o mare cultură din lume, ea nu exercită monopolul absolut. Când un poet oarecare vede o carte de documentare și strâmbă din nas, profund dezgustat (o, vai ! erudiție), ne permitem politicoși, dar fermi să-l trimitem la plimbare. Iar când același poet pune jos, și mai dezgustat, revista specializată, care nu se ocupă teribilă eroare ! de... opera sa, preferăm să păstrăm... discreție asupra
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]