18,350 matches
-
o cale ce nu s-a mai deschis, / E fără greș în toate; în sine e deplină. // Cunoaște-nțelepciunea de a urzi ușor, / De a schimba obida în calmă bucurie, / De-a crede că-i senin un cer vârstat de nor, / De a păși în moarte ca-ntr-o copilărie. // Surâde tinerețea și umblă în durere, / Când o socoți pierdută ea-și urcă veșnicia; / E o nădejde care nu a ajuns putere, / Dar poate cu un gest să biruie tăria. // Stăpână
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
din geam spațiul banchetelor mă conține cu liniște, curat, prezența benefică a instituției CFR și ce viteză prinde locomotiva, de cum pornește! o călătorie de-i faci măsura cu tine, mișcare ceferistă spre marea interioară, spre Marea Liniștii în luna de după nori! picături pe oglindă ori curge de pe vagon, lumini punctiforme străpung selectiv, unul într-altul geamurile răsfrînte, la Grajduri ar mai ploua, locul dinăuntru face poveste din lipsa lui, lipsă de peisaj împrejur, trup așezat în viu cucoana adusă la toaletă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
solstițiul de vară, cu lumina îi zic nopții pe nume, cu ea puterea să te înveți cu răul, azi duminică, slujbă la biserică, acolo se ține bătaia pentru bine într-un mod văzut! despicătură de gol înălțimea în sfîșiere de nori, dealurile negre, peronul cinstit de ploaie stația Mareșal Constantin Prezan antroponimic, numele uzual care? șesul locul potopit de oameni, zvîrlit în anexe gospodărești, garduri, bătături, ulițe crîncene, izlaz cu iarba tocită, se termină, intră ogoarele, plugul plagă, rana pămîntului, bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
dau în fiecare an triste priveliști de grîu și porumb! ceață pe deal înălțat, l-a învelit în pas de limax rece, barza din cioc în coadă la stîlpul vechi de telegraf, n-am nimic de zis, am spus dintotdeauna! nori făcuți statuie, făcuți covor în grozavul decor al relatării, grozav, desigur! de cînd cu zorile deosebirea singura culoare de pe lume, mai vineție așa, poporul de nori pe miazănoapte, învăluire și dealuri, peste coama dreaptă un buluc înfoiat, negrul de noapte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
coadă la stîlpul vechi de telegraf, n-am nimic de zis, am spus dintotdeauna! nori făcuți statuie, făcuți covor în grozavul decor al relatării, grozav, desigur! de cînd cu zorile deosebirea singura culoare de pe lume, mai vineție așa, poporul de nori pe miazănoapte, învăluire și dealuri, peste coama dreaptă un buluc înfoiat, negrul de noapte al pămîntului răzbate paloare pe verde și norul rar, negură, umbră, gînd, balta lîngă drum, imaș cu gropi băltite, vagoanele descărnate și o mare magazie, ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
al relatării, grozav, desigur! de cînd cu zorile deosebirea singura culoare de pe lume, mai vineție așa, poporul de nori pe miazănoapte, învăluire și dealuri, peste coama dreaptă un buluc înfoiat, negrul de noapte al pămîntului răzbate paloare pe verde și norul rar, negură, umbră, gînd, balta lîngă drum, imaș cu gropi băltite, vagoanele descărnate și o mare magazie, ce stație? că i-am găsit trenului perechea, am oprit alături de cel de Iași, etajat, lume, perechea cu un sac împins la picioare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și o mare magazie, ce stație? că i-am găsit trenului perechea, am oprit alături de cel de Iași, etajat, lume, perechea cu un sac împins la picioare, pe trenul de alături salcîm, sîrme, țiglele de pe vîrf de magazie, pasivitatea atribuită norilor storși de apă, povîrniș ocolit pe stînga, biserica rămîne în sus pe deal, așa cum îl rămîne binele pe rău! halta Piscu Rusului stejari, vatră de sat, tîrzie mîncătoria lor, locurile de oameni au trădat, nevoile lor sînt bolnave, pămîntul ținea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
se dovedește cu socoteli, ea ne face socotelile, la Scînteia lumea s-a oprit o clipă în loc, a pornit iar, își lasă vrerile pe nemișcarea ziduri cărămizii, năpădite de pictograme alb-albastre, de la faza mitică luna trece la faza epică, în nori i se ghicește lumina, străbate discul difuz și le împrăștie scama, becul în vagon ține luna bătută pe hîrtie, alta ca pe hîrtie n-a mai fost, pline sînt marginea, conturul, miezul prinde coaja, centrul orașului vine trenul și restul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
a urmat deasupra crucii de pe mausoleu, pe aici nu se trece! cîmpuri, în față mal lutos Siretul, el, peisajul, mă privește, raport irațional, singurul adecvat, pămîntul bate roșu de apus. După Tecuci, în acceleratul București Iași, mai apucăm Măgura Odobești, nor izolat la clipa trecerii în orizont, atîta cer, îi faci înecul tot semnificații, cutreieră seninul lui, luna întîi, luceafărul lîngă ea, radicale contururi, secera de crai nou în rama geamului, pe culoar spaimă, un tablou și două hăuri, negrul pămîntului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
se mai dă o șansă de naturalizare omului înstrăinat marxist, azvîrlit existențialist, grația cromatică pe tarlale arate în negru, cenușiu, maro, lumina estetică este transcendența lumina neapropiată, să comute singurătatea păcatului cînd cerul aderă, chiar dacă este de pămînt, cenușiu de nori, tapițeria zilei, săltați în fire, fiilor, cerul ia ființa norilor, cele lumești sînt mohorîte, Cerul a dat semn! superbă ieșire, din zi în imn! INTERVENȚIE ÎN TEXT Lucrurile ce ne determină ne constituie. Text palimpsestul teandric versetul. SFÎRȘITUL INTERVENȚIEI ÎN
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
azvîrlit existențialist, grația cromatică pe tarlale arate în negru, cenușiu, maro, lumina estetică este transcendența lumina neapropiată, să comute singurătatea păcatului cînd cerul aderă, chiar dacă este de pămînt, cenușiu de nori, tapițeria zilei, săltați în fire, fiilor, cerul ia ființa norilor, cele lumești sînt mohorîte, Cerul a dat semn! superbă ieșire, din zi în imn! INTERVENȚIE ÎN TEXT Lucrurile ce ne determină ne constituie. Text palimpsestul teandric versetul. SFÎRȘITUL INTERVENȚIEI ÎN TEXT Halta Rateș-Cuza la traducerea brută: (indiciu de modalizare feroviară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
grup, agitație, gata să încheie povestea studențească, 30 de ani cu slujbulița lor, 50 de ani cu țintirimul, Mircești afară pe o portiță narativă, gest nevrotic în condiții de stres, în alt compartiment ultimele semne ale zilei solare, arabescuri cu norii, dealuri, cel de la Ruginoasa cu fruntea lui. [Sfîrșit mina pixului.] XI. OCHIUL UNUI MIEL GIGANTIC Iași Bacău Adjud Ciceu Tîrgu Mureș Războieni Cluj-Napoca Ilva Mică Suceava Iași Vineri, 20 august 2004, ora 20,25, în personalul Iași Pașcani Bacău, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
se ia sticla și se duce la... gurăăă! autoadmirativ, studențim de nu se poate, în exactă succesiune de lumini pe bordura digului, Stațiunea piscicolă Podu Iloaiei, lună în poziția ei inevitabil reținută în covrigul lunii, împinși spre alt regim meteorologic, nori către vest, ploaia atlantică n-a ajuns, de trei zile Franța este devastată de furtună, cere țigară mustața, din suflet vă rog! n-avem, naratorul este creditabil, nu vicios! tandemul bericică nu, dar ezită, privirea lumii în care adevăr sînt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și acum, în fine, ne revenim, tot cu bricheta scăpărătoare, îi ardem o țigară pe înțeles, ia să ocolim noi, ia să ocolim noi doi!... focuri, șoseaua spre Strunga Roman în faruri de mașini, aripioara de rechin a lunii pe nori, sub dungi de nori, întoarce rechinul cu burta în sus, e mort pentru lumea asta, de ce să ajung ca el, mai bine folosesc pîlnia, ca să ajungă berea în burtă! iar dacă România pretinde altceva de la noi, ea nu este țară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ne revenim, tot cu bricheta scăpărătoare, îi ardem o țigară pe înțeles, ia să ocolim noi, ia să ocolim noi doi!... focuri, șoseaua spre Strunga Roman în faruri de mașini, aripioara de rechin a lunii pe nori, sub dungi de nori, întoarce rechinul cu burta în sus, e mort pentru lumea asta, de ce să ajung ca el, mai bine folosesc pîlnia, ca să ajungă berea în burtă! iar dacă România pretinde altceva de la noi, ea nu este țară de trăit, asta-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pe lume decît modulele ce aduc în oameni falii de Carpați! defileul Mureșul cu luciul apei la 7-8 metri, a încetinit, intră în dialog cu pescarii, cu ce dai? km 195 numele stației șters de personalul de Brașov, ne aștepta, nori de vară, scandăm: Ochiul unui Miel gigantic umflă lîna Lui pe cer! ochiul Lui! carieră de piatră, biserica pe modelul Sfintei Sofia, dar cu brîu de piatră relief cenușiu, curățenie de desen de fetiță, cum de se lasă călătorită această
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
arbuști și tufișuri pe jos, în 10-15 km puncte de ghidaj în Gherla, geometru în consecința faptului că legătura cu cerul se face postural, pe statura înaltă a bisericilor lumea căzînd în toamnă, relief de văi la oră de amiază, nori albi cu releul pe deal, Mintiu Gherlii două biserici, semn cu creta pe sprînceana Dejului, mai jos instalații industriale, 8-10 km nord, la nord-est munți, halta Nima zare de creste încă mai înalte pe scăderea dealului, Țibleș partea de sus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cu releul pe deal, Mintiu Gherlii două biserici, semn cu creta pe sprînceana Dejului, mai jos instalații industriale, 8-10 km nord, la nord-est munți, halta Nima zare de creste încă mai înalte pe scăderea dealului, Țibleș partea de sus în nori, 50-80 km nord-nord-est, Dejul ce preț are Dacia neagră? răspunde din parcare, și ce telefon are? dă telefon de pe hol, înțelege-te cu proprietarul, cam scump! din compartiment. Beclean, mă mustră din colț, ești grasă, mănînci prea mult! de luni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
decizie în ecosistem! soluri cu profil scurt, sălcii și ierburi de primăvară, două-trei curți cu porumb, cartofi nu pun, mare biserică albă, alt segment, i-au zis Lunca Ilvei, al benzii de habitat, cadru de senin orb semnat cu doi-trei nori în colț de orizont la ordinea onirică, ordinea ficțională și orice stare în care șicanele de provizorat în lume dispar, soarele se amînă întins cu fundătura văii, tunel secunde, brazi brațe de cetină, Silhoasa km 37+7 de la Ilva Mică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
afin cu sensul restrîns la filozofia spațiului, la fel cu celelalte rătăciri valea în îngustimea ei, canton cu steagul, rîul un fir, valuri de ilustrate turistice crestele de brazi, copita oilor pe zăpadă în curtea omului, Ilva Mare culmea cu nor, în comunitate întinderea se lasă tot pe biserică, partea umbrită albul pocnește în brazi, încremenind la ceasul amurg de iarnă, nesiguranță pe coaste măsurătoarea trupului pămîntesc, lanțurile de garduri de stinghii, diezi scheletele de fînar, cimitir în partea însorită, Lunca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cel de moarte, defrișarea, la jumătatea versantului golul suspendării parapet, ceață din mijlocul cetinii și trunchiurile afundă petice albe valea, șoseaua, Mestecăniș tunelul, Pojorîta negură de început atîrnă pe pereții munților, mărturisește partea ei, clinul văii învălătucire, tulbure făcătură cu norii, firele de fum casele, stă negură, stă semn de seară pe lume, despică rană veche de drum înapoi! tu ignori lumina vremii în călătorii sparți în rîndurile de manifestări, aplatizați pe convenția călătorului, Cîmpulung Est în înălțimea burete cu nori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
norii, firele de fum casele, stă negură, stă semn de seară pe lume, despică rană veche de drum înapoi! tu ignori lumina vremii în călătorii sparți în rîndurile de manifestări, aplatizați pe convenția călătorului, Cîmpulung Est în înălțimea burete cu nori, scade muntele care viețuiește teșit, în propria sa umbră Zamolxe redispare corp de brad, val de foioase, unda diminuările în lungul șoselei și pe șarpele feroviar, fiți înțelepți ca șerpii, blînzi ca porumbeii! petrografia Subcarpaților pietriș în maluri, păstrăvărie, cețurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
la feminitate caută caz cu caz, cele maxime în deplasare, cele minime în nașterea pe loc, pruncul-călătorie odios de nemișcare, lasă morții să-și îngroape morții lor! adu-ți aminte de vechile adevăruri de dinaintea literaturii, cînd treci prin ținuturile lor: norii pe cer, iarba uscată a lui august, halta Pietrișu tufărișuri și tineret, bălani toți ca moldovenii lui Cantemir, cobor sărind la tren, pumnii strînși, secunda de plutire! halta Costești-Iași tot oameni de duminică, nașterea de lume fără deschidere în spațiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
moldovenii lui Cantemir, cobor sărind la tren, pumnii strînși, secunda de plutire! halta Costești-Iași tot oameni de duminică, nașterea de lume fără deschidere în spațiu, mai rabzi? aparenta depărtare, aparentul șir de plopi, pasul șovăielnic, legenda călătoriei cît este convenție, nori la șosea în pantă sub rezerva agitațiilor de vorbe, palatul lui Cuza pe văioagă, Ruginoasa telefonul, ai mai scris o strofă, îți spun că este de fantezie, iapă gestantă, oaie cu miel! Ora 14,15, la peronul gării Pașcani, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pe om, intenția vînătorilor amerindieni și a oricăror popoare preagricole, afirmau pe baza unor frînturi de peisaj, să afirme în absența totală a lui! la întorsul vorbelor în ființă copleșește puterea grea a lumii, Mestecăniș iarba udă cu scame de nori, din angrenajele schimbării, din disciplina silvică cu nesmintită măreție feroviară, pînă la suprastructura om și orice locuire a sa, singurătățile de limbaje secundare în care încape iar adevărul firii, promovat rămîne în urmă, unde își găsește locul, mai multe de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]