14,880 matches
-
din încurcătură. Plus că istoria și tradiția sîrbilor în lupta pentru supraviețuire difereau de cele ale românilor. Dar Iorga s-a opus negocierilor cu Puterile Centrale începute de Marghiloman. I-a numit "Ghibelinii noștri"104. Regele Ferdinand (și mai ales Regina Maria) s-a opus trimiterii de soli de pace, dar negocierile au continuat totuși. Acestea au început în iarnă la Buftea (la cartierul general al Comandantului Suprem German, feldmareșalul von Mackensen); au fost continuate la Focșani, unde s-a încheiat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
împotriva Germaniei 112. Fostul ambasador austriac, Contele Czernin, s-a întors la București; putea acum să joace rolul de "proconsul" la care aspirase dintotdeauna. Generalul Berthelot și misiunea militară franceză au fost obligați să părăsească Iașul. La plecarea lor, regele, regina și, firește, Iorga le-au spus la revedere de pe peronul gării. Ceremonia de rămas bun a cuplului regal a fost deosebit de călduroasă. Acestea sînt genul de gesturi mici care conferă regalității atîta atracție 113. Regele nu a ratificat niciodată tratatul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
iubească". Restul articolului aruncă blamul mai curînd asupra anturajului prințului decît asupra acestuia 115. Dar cuplul regal considera că era necesar ca imaginea Prințului Carol să fie refăcută de un om a cărui onoare era deasupra oricărui dubiu. Astfel că Regina Maria l-a rugat pe Iorga să scrie o carte despre Prințul Carol care să facă exact acest lucru 116. În broșura Prințul Carol pentru cine nu-l cunoaște și totuși îl judecă (Iași, 1918), Iorga descria manifestările de dragoste
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
asigure reapariția "Neamului românesc". Ca întotdeauna, ziarul întîmpina mari dificultăți financiare. În sfîrșit, la sfîrșitul anului 1919, prin subscripție publică, Iorga și-a putut permite o reședință pe măsură, în șoseaua Bonaparte. Se apropia de cea de a cincizecea aniversare. Regina Maria i-a fost de mare ajutor, dăruindu-i rafturi de stejar pentru cărțile lui dragi. După cum își amintea Iorga, "după patruzeci și opt de ani, am un acoperiș deasupra capului"17. Franța și-a amintit și ea de el
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mai loială opoziție față de Coroană. Iorga nu a tras niciodată concluzii din faptul că principalul bancher al lui Brătianu era Coroana. El nu era un anarhist doctrinar (ca Charles Maurras). El sprijinea monarhia, mai ales pe Regele Ferdinand și pe Regina Maria, iar mai tîrziu pe regele Carol, mai mult din motive afective decît pe o bază doctrinară, cum era și cazul a 90% din politica sa și chiar al naționalismului său românesc. Iorga era de mult prea multe ori călăuzit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de voință; Regina Maria, în ciuda slăbiciunii ei omenești, era sincer interesată de și totodată ambițioasă în privința României. Dar multe din aspectele slăbiciunii ei omenești o făceau tot mai greu de suportat. Exista un oarecare colonel canadian Boyle, un intim al Reginei Maria care avea acces liber la Palat. Acesta era acuzat că adunase o avere fabuloasă (deși mulți români nu împărtășeau această credință) și nici măcar Brătianu nu cuteza să se atingă de el. Acest Boyle s-a amestecat în politica internă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în timpul tulburărilor de stînga postbelice, ei i-au susținut încrederea în sine, autoritatea și puterea regelui. Consultînd toate scrierile lui Iorga (publice și private), oricine își poate da seama că avea legături permanente cu Palatul, că era invitat de rege, regină, de prințul Carol și chiar și de prințul Nicolae, pe care îi considera drept "prieteni" personali 52. Pentru Iorga, regele era un personaj istoric; ceilalți alcătuiau "Mulțimea de la Cafeneaua Capșa" demnă de dispreț 53. Cum de putea el să fie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a asigura majoritatea parlamentară a guvernului în Cameră 54. Prin ianuarie 1922, guvernul a fost format de Brătianu. Lucrul acesta marca sfîrșitul ambiguității postbelice. Fusese realizată stabilizarea. Iorga numea acest sistem "dictatura deghizată a lui Brătianu"55. Prin 1922, regele, regina și chiar și prinții Carol și Nicolae erau împotriva lui Iorga, propunînd ca "Iorga să fie trimis înapoi la preocupările lui științifice". Iorga le-a trimis scrisori disperate, dar fără nici un rezultat. Regele Ferdinand i-a spus lui Stelian Popescu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dezgustat pe Iorga, el refuzînd să facă publice fapte incontestabile despre Carol. Regele Ferdinand și Regina Maria cunoșteau mai intim situația. Regele îl considera pe prințul Carol "o ramură putredă a dinastiei care trebuie ruptă ca să fie salvată coroana"195. Regina Maria gîndește ca o mamă disperată: "Devine tot mai insuportabil; în așa măsură încît ne întrebăm adesea cu toată seriozitatea dacă se află în deplinătatea facultăților mintale. Ce blestem atîrnă asupra capului acestui biet băiat? De ce este el sortit să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
afecțiune față de prințul Carol și acest considerent emoțional făcea ca totul să treacă prin acest filtru. Iorga a continuat să aibă relații foarte bune cu prințesa Elena, care, după ce Carol a fost exilat din țară, a rămas alături de fiul ei. Regina Elena vizita adesea școala de la Vălenii de Munte a lui Iorga și îl invita pe acesta la reședința ei. Iorga a fost invitat la Consiliul de Coroană care l-a trimis pe prințul Carol în exil. La sosirea lui Brătianu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
două nenorociri. Peste cîteva zile, Prințul Carol va deveni Regele Carol II al României și va domni asupra țării pînă în septembrie 1940. Am văzut că mama sa, Regina Maria, credea că prințul Carol era blestemat să se autodistrugă. Dar regina greșea. Lovitura distrugătoare a venit din exterior. Întrucît asocierea cu Regele Carol II se va dovedi fatală pentru Iorga, să aruncăm o privire mai îndeaproape asupra lui Carol. Student al lui Iorga atît la Universitatea din București, cît și la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pe Carol. A fost întotdeauna împotriva exilării acestuia și în egală măsură împotriva regenței. Iorga a menținut legături mult mai strînse cu Prințul Carol în timpul exilului acestuia decît Manoilescu. Dar, întrucît Iorga avea contacte strînse cu palatul (în special cu Regina Maria) și cu fratele lui Carol, Prințul Nicolae, acestea erau ignorate. Iorga nu a adus mesaje de la Carol pentru partidele politice și, ceea ce contează mai mult, era lipsit de voință politică. Cu toate că luase atitudine împotriva Partidului Liberal și a Partidului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
doilea. Era oare această decădere datorată "dulcii decadențe" care predomina la București?4 Existau totuși antecedente. Este vorba despre stagiul lui Carol la Academia Militară de la Potsdam, unde acesta scosese la licitație superbele obiecte de artă populară românească pe care Regina Maria i le trimisese ca să le ofere în dar camarazilor săi de arme. Plus scandaloasa legătură cu Zizi Lambrino în timpul lunilor tragice ale înfrîngerii românilor din timpul războiului. Au existat acuzații de corupție în care era implicat Carol și înainte de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și la bine și la rău, și numai moartea lui Carol, în 1952, i-a despărțit. Pe lîngă amestecul indirect, negativ, dar eficient al Lupeascăi în politică, prezența unei amante evreice la dreapta regelui lor, care a îndepărtat-o pe regina lor, Elena, a avut un impact profund asupra românilor atît de mistici, religioși și antisemiți. "șerpoaica evreică" a devenit simbolul răului absolut, o viperă care amenința să le sugrume țara. În 1930, atunci cînd Carol cobora din cer în Transilvania
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
era ocupat cu amanta sa, dra Doleti Dumitrescu. La sosirea lui Carol, fratele lui l-a primit cu brațele deschise. Guvernul Național-Țărănesc a fost de acord cu întoarcerea lui Carol cu trei condiții: să respecte Constituția, să se împace cu Regina Elena, iar madam Lupescu trebuia să rămînă în străinătate 7. Forțele Armate nu reprezentau nici un obstacol; ofițerii mai tineri, cum erau coloneii P. Teodorescu, Gavrilă Marinescu și alții, așteptau cu nerăbdare întoarcerea lui Carol, sperînd poate să fie promovați, ceea ce
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
continentului. Nu era soluția corectă pe care să se bazeze întregul conflict dintre democrație și dictatură"23. Maniu a lăsat astfel cale deschisă lui Carol. Noul prim-ministru, G. G. Mironescu, aparținea partidului lui Maniu și nu corespundea intereselor regelui. Regina Elena a plecat din România în iulie 1931. Astfel că domnia lui Carol a fost instituită anticipat. Despre Madam Lupescu se spunea că este "Madame Pompadour a României". Ea era o făptură maternă care se acomoda cu opiniile lui Carol
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
i-a căsătorit, ceea ce a provocat un scandal. A promis că va pleca din România, dar și-a încălcat promisiunea făcută lui Iorga și lui Argetoianu. După căsătoria aceasta morganatică, Iorga și Argetoianu s-au angajat față de rege (și de Regina Maria) că prințul Nicolae va părăsi țara. Carol, a cărui viață particulară nu era deloc ireproșabilă, era intolerant față de viața amoroasă a fratelui său mai mic. Regina Maria era furioasă. Argetoianu își amintește scena de la Palatul Cotroceni, care a avut
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
căsătoria aceasta morganatică, Iorga și Argetoianu s-au angajat față de rege (și de Regina Maria) că prințul Nicolae va părăsi țara. Carol, a cărui viață particulară nu era deloc ireproșabilă, era intolerant față de viața amoroasă a fratelui său mai mic. Regina Maria era furioasă. Argetoianu își amintește scena de la Palatul Cotroceni, care a avut loc chiar în salonul în care Regina Maria fusese găsită în brațele colonelului canadian Boyle. Regina Maria avea un temperament necontrolat, făcînd crize de isterie, plîngînd și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
țara. Carol, a cărui viață particulară nu era deloc ireproșabilă, era intolerant față de viața amoroasă a fratelui său mai mic. Regina Maria era furioasă. Argetoianu își amintește scena de la Palatul Cotroceni, care a avut loc chiar în salonul în care Regina Maria fusese găsită în brațele colonelului canadian Boyle. Regina Maria avea un temperament necontrolat, făcînd crize de isterie, plîngînd și rîzînd rînd pe rînd. L-a numit pe prințul Nicolae "mizerabilul ăsta". După care s-a întors spre Iorga și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ireproșabilă, era intolerant față de viața amoroasă a fratelui său mai mic. Regina Maria era furioasă. Argetoianu își amintește scena de la Palatul Cotroceni, care a avut loc chiar în salonul în care Regina Maria fusese găsită în brațele colonelului canadian Boyle. Regina Maria avea un temperament necontrolat, făcînd crize de isterie, plîngînd și rîzînd rînd pe rînd. L-a numit pe prințul Nicolae "mizerabilul ăsta". După care s-a întors spre Iorga și spre Argetoianu spunînd: "și voi sînteți niște mizerabili!" În
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de cuvinte foarte violent, Iorga încercînd pe un ton ridicat, să-l convingă pe Nicolae să anuleze căsătoria în interesul națiunii sau să părăsească imediat țara72. Cîteva luni mai tîrziu, Nicolae a plecat în Malta și a fost văzut împreună cu Regina Maria la Belgrad și în alte locuri, amîndoi fiind întîmpinați cu răceală și comportîndu-se scandalos. Iorga urmărea inflexibil politica externă a României în perioada interbelică, cerînd respectarea tratatelor încheiate și menținerea statu-quo-ului. Dar simpatiile platonice ale Occidentului se îndreptau spre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ziarele naziste au început să-i atace cu patimă pe Carol și pe amanta evreică a acestuia. Iată titlul unui editorial din "Angriff" (ziarul SS-ului): Regele și amanta lui evreică. Analogia istorică se referea la Persia antică și la regina Esther. Povestea din Biblie avea un sfîrșit extrem de nebiblic. "Evreii i-au contaminat țara și din Persia s-a ales praful", scria "Angriff"82. Prin decembrie 1938, Călinescu a devenit prea egocentric și scrupulos față de puterea sa. Trebuia să se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
străinii (ambasadele străine protestau fără încetare!) și chiar cuziștii. Antonescu a încercat să ridice moralul poporului său. Era o ispășire publică pentru păcatele din trecut, se organizau parăzi, a fost rechemată în țară atît de nedreptățita prințesă Elena (numită acum "Regina Mamă"), mama Regelui Mihai. În timpul acestor parade, în cavalcada multicoloră de uniforme, costume naționale și cămăși verzi legionare, exista un element discordant: un numeros grup de rude ale legionarilor uciși înveșmîntate în haine de doliu, cei dragi lor fiind încă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
422, 423, 426, 437, 453, 455 Mannerheim 396, 412, 422 Manning, Olivia 32, 39 Manoilescu, Mihai 250, 276, 280, 283, 285, 288, 290, 308, 310, 347, 377, 381, 417, 421 Mao Tze-Dun 212 Marcu, Alexandru 438 Marczali, Henrik 332 Margareta, (regină) 53 Marghiloman, Alexandru 107, 124, 166, 176, 177, 193 Maria (Regina României) 155, 159, 170, 176, 178, 181, 195, 206, 207, 246, 275, 276, 293, 294 Marin, Vasile 366, 463 Marinescu, Gavrilă 277, 278, 298, 382, 433 Marinescu, Gh. 150
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Olivia 32, 39 Manoilescu, Mihai 250, 276, 280, 283, 285, 288, 290, 308, 310, 347, 377, 381, 417, 421 Mao Tze-Dun 212 Marcu, Alexandru 438 Marczali, Henrik 332 Margareta, (regină) 53 Marghiloman, Alexandru 107, 124, 166, 176, 177, 193 Maria (Regina României) 155, 159, 170, 176, 178, 181, 195, 206, 207, 246, 275, 276, 293, 294 Marin, Vasile 366, 463 Marinescu, Gavrilă 277, 278, 298, 382, 433 Marinescu, Gh. 150 Marinetti 106, 255, 399 Marx, Karl 15, 47, 48, 49, 90
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]