19,447 matches
-
amestecătura materiei, s-a aplecat întreg spre simțire, predându-se ei”. Un simbolism ce am văzut că străbate spiritualitatea bizantină, cel al cuplului lumină-ochi, care își are începutul în filosofia lui Platon, și care susține o ierarhie de valori între simțurile trupești, dar și în cele sufletești, interioare, ale omului. Textul indică deci o schimbare majoră în felul de a cunoaște adamic, la aceasta adăugându-se și mâncarea mărului oprit, care îl fixează ontologic nu numai într-o altă dispoziție a
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
asemenea interpretare este legitimată de Epistolele Apostolului Pavel, în care acesta vorbește de „omul psihic”, echivalând această sintagmă cu cea a „omului carnal”. Mintea, refuzând mișcarea ei conform naturii sale originare, neavând unde altundeva să se miște se îndreaptă către simțuri, simțurile atrăgând mintea neîncetat într-o rătăcire la suprafața lucrurilor sensibile. Maxim afirmă că în acest fel se originează plăcerea, ca mod al lucrării simțurilor potrivit unei pofte iraționale rezultate din înclinarea intenționalității minții către acestea. Această schimbare a adus
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
interpretare este legitimată de Epistolele Apostolului Pavel, în care acesta vorbește de „omul psihic”, echivalând această sintagmă cu cea a „omului carnal”. Mintea, refuzând mișcarea ei conform naturii sale originare, neavând unde altundeva să se miște se îndreaptă către simțuri, simțurile atrăgând mintea neîncetat într-o rătăcire la suprafața lucrurilor sensibile. Maxim afirmă că în acest fel se originează plăcerea, ca mod al lucrării simțurilor potrivit unei pofte iraționale rezultate din înclinarea intenționalității minții către acestea. Această schimbare a adus cu
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
mișcarea ei conform naturii sale originare, neavând unde altundeva să se miște se îndreaptă către simțuri, simțurile atrăgând mintea neîncetat într-o rătăcire la suprafața lucrurilor sensibile. Maxim afirmă că în acest fel se originează plăcerea, ca mod al lucrării simțurilor potrivit unei pofte iraționale rezultate din înclinarea intenționalității minții către acestea. Această schimbare a adus cu sine o nouă raportare a omului la lumea în care fusese pus ca Rege al Creației. Omul se găsea și acționa din interiorul materialității
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
dat cazul omului, care prin fire este om, dar prin poziție și imitare este icoana Dumnezeirii. În al patrulea sens icoană este ceea ce este rprezentat prin scris sau prin chipurile cele nevăzute și necorporale, într-un mod analogic cu lucrurile simțurilor. Al cincilea sens al icoanei este cel ce înseamnă înfățișarea și schițarea mai dinainte a celor viitoare, modalitate ce ține de actul de simbolizare. În ultimul înțeles, al șaselea, icoană înseamnă, după Damaschin, aducerea aminte a celor întâmplate, a minunilor
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
participativă, un ek-stasis ce nu poate fi descris nici în categoriile esteticului, deși le cuprinde, nici în cele ale rațiunii, ci în ceea ce poartă numele de contemplație, în sensul de experiere a înfățișării prin sim¬țuri și minte, dar dincolo de simțuri și minte, a persoanei. Atitudinile contrare în privința putințelor de reprezentare ale icoanei, ale imaginii în genere, deși depășite de bizantini în secolul IX, nu au încetat în istoria culturală europeană să fie prezente și să influențeze, uneori decisiv, traseele formative
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
o filosofie ce avea ca subiect esențial calea către ajungere la 0s«Qia. Această înțelegere a putințelor cognitive a omului a fost hotărâtă de rezerva pe care filosofia greacă a avut-o față de valoarea de adevăr a datelor furnizate de simțuri. Evaluând puterile pe care le are omul în relațio- narea sa cu lumea, neoplatonicienii accentuau că între vedere, ca act interior al rațiunii, ca ceea ce ține de vouq și simțuri este o diferență de esență, cele din urmă trebuind să
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
avut-o față de valoarea de adevăr a datelor furnizate de simțuri. Evaluând puterile pe care le are omul în relațio- narea sa cu lumea, neoplatonicienii accentuau că între vedere, ca act interior al rațiunii, ca ceea ce ține de vouq și simțuri este o diferență de esență, cele din urmă trebuind să fie cu totul părăsite în actul cognitiv dacă se dorește evitarea înșelăciunii. Diferența este dată de aceea că intelectul, vouq, nu numai că este instanța cea mai înaltă în om
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
de fundament. Și într- adevăr, o anume lectură a textelor de filosofiei bizantină ar putea duce la senzația păstrării aceluiași simbolism al termenului. Ca să dăm doar un exemplu, Grigorie de Nazianz insistă asupra necesității de a părăsi întreaga lucrare a simțurilor, ori mai bine spus de depășire a simțurilor, și orientarea către contemplația vizuală interioară, pentru a cunoaște cele ale lui Dumnezeu. Dar în spatele acestei aparente simetrii simbolice stă o accepțiune profund diferită în ceea ce privește temeiul întru care este posibil actul „vederii
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
a textelor de filosofiei bizantină ar putea duce la senzația păstrării aceluiași simbolism al termenului. Ca să dăm doar un exemplu, Grigorie de Nazianz insistă asupra necesității de a părăsi întreaga lucrare a simțurilor, ori mai bine spus de depășire a simțurilor, și orientarea către contemplația vizuală interioară, pentru a cunoaște cele ale lui Dumnezeu. Dar în spatele acestei aparente simetrii simbolice stă o accepțiune profund diferită în ceea ce privește temeiul întru care este posibil actul „vederii”. Dacă pentru neoplatonicieni, înțelegi ceea ce vezi cu mintea
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
facultăților umane, căci între om și Dumnezeu se deschide abisul diferenței între creat și necreat. Putința contemplației este, pentru creștin, un dar pe care Dumnezeu îl face omului, este o stare de har. Din acest motiv, apare o distincție între simțurile naturale ale omului și „simțurile duhovnicești”, cele ce au ca sursă harul dumnezeiesc, și care mijlocesc gnoza creștină. Vederea, înțeleasă acum ca act duhovnicesc, are ca obiect 0soxs^n? ^oyog, rațiunea ultimă a lucrurilor, ce își are temeiul în Dumnezeu
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
și Dumnezeu se deschide abisul diferenței între creat și necreat. Putința contemplației este, pentru creștin, un dar pe care Dumnezeu îl face omului, este o stare de har. Din acest motiv, apare o distincție între simțurile naturale ale omului și „simțurile duhovnicești”, cele ce au ca sursă harul dumnezeiesc, și care mijlocesc gnoza creștină. Vederea, înțeleasă acum ca act duhovnicesc, are ca obiect 0soxs^n? ^oyog, rațiunea ultimă a lucrurilor, ce își are temeiul în Dumnezeu. Contemplarea înseamnă apropierea de acele
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
manuscrisele lui Eminescu fără să le fi bănuit nu numai valoarea artistică, dar nici însemnătatea lor culturală. Limitat la formele abstracte ale cugetării logice și la cadrele culturii generale, Maiorescu nu s-a coborât la critica literară. Pregătit sufletește, prin simț artistic și cultură universală, el și-a declarat menirea încheiată și, socotind că prezența unei bune literaturi 1 Nicolae ManolescuContradicția lui Maiorescu, ediția a II-a, revăzută, București, Editura Eminescu, 1973 2 idem, p. 267 6 presupune în sine și
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
te naști cu ochi albaștri; a fost maioresciană fără să știe; nu și-a cunoscut înaintașul și nici nu s-a ocupat de dânsul exegetic. Numai evenimentele literare din urmă le-au trezit, într-o măsură oarecare, o conștiință maioresciană, simțul solidarității spirituale și nevoia apărării poziției lui care e și a lor”3. Cea de-a treia generație post-maioresciană intră efectiv în arena critică după anul 1920. Până la această dată peisajul literar național fusese dominat de așa-zisa „critică de
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
interbelică: „...născut polemist - fiu legitim al rațiunii, nota Vladimir Streinu 1 - el a stăvilit devenirile acelei idei de epocă, pe care însuși a numit-o tracomania”2. În demersul critic Șerban Cioculescu pune la contribuție latura erudită a personalității sale, simțul estetic și filologic, raționalismul de tip cartezian. „Totdeauna ferme - scrie Constantin Ciopraga - judecățile de valoare au la el un suport obiectiv, ridicându-se deasupra tranzitoriului prin surprinderea a ceea ce este realmente fundamental. Mai puțin sau rareori înclinat spre metafora critică
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
-se deasupra tranzitoriului prin surprinderea a ceea ce este realmente fundamental. Mai puțin sau rareori înclinat spre metafora critică, suspectată poate de „literatură”, Șerban Cioculescu se dovedește nu numai un instrument cu fine percepții, dar și un scriitor cu un incontestabil simț al valorii cuvintelor, cu o cadență anumită...” 3. În această confrerie strălucită intră desigur și Vladimir Streinu, a cărui vocație critică sa revelat cu strălucire după începuturi poetice deosebit de promițătoare. Înrudindu-se îndeaproape cu criticii generației sale - Perpessicius, Pompiliu Constantinescu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
a personalității sale nu e dată nici de strategia eufemismului (Perpessiciusă, nici de rigoare academică (Tudor Vianuă, nici de proteismul baroc (G. Călinescuă, nici de fixația și exactitatea demersului foiletonistic (Pompiliu Constantinescuă și nici de erudiția, maliția, perspectiva istoristă și simțul filologic (Șerban Coiculescuă. Am zice că are câte ceva din toate acestea, modelate pe tiparul personalității sale inconfundabile. Vladimir Streinu este un critic-artist, de o eleganță firească, ceea ce îl apropie de Perpessicius, de o liniște și o sănătate olimpiene, amintind de
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
editor: „Însemnările zilnice au, în cuprinsul lor de adevăr al personalității, o desfășurare cu totul liniară. Dacă am căuta săi născocim omagial cine știe ce complexități de conștiință, transformându-le pe deasupra din accidente morale în caracteristice durabile, criticul însuși, reprezentant strălucit al simțului măsurii, ne-ar privi rău pentru această lipsă de măsură în omagiu”1. Vladimir Streinu fixează cu siguranță și comprehensiune rolul lui Maiorescu în critica românească, acela de îndrumător de conștiințe, de întemeietor și deschizător de noi orizonturi. Acțiunea mentorului
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
gheristă: „poetul țărănimii”, pe care Coșbuc n-o poate acoperi: farmecul ingenuității primitive, idilismul etc. nu fac nicio impresie lumii țărănești. „... poet al țărănimii, cu adevărat, este numai țărănimea însăși prin autorii anonimi ai poeziei populare”4, argument de bun simț, ce se poate susține. Restrâns ca întindere, studiul despre Coșbuc poartă pecetea prețuirii detașate, a personalității critice active și eficiente. Meritele lui Vladimir Streinu în impunerea lui Calistrat Hogaș în conștiința critică românească și în conștiința cititorilor de toate vârstele
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
publicat în 1940 în revista „Familia”4 (s. III, an VII, nr.3-4, martieaprilie 1940Ă - Vladimir Streinu: Pagini de critică literară, Octav Șuluțiu sintetizează încă din prima fază a articolului calitățile dominante ale personalității criticului: „O inteligență critică plină de simțul nuanțelor, dirijată de un gust sigur, de o puternică personalitate și de o solidă cultură, mai ales în direcția culturii franceze și exprimată cu mult talent literar.”5 Tânărul Nicolae Manolescu (în 1966 avea 27 de aniă recenzează în „Contemporanul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Asigurarea cu material didactic - Organizarea și amenajarea spațiului de lucru - Dezvoltarea comportamentului social - Formarea instrumentelor fundamentale de comunicare - Dezvoltarea aptitudinilor de comunicare - Dezvoltarea capacității de a învăța - Dezvoltarea capacităților de gândire exactă - Instruirea în științe generale - Dezvoltarea condiției fizice - Dezvoltarea simțului artistic - Formarea deprinderilor practice - Elaborarea instrumentelor de evaluare - Evaluarea rezultatelor școlare - Înregistrarea rezultatelor școlare - Aprecierea rezultatelor școlare - Dezvoltarea profesională [după Gliga L., 2002, p. 15] Deși lista operațiilor pe care trebuie să le realizeze un profesor este lungă, fiecare dintre
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
Marcus S. et al 1999] Astfel, vocația pedagogică proprie „educatorului de vocație” care îl deosebește de „educatorul de profesie” ar fi dependentă de o serie de însușiri, unele înnăscute: hazul, darul intuitiv de a-i cunoaște pe copii, flerul, bunul simț, inteligența, voința de desăvârșire (Al. Kembach, cf. P. Golu și N. Mitrofan, 1982). Multe dintre aceste însușiri psiho-morale ca și altele de ordin fizic (fizionomie, voce) sau intelectual (spirit de observație, atenție, calitatea gândirii de a fi sistematică și clară
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
echitabil: recunoscând și apreciind gama de valori avută de indivizi precum și în cadrul familiilor, grupurilor, culturilor și comunității școlare lărgite; și rămânând credincios obligațiilor statutare, legale și etice, ce le revin ca profesori - fiind capabili de empatie pentru elevi - având un simț convenabil al umorului - exemplificând calitățile și valorile pe care ei caută să le inspire elevilor: inclusiv autenticitatea, curiozitatea și rigoarea intelectuală, toleranța, corectitudinea, comportamentul etic, bunul simț, încrederea în sine, respectul de sine și față de alții, empatia, compasiunea, aprecierea diversității
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
ce le revin ca profesori - fiind capabili de empatie pentru elevi - având un simț convenabil al umorului - exemplificând calitățile și valorile pe care ei caută să le inspire elevilor: inclusiv autenticitatea, curiozitatea și rigoarea intelectuală, toleranța, corectitudinea, comportamentul etic, bunul simț, încrederea în sine, respectul de sine și față de alții, empatia, compasiunea, aprecierea diversității și recunoașterea diferențelor culturale - fiind practicieni reflectivi care au spirit critic privind impactul predării lor și valorilor lor profesionale asupra elevilor, colegilor și a altora în comunitatea
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
elevi cu respect și considerație în mod consecvent și se preocupă de dezvoltarea lor ca elevi 51.3. Demonstrează și promovează valori, atitudini și comportamente pozitive pe care le așteaptă și de la elevii lor 51.4. Pot comunica cu bun simț și eficient cu părinții și tutorii, recunoscându-le rolurile în învățarea elevilor, în drepturile, responsabilitățile și interesele în aceasta 51.5. Pot contribui și lua parte la viața corporativă a școlilor S1.6 Aduc contribuții care sprijină conducerea și alți
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]