15,959 matches
-
fonetice, numărul grupelor ajunge la cîteva zeci, fără a include verbele neregulate. Modul este o categorie gramaticală, specifică verbului, care indică raportarea la realitate a acțiunii sau a stării exprimate de verbul respectiv. El este asociat cu alte categorii ale verbului, ca timpul și aspectul. În limba română există cinci moduri personale. Aceste moduri personale au rol numai de predicat. Indicativ Condițional-optativ Imperativ. Modul imperativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o poruncă (imperativ își are originea în latinescul „imperare
Verb () [Corola-website/Science/299529_a_300858]
-
diferențe fundamentale în de natură semantică, morfologică și sintactică, în gramatica modernă sînt luate separat. În limba română există patru forme verbale nepredicative. Acestea nu au rol de predicat. Infinitiv Participiu Gerunziu Supinul este o formă impersonală și nepredicativă a verbului avînd în general trăsături substantivale: Prin diateză se exprimă relația dintre acțiune și participanții la aceasta: agentul (cel care face acțiunea) și pacientul (cel care suferă consecințele acțiunii). În funcție de definiția exactă a diatezei și de criteriile care decurg din definiție
Verb () [Corola-website/Science/299529_a_300858]
-
îndepărteze multe neajunsuri ale limbilor native existente. Gramatică LFN este mult mai simplă decât a oricărei limbi vorbite, si se învață foarte rapid. De exemplu la limbile romanice (italiană, spaniolă, română, franceza, portugheză) gramatică este mai grea prin existența conjugării verbelor și prin existența genurilor la fiecare substantiv. Alt exemplu unde LFN are un avantaj este față de limbă engleză, care prezintă cea mai neregulata utilizare a alfabetului latin dintre toate limbile europene. Pentru a citi în engleză trebuie cunoscută pronunția fiecărui
Lingua franca nova () [Corola-website/Science/298966_a_300295]
-
sunt literele din Lingua Franca Nova, formele în chirilic, greacă și în Alfabetul Fonetic Internațional (AFI). LFN are o ordine strictă în propoziții (spre deosebire de Esperanto și Interlingua). Ordinea generală este: O frază cu substantiv are această ordine: O frază cu verb are această ordine: Pentru a face plural la un substantiv, se adăuga "-s" dacă substantivul se termină în vocală, sau "-es" dacă substantivul se termină în consoana. Totdeauna este regulat și nu există excepții, nu se alterează substantivul cu articol
Lingua franca nova () [Corola-website/Science/298966_a_300295]
-
lucruri. Timpul trecut este indicat prin particulă "ia": Timpul viitor este indicat prin particulă "va": Există și particulă opționala "ta," pentru modul condițional sau modul subjonctiv. "Ja" însemnând "deja" poate fi folosit ca cel ce în engleză este aspectul perfect: Verbele pot fi folosite fără schimbare că substantive. De exemplu, "dansa", ca verb, înseamnă "a dansa", dar poate însemna "un dans" când este folosit că substantiv. Verbele pot fi făcute adjective: Participiul activ este format prin sufixul "-nte" adăugat verbului. De
Lingua franca nova () [Corola-website/Science/298966_a_300295]
-
prin particulă "va": Există și particulă opționala "ta," pentru modul condițional sau modul subjonctiv. "Ja" însemnând "deja" poate fi folosit ca cel ce în engleză este aspectul perfect: Verbele pot fi folosite fără schimbare că substantive. De exemplu, "dansa", ca verb, înseamnă "a dansa", dar poate însemna "un dans" când este folosit că substantiv. Verbele pot fi făcute adjective: Participiul activ este format prin sufixul "-nte" adăugat verbului. De exemplu, "come" devine "comente", însemnând "mâncând". Participiul pasiv este format prin adăugarea
Lingua franca nova () [Corola-website/Science/298966_a_300295]
-
Ja" însemnând "deja" poate fi folosit ca cel ce în engleză este aspectul perfect: Verbele pot fi folosite fără schimbare că substantive. De exemplu, "dansa", ca verb, înseamnă "a dansa", dar poate însemna "un dans" când este folosit că substantiv. Verbele pot fi făcute adjective: Participiul activ este format prin sufixul "-nte" adăugat verbului. De exemplu, "come" devine "comente", însemnând "mâncând". Participiul pasiv este format prin adăugarea "-da" la verb că sufix. De exemplu, "come" devine "comeda", însemnând "mâncat". Participiile, ca
Lingua franca nova () [Corola-website/Science/298966_a_300295]
-
perfect: Verbele pot fi folosite fără schimbare că substantive. De exemplu, "dansa", ca verb, înseamnă "a dansa", dar poate însemna "un dans" când este folosit că substantiv. Verbele pot fi făcute adjective: Participiul activ este format prin sufixul "-nte" adăugat verbului. De exemplu, "come" devine "comente", însemnând "mâncând". Participiul pasiv este format prin adăugarea "-da" la verb că sufix. De exemplu, "come" devine "comeda", însemnând "mâncat". Participiile, ca orice adjective, pot urma verbul "a fi", și pot fi folosite să exprime
Lingua franca nova () [Corola-website/Science/298966_a_300295]
-
dansa", dar poate însemna "un dans" când este folosit că substantiv. Verbele pot fi făcute adjective: Participiul activ este format prin sufixul "-nte" adăugat verbului. De exemplu, "come" devine "comente", însemnând "mâncând". Participiul pasiv este format prin adăugarea "-da" la verb că sufix. De exemplu, "come" devine "comeda", însemnând "mâncat". Participiile, ca orice adjective, pot urma verbul "a fi", și pot fi folosite să exprime aspectul momentan sau aspectul pasiv: Diferit de limbile romanice, adjectivele în LFN nu au gen și
Lingua franca nova () [Corola-website/Science/298966_a_300295]
-
Participiul activ este format prin sufixul "-nte" adăugat verbului. De exemplu, "come" devine "comente", însemnând "mâncând". Participiul pasiv este format prin adăugarea "-da" la verb că sufix. De exemplu, "come" devine "comeda", însemnând "mâncat". Participiile, ca orice adjective, pot urma verbul "a fi", și pot fi folosite să exprime aspectul momentan sau aspectul pasiv: Diferit de limbile romanice, adjectivele în LFN nu au gen și forme de plural. Comparativul este făcut cu "plu" (mai mult) sau "min" (mai puțin). Maximul este
Lingua franca nova () [Corola-website/Science/298966_a_300295]
-
min" (mai puțin). Maximul este "la plu" și minimul este "la min." De exemplu, "Ion este mai bun decât Jo" este "Jan es plu bon ce Jo." "Criști este cel mai bun" este "Criști es la plu bon." Ca si verbele, adjectivele pot fi folosite ca substantive. De exemplu, "bela" înseamnă "frumos", dar "un bela" înseamnă "o frumusețe". Aceasta se aplică și la participii, de asemenea: "la studiante" și "la studiada" înseamnă "studentul" și "studiat" respectiv, de la verbul "studia," "a studia
Lingua franca nova () [Corola-website/Science/298966_a_300295]
-
bon." Ca si verbele, adjectivele pot fi folosite ca substantive. De exemplu, "bela" înseamnă "frumos", dar "un bela" înseamnă "o frumusețe". Aceasta se aplică și la participii, de asemenea: "la studiante" și "la studiada" înseamnă "studentul" și "studiat" respectiv, de la verbul "studia," "a studia". Un adjectiv poate fi făcut substantiv abstract prin adăugarea sufixului -ia. Astfel "bela" devine "belia," adică frumusețe. Asta poate fi folosită și la substantive: "madre" (mama) devine "madria" (maternitate). LFN nu are adverbe explicite (cum are Esperanto
Lingua franca nova () [Corola-website/Science/298966_a_300295]
-
sufixului -ia. Astfel "bela" devine "belia," adică frumusețe. Asta poate fi folosită și la substantive: "madre" (mama) devine "madria" (maternitate). LFN nu are adverbe explicite (cum are Esperanto). În loc de asta, orice adjectiv poate fi folosit ca adverb plasându-l după verb sau chiar la începutul propoziției: Iată prepozițiile de bază din LFN: Frazele prepoziționale urmează după frazele substantivale sau frazele predicative pe care le modifică. Pronumele relative și interogative sunt identice în LFN: Clauzele urmează la ceea ce modifică: Întrebarea poate include
Lingua franca nova () [Corola-website/Science/298966_a_300295]
-
număr mic de sufixe regulate care ajută la crearea cuvintelor noi. Cele mai comune sunt "-or," "-ador," si "-eria," care se referă la o persoană, un dispozitiv, sau respectiv la un loc. Pot fi adăugate la orice substantiv, adjectiv, sau verb. Exemplu: "carne" (însemnând carne), poate deveni "carnor" (măcelar) sau "carneria" (măcelărie). În mod similar, din cuvântul "lavar," (a spăla), se poate face "laveria" (spălătorie) și "lavador" (mașină de spălat). Alte sufixe comune includ "-eta," că diminutiv ("boveta" este un bou
Lingua franca nova () [Corola-website/Science/298966_a_300295]
-
fi "nonfelis" care înseamnă nefericit. "Re-" înseamnă din nou sau în direcție opusă; astfel "repone" înseamnă reașază. "Des-" înseamnă a desface, astfel "desinfeta" înseamnă dezinfecta. Cuvinte pot fi create prin unirea a două cuvinte. De exemplu, se poate folosi un verb cu obiectul lui: "portacandela" înseamnă lumânare, "pasatempo" înseamnă trecut. Fraze Utile Lingua Franca Nova Lingua Franca Nova es desiniada per es un lingua vera simple, coerențe, e fasil aprendeda, per comunica internasional. El ave varios cualia bon: Nos espera ce
Lingua franca nova () [Corola-website/Science/298966_a_300295]
-
-lea este un domnitor crud care ține pe lîngă el un călău „pierzător de oameni”, credulitatea lui Vasile Lupu apare în antiteză cu ipocrizia sfetnicului său Gheorghe Ștefan etc; d) stilistica frazei: fraza este lungă și plină de cadențe, cu verbul la sfîrșit, după model latin. • "De neamul moldovenilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor" - lucrare neterminată, păstrată în 29 de copii manuscrise și publicată pentru prima dată de M. Kogălniceanu în 1852, are un caracter savant și o noblețe
Miron Costin () [Corola-website/Science/299037_a_300366]
-
lucru", cum ar fi o propoziție sau, în acest caz, un ritual de incantație. "Nw" este o variantă a adjectivului genitival a lui "n" ('de' sau 'la'). "Nw" este forma masculină la plural. "Prt" este o acțiune ne-derivată din verbul "prj" 'a se ridica'. Ea exprimă actul de ridicare sau de înviere. "M" este o prepoziție cu sensul 'în', ("în timpul"). "Hrw" înseamnă 'zi', 'timp de o zi'. Astfel, o traducere literală ar fi 'enunțurile de ridicare în timpul zilei'. O traducere
Cartea Morților () [Corola-website/Science/303503_a_304832]
-
foarte multe și despre modul de viață al poporului respectiv. S-a demonstrat că în limba română cele mai multe expresii provin din viața pastorală, în spaniolă din cea religioasă, în franceză din cea socială, chiar erotică. De exemplu, în limba română verbul „a merge”, inițial a avut semnificația „ a coborî” (lat. mergere = a coborî, a se scufunda). Pentru a înțelege sensul originar al acestui cuvânt trebuie să avem în vedere viața pastorală a poporului român pentru care a merge însemna într-adevăr
Wilhelm von Humboldt () [Corola-website/Science/303504_a_304833]
-
sau o versiune fictivă a acestuia). Ocazional, actorii apar ca ei înșiși, cum ar fi interpretarea lui John Malkovich în filmul "În pielea lui John Malkovich". Cuvântul „actor" este derivat din limba latină din substantivul masculin "actor" (feminin, "actrix") din verbul "agere" „a face, a întreprinde, a petrece timpul" + sufixul "-or" "cel care realizează acțiunea indicată de radical". O altă alternativă ar fi substantivul din limba greacă (polytonic|ἂκτωρ) aktor, conducător, derivat din verbul (polytonic|ἂγω) agō, a conduce sau a
Actor () [Corola-website/Science/304180_a_305509]
-
din substantivul masculin "actor" (feminin, "actrix") din verbul "agere" „a face, a întreprinde, a petrece timpul" + sufixul "-or" "cel care realizează acțiunea indicată de radical". O altă alternativă ar fi substantivul din limba greacă (polytonic|ἂκτωρ) aktor, conducător, derivat din verbul (polytonic|ἂγω) agō, a conduce sau a îndruma, a orienta, a aduce. Prima menționare a unei interpretări actoricești a avut loc în anul 530 î.Hr. (probabil pe 23 noiembrie, deși schimbarea calendarului de-a lungul timpului face dificilă determinarea unei
Actor () [Corola-website/Science/304180_a_305509]
-
Aceasta apare atunci când cade /a/ dintre /b/ și /t͡s/, acesta din urmă fiind surd și asimilându-l pe /b/: "vrapca" (genitiv singular). Unele consoane aflate la sfârșitul formei de nominativ a unui substantiv sau la sfârșitul rădăcinii unui verb își schimbă natura sub influența unei vocale cu care începe o desinență sau un sufix. Cazuri mai frecvente: Accentul care cade pe una din silabele unui cuvânt are în limba croată un dublu caracter. Este de intensitate, adică nucleul silabei
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
genitivul plural. Locul accentului are de asemenea valoare funcțională (vezi Declinarea adjectivelor). Sunt și cuvinte care nu primesc niciodată accent, și altele care uneori se accentuează, alteori nu. Prima categorie o formează encliticele, adică pronumele personale neaccentuate, formele neaccentuate ale verbelor auxiliare și particula "li", a doua fiind constituită din proclitice, adică prepozițiile, conjuncțiile și particula negativă "ne". Ambele categorii de clitice formează din punct de vedere prozodic un singur cuvânt cu cuvântul cu sens lexical din grupul lor, purtând un
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
croate se distinge de cea a limbii române prin mai multe caracteristici. Din punctul de vedere al tipologiei lingvistice ambele sunt limbi flexionare, dar croata este flexionară în grad mai mare decât româna, cazurile substantivelor, adjectivelor și pronumelor, precum și persoanele verbelor distingându-se mai bine prin desinențe. Substantivele pot fi de genul: Aceasta se caracterizează prin șapte cazuri, iar substantivele sunt grupate în patru clase de declinare, după terminația de la nominativ singular. Iată declinarea a patru substantive regulate din două clase
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
ar însura cu mine”. La acuzativ persoana a treia singular, la masculin sunt două forme neaccentuate, iar la feminin trei. Formele neaccentuate se folosesc în general în funcție de complement fără prepoziție, înainte sau după formele verbale care exprimă sensul lexical al verbului, pronunțându-se împreună cu acesta într-un singur cuvânt prozodic: "Jă sam te čȅkao" „Te-am așteptat”. Formele "me, te, se, nj, nju" se pot folosi și după prepoziții, în acest caz acestea din urmă fiind accentuate: "prȅdă me „înaintea mea
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
și după prepoziții, în acest caz acestea din urmă fiind accentuate: "prȅdă me „înaintea mea”, "ză nj „pentru el”. În ceea ce privește distribuția formelor "ju" și "je" „o” (acuzativ), "je" se folosește în general, iar "ju" în vecinătatea silabei "je", anume înaintea verbului auxiliar "je" ("On ju je dočekao" „El a așteptat-o”) și după cuvintele care se termină cu silaba "je": "Ne voli limunadu, ali pije ju kad je vruće" „Nu-i place limonada, dar bea când e foarte cald”. Spre deosebire de română
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]