15,206 matches
-
Câmpulung, Banat, Crișana, Maramureș și Dobrogea de Sud. Alte zone epicentrale de importanță locală pot fi găsite în Transilvania, Galați, în zona Jibou și răul Târnava, în partea de nord și de vest a Olteniei, în nordul Moldovei și în Câmpia Română. Statistic, cutremure cu magnitudinea 6 și pește apar în Vrancea (aproximativ) la fiecare 10 ani, cutremure cu magnitudinea 7 la fiecare 33 ani, în timp ce cele cu magnitudinea (peste) 7,5 la fiecare 80 de ani. În România, se întâlnesc
Seismicitatea României () [Corola-website/Science/330765_a_332094]
-
cu prima carte a seriei. Un misterios obiect cilindric pătrunde în sistemul solar. Obiectul capătă denumirea "Rama", iar pământenii trimit un echipaj condus de comandantul Norton pentru a-l explora. Ei descoperă în interior un uriaș habitat format dintr-o „câmpie” presărată cu construcții uriașe pe care le denumesc „orașe” și cu două emisfere separate la mijloc printr-o fâșie de apă. Cilindrul este populat cu creaturi robotice specializate, fiecare, în executarea unui anumit tip de activitate. Exploratorii sunt nevoiți în
Universul Rama () [Corola-website/Science/330855_a_332184]
-
misterele civilizației care a construit orașul subteran marțian. Personajele menționate anterior nu apar în romanele care nu aparțin trilogiei Rama, acestea având alți protagoniști: Interiorul lui Rama este în esență un gigantic peisaj cilindric cu caracteristici metalice, denumit de echipaj 'Câmpia Centrală', care se distinge prin dimensiunile sale: 50 de km lungime și 16 de km în diametru, la care se adaugă învelișul de 4 km grosime. Dacă cilindrul ar fi întins, suprafața internă ar fi de 50 de km lungime
Universul Rama () [Corola-website/Science/330855_a_332184]
-
într-o cavitate imensă, semirotundă, care reprezintă unul dintre cele două capete ale cilindrului și care este denumită de oameni 'Butucul'. De la acesta pornesc trei scări de câte 8 km lungime, denumite Alfa, Beta și Gama, care permit coborârea pe câmpie. În emisfera nordică se găsesc câteva 'orașe' mici legate între ele cu drumuri, care primesc denumirile Londra, Paris, Beijing, Tokyo, Roma și Moscova. Polul Sud prezintă un pilon gigantic înconjurat de șase piloni mai mici, despre care se presupune că
Universul Rama () [Corola-website/Science/330855_a_332184]
-
varia, cum ar fi nodurile, viaductele, podurile, tunelurile și zonele pasibile de ceață și vânt puternic. Sistemul utilizează indicatoare rutiere electronice modificabile pentru a comunica schimbarea condițiilor de drum, posibile restricții și alte informații pentru utilizatorii autostrăzii. Autostrada A2 străbate câmpiile și dealurile din regiunea Hrvatsko Zagorje, deși cele mai nordice porțiuni traversează un relief accidentat, ceea ce a necesitat construcția mai multor viaducte și tuneluri lungi. A2 este o autostradă cu plată, pe baza clasificării vehiculelor în Croația, în sistem închis
Autostrada A2 (Croația) () [Corola-website/Science/330040_a_331369]
-
zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în sudul țării, pe teritoriul administrativ al județului Dolj. Aria naturală întinsă pe o suprafață de 19.800 hectare se află în partea sud-estică a județului Dolj (în Lunca Dunării din Câmpia Română la limita dintre "Câmpia Băileștilor" și "Câmpia Romanaților") și este străbătută de drumul național DN55A, care leagă portul Bechet de Calafat. Zona a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie
Confluența Jiu-Dunăre (sit SPA) () [Corola-website/Science/330052_a_331381]
-
specială avifaunistică - SPA) situată în sudul țării, pe teritoriul administrativ al județului Dolj. Aria naturală întinsă pe o suprafață de 19.800 hectare se află în partea sud-estică a județului Dolj (în Lunca Dunării din Câmpia Română la limita dintre "Câmpia Băileștilor" și "Câmpia Romanaților") și este străbătută de drumul național DN55A, care leagă portul Bechet de Calafat. Zona a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de
Confluența Jiu-Dunăre (sit SPA) () [Corola-website/Science/330052_a_331381]
-
situată în sudul țării, pe teritoriul administrativ al județului Dolj. Aria naturală întinsă pe o suprafață de 19.800 hectare se află în partea sud-estică a județului Dolj (în Lunca Dunării din Câmpia Română la limita dintre "Câmpia Băileștilor" și "Câmpia Romanaților") și este străbătută de drumul național DN55A, care leagă portul Bechet de Calafat. Zona a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție avifaunistică specială
Confluența Jiu-Dunăre (sit SPA) () [Corola-website/Science/330052_a_331381]
-
protecție avifaunistică specială, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene: Natura 2000 în România) iar începând din februarie 2013 situl este protejat ca zonă umedă de importanță internațională prin "Convenția Ramsar". Aria protejată este încadrată în bioregiunea geografică continentală a Câmpiei Găvanu-Burdea, subunitate geomorfologică ce aparține zonei de silvostepă a Câmpiei Române. Acest areal natural (râuri, mlaștini, bălți, canale, turbării, pajiști, păduri de luncă, zăvoaie, livezi) asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire mai multor specii de păsări migratoare, de pasaj
Confluența Jiu-Dunăre (sit SPA) () [Corola-website/Science/330052_a_331381]
-
Natura 2000 în România) iar începând din februarie 2013 situl este protejat ca zonă umedă de importanță internațională prin "Convenția Ramsar". Aria protejată este încadrată în bioregiunea geografică continentală a Câmpiei Găvanu-Burdea, subunitate geomorfologică ce aparține zonei de silvostepă a Câmpiei Române. Acest areal natural (râuri, mlaștini, bălți, canale, turbării, pajiști, păduri de luncă, zăvoaie, livezi) asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire mai multor specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare protejate prin lege. La baza desemnării sitului se
Confluența Jiu-Dunăre (sit SPA) () [Corola-website/Science/330052_a_331381]
-
În octombrie 2010, era în construcție un alt nod de tip trifoi pe A3, acolo unde urma să se ramifice autostrada A11. Ruta cuprinde numeroase poduri și canale de scurgere, dar nu are niciun tunel, întrucât traversează o zonă de câmpie. este cea mai semnificativă structură de pe A3. Există 21 de ieșiri și 18 spații de servicii de-a lungul rutei autostrăzii. Mare parte din traseul ei este drum cu plată pe baza unui sistem de tichete; una din secțiuni folosește
Autostrada A3 (Croația) () [Corola-website/Science/330077_a_331406]
-
arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 891 hectare. Situl reprezintă o suprafață (încadrată în regiunea biogeografică continentală și panonică a Câmpiei Crișurilor) în lunca Crișului Negru , arie protejată (râuri, mlaștini, turbării, lacuri, lunci aluviale, pajiști și păduri de foioase) ce adăpostește, conservă și protejază o comunitate importantă de scoici, cu indivizi din specia "Unio crassus" (scoică-mică-de-râu), specie cu risc ridicat de
Crișul Negru (sit SCI) () [Corola-website/Science/330205_a_331534]
-
regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 656 hectare. Situl reprezintă o zonă umedă (încadrată în bioregiune panonică a câmpiilor Banatului și Crișurilor; subdiviziuni geomorfologice ale Câmpiei de Vest) ce adăpostește vegetație arboricolă, mlaștini, turbării, terenuri arabile, pajiști și pășuni și protejează habitate de tip: "Zăvoaie de Populus alba și Salix alba" și "Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de
Lunca Inferioară a Crișului Repede () [Corola-website/Science/330256_a_331585]
-
de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 656 hectare. Situl reprezintă o zonă umedă (încadrată în bioregiune panonică a câmpiilor Banatului și Crișurilor; subdiviziuni geomorfologice ale Câmpiei de Vest) ce adăpostește vegetație arboricolă, mlaștini, turbării, terenuri arabile, pajiști și pășuni și protejează habitate de tip: "Zăvoaie de Populus alba și Salix alba" și "Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention". Situl a fost
Lunca Inferioară a Crișului Repede () [Corola-website/Science/330256_a_331585]
-
cu provincia Prusia Răsăriteană) era cu 20% mai lungă - 1.912 km. De-a lungul celor două frontiere nu exista niciun obstacol geografic important, care ar fi fost de ajutor în organizarea defensivei. În partea de nord se afla o câmpie întinsă, acoperită în mare parte de pădure. Regiunea de nord a Poloniei era străbătută de o cale ferată de mare importanță, care lega Moscova de Europa Occidentală. Cel mai important oraș al regiunii de nord era Wilno, aflat în colțul
Plan Wschód () [Corola-website/Science/330269_a_331598]
-
de luncă (mlaștini, turbării, pajiști, fânețe, terenuri arabile, păduri de foioase) ce adăpostește floră și faună diversă și conservă habitate naturale de tip: "Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention, Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion, Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)" și "Zvoaie cu Salix alba și Populus alba". Situl a fost desemnat în scopul conservării celor patru habitate naturale de interes comunitar
Lunca Timișului () [Corola-website/Science/330314_a_331643]
-
altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)" și "Zvoaie cu Salix alba și Populus alba". Situl a fost desemnat în scopul conservării celor patru habitate naturale de interes comunitar, precum și protejării mai multor specii de floră spontană și faună sălbatică din Câmpia Banatului (subunitate geomorfologică ce aparține sud-vestului Câmpiei de Vest). Flora sitului este constituită din arbori (cu specii de răchită - "Salix alba", plop alb - "Populus alba", velniș - "Ulmus laevis", arin negru - "Alnus glutinosa") și vegetație ierboasă specifică zonelor umede, cu specii
Lunca Timișului () [Corola-website/Science/330314_a_331643]
-
Zvoaie cu Salix alba și Populus alba". Situl a fost desemnat în scopul conservării celor patru habitate naturale de interes comunitar, precum și protejării mai multor specii de floră spontană și faună sălbatică din Câmpia Banatului (subunitate geomorfologică ce aparține sud-vestului Câmpiei de Vest). Flora sitului este constituită din arbori (cu specii de răchită - "Salix alba", plop alb - "Populus alba", velniș - "Ulmus laevis", arin negru - "Alnus glutinosa") și vegetație ierboasă specifică zonelor umede, cu specii de trifoi cu patru foi ("Marsilea quadrifolia
Lunca Timișului () [Corola-website/Science/330314_a_331643]
-
Oriolus oriolus"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), ciocănitoarea de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoarea verde ("Picus viridis"), capîntorsul ("Jynx torquilla"), cuc ("Cuculus canorus"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), cănăraș ("Serinus serinus"), turturică ("Streptopelia turtur"), silvie cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvie de câmpie ("Sylvia communis"), silvie de zăvoi ("Sylvia borin"), pupăză ("Upupa epops"), măcăleandru ("Erithacus rubecula"), cinteză ("Fringilla coelebs"), vânturel ("Falco vespertinus"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), stârcul de noapte ("Nycticorax nycticorax"), sfrânciocul roșiatic ("Lanius collurio") și sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"). În
Lunca Timișului () [Corola-website/Science/330314_a_331643]
-
Wichita - o confederație de triburi din Marile Câmpii care vorbesc limba Wichita și se află în statele Kansas, Oklahoma și Texas. În prezent, Wichita există formal, dar este pe cale de dispariție. Cu toate acestea, la sosirea europenilor, era unul dintre cele mai mari triburi native americane, fiind format
Wichita (popor) () [Corola-website/Science/330410_a_331739]
-
-se, pe dreapta, în Vistula, pe teritoriul Poloniei, la nord de Varșovia. Râul Bug creează granița dintre cele două state pe o lungime de 300 km. Cea mai mare parte a cursului (mijlociu și inferior) se desfășoară în regiunea de câmpie. În apropiere de orașul Brest, prin afluentul de pe dreapta, Muchaveț, râul Bug a fost legat printr-un canal, numit Nipru-Bug, de Pina, afluentul Pripiatului și acesta, la rândul lui, afluent al Niprului. O altă legătură hidrografică este aceea dintre Narew
Bug (fluviu) () [Corola-website/Science/329092_a_330421]
-
cadă nici măcar un fragment de unghie sau un fir de păr. Începând cu ziua a noua a lunii "ḏu-al-Ḥiǧǧa" se intră în cea de-a doua perioadă a pelerinajului. Această etapă se desfășoară la 13 mile depărtare de Mecca, pe Câmpia 'Arafat. Aici, pelerinii petrec o după-amiază în mijlocul unei mulțimi vaste, în rugăciune și meditație, așa cum israeliții l-au așteptat cândva pe Moise la poalele Muntelui Sinai. Ziua următoare, la Mina, pelerinii aruncă mai întâi pietricele în niște stâlpi străvechi de
Hajj () [Corola-website/Science/329084_a_330413]
-
construită în jurul mormântului Profetului. Însă unii pelerini aleg să meargă la Medina înainte de a ajunge la Mecca. Totuși, mulți musulmani nu reușesc să meargă niciodată la "ḥăǧǧ". În schimb, practică de la distanță deoarece ziua în care pelerinii se adună pe Câmpia 'Arafat este începutul unei lungi sărbători publice în întreaga lume musulmană, încheiată, așa cum am mai spus, cu "Sărbătoarea Sacrificiului". S-au făcut multe încercări de a explica semnificația acestor ritualuri variate, despre care se crede că au fost fondate de
Hajj () [Corola-website/Science/329084_a_330413]
-
mai mic, denumit 'umra sau "micul pelerinaj". Nu este obligatoriu și poate fi făcut în orice moment pe parcursul anului. Acesta constă în vizitarea orașului Mecca și împlinirea ritualurilor de pelerinaj în și în jurul Kaaba. Nu are loc o adunare pe Câmpia 'Arafat și nu sunt aruncate pietricele. Musulmanii șiiți fac un pelerinaj denumit ziyăra "(vizită)" la mormintele descendenților Profetului și, în special, la mormintele "imamilor". Este un tip de pelerinaj care poate fi făcut oricând și este mult mai puțin sistematizat
Hajj () [Corola-website/Science/329084_a_330413]
-
este întreprinderea cea mai ambițioasă a omului de la Marele Zid din Chină, si o mare parte din aceasta este construită de muncitori chinezi. Calea ferata nu a schimbat doar viața americanilor, ci a modificat întreaga ecologie a continentului, provocând victime. Câmpiile, care cândva erau traversate de bivoli și nativi amerindieni, devin casă noilor veniți, care inițial vor construi case din pământ - până la a furniza lemn din nord pentru a construi case noi și orașe în Midwest. Calea ferata creează un nou
Expansiunea Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/329143_a_330472]