16,530 matches
-
alimentar, fie cu fier înroșit, cu ajutorul unei ștampile care corespunde recomandărilor de la pct. 40. Totuși, ștampilarea limbilor și a inimilor nu este obligatorie la bovinele care nu au împlinit trei luni, la porcine, ovine și caprine. 43. Cu excepția seului, osânzei, cozii, urechilor și picioarelor și în măsura în care nu sunt ștampilate, bucățile obținute în secțiile de tranșare din carcase marcate conform normelor trebuie să fie marcate cu tuș alimentar sau fier înroșit cu ajutorul unei ștampile care corespunde recomandărilor de la pct. 40 și să
jrc160as1972 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85295_a_86082]
-
62.40.50 Unelte de frezat pentru metale, cu partea activă din carburi metalice sinterizate, excl. plăcile, barele, vârfurile pentru unelte și altele similare nemontate, din carburi metalice sinterizate 8207.70.10 kg S 28.62.40.61 Freze cu coadă pentru metale (excl. cele cu partea activă din carburi metalice sinterizate) 8207.70.31 kg S 28.62.40.65 Freze melc pentru metale (excl. cele cu partea activă din carburi metalice sinterizate) 8207.70.35 kg S 28.62
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
excl. cele cu partea activă din carburi metalice sinterizate) 8207.70.35 kg S 28.62.40.67 Unelte de frezat cu partea activă din alte materiale decât carburi metalice sinterizate, pentru prelucrarea metalelor (inclusiv pentru alezare) (excl. frezele cu coadă) 8207.70.38 kg S 28.62.40.69 Unelte de frezat (pentru prelucrarea altor materiale decât metale) 8207.70.90 kg S 28.62.40.71 Unelte de strunjit (cuțite de strung) cu partea activă din carburi metalice sinterizate
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
sub formă de țesătură sau plasă de sârmă 7115.10 kg S NACE 36.30: Producția de instrumente muzicale 36.30.11.10 Pianine noi acustice (inclusiv pianele automate) 9201.10.10 buc. S 36.30.11.30 Piane cu coadă acustice (inclusiv pianele automate) 9201.20 buc. S 36.30.11.50 Instrumente cu coarde și claviatură (inclusiv clavecinele, spinetele și clavicordurile) 9201.90 buc. @ S 36.30.12.35 Viori 9202.10.10 buc. S 36.30.12.39
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
specii de cormofite, aparținând unui număr de 224 genuri, încadrate în 64 de familii. În ceea ce privește originea fitogeografică a taxonilor, regăsim mai ales specii continentale: a) specii eurasiatice: piciorul cocoșului - Ranunculus polyanthemos, pleșcăiță - Cucubalus baccifer, steluță - Stellaria graminea, turiță - Agrimonia eupatoria, coada mielului - Filipendula vulgaris, Filipendula ulmaria și cebărea - Sanguisorba officinalis; ... b) specii europene: rutișor - Thalictrum aquilegiifolium, mutătoare - Anthyllis vulneraria și crin de pădure - Lilium martagon; ... c) specii care definesc caracterul sudic pontico-mediteraneean: cosaci - Astragalus cicer, ineață - Linum flavum, răsură - Rosa gallica
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
cortex - Salix alba (salcie) - muguri - Solidago virgaurea (splinuța) - flori - Syringa vulgaris (liliac) - muguri - Tilia tomentosa (tei argintiu) - muguri - Verbascum phplmoides (lumânărica) - herba - Viscum album (vâsc) - herba - Hedera helix (iederă) - lăstari - Phytolacca americana (carmaz) - semințe - Lemna minor (lintița) - herba - Equisetum arvense (coada calului) - herba - Lycopus europaeus (cervana) - herba înflorită - Populus tremula (plop tremurător) - cortex - Calluna vulgaris (iarba neagră) - lăstari - Nuphar luteum (nufăr galben) - rizomi - Ulmus campestris (ulm) - muguri - Ligustrum vulgare (lemn câinesc) - lăstari - Viola tricolor (trei frați pătați) - herba - Urtica dioica (urzică
ORDIN nr. 1.253 din 6 noiembrie 2013 (*actualizat*) pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255918_a_257247]
-
cervana) - herba înflorită - Populus tremula (plop tremurător) - cortex - Calluna vulgaris (iarba neagră) - lăstari - Nuphar luteum (nufăr galben) - rizomi - Ulmus campestris (ulm) - muguri - Ligustrum vulgare (lemn câinesc) - lăstari - Viola tricolor (trei frați pătați) - herba - Urtica dioica (urzică mare) - herba - Achillea milefolium (coada șoricelului) - herba - Rubus fructicocus (mur de pădure) - lăstari - Lonicera caprifolia (caprifoi) - herba - Viburnum lantana (călin) - scoarță - Actium lappa (brusture) - rizomi - Vaccinium myrtillus (afin) - fructe - Vaccinum vitis idaeus (merișor) - lăstari - Rubus idaeus (zmeur) - lăstari - Helianthus tuberosus (nap) - tuberculi - Stevia rebaudiana (ștevie
ORDIN nr. 1.253 din 6 noiembrie 2013 (*actualizat*) pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255918_a_257247]
-
așezări eneolitice aparținând culturii Gumelnița. În rest, alte treisprezece obiective din oraș sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt alte situri arheologice situl de la „Valea Mare” și cel de la „Coada Lupului” (la de oraș, în stânga căii ferate) conțin urmele a câte o așezare din perioada Latène; iar situl de la „Renie” cuprinde urmele unei alte așezări eneolitice, atribuită culturii Cernavodă I. Opt monumente sunt clasificate ca monumente de arhitectură: turnul de
Oltenița () [Corola-website/Science/296988_a_298317]
-
din zona este caracteristică zonei stepice și de silvostepă. Pădurile sunt puține, iar arborii predominanți sunt cei de esență moale, cum ar fi sălciile din luncă sau plopii albi. Printre plantele sălbatice ale zonei se numără păpădia, pirul, pelinul, măzărichea, coada șoricelului, mușețelul, toporașii, vioreaua, volbura, urzica, pătlagina, etc. Mai pot fi întâlniți frasinii, exemplare de stejar, salcâm, soc, castan sălbatic, răchită, etc. Există și vegetație cultivată cum ar fi: plantațiile de viță de vie și grădinile de zarzavat. Fauna din
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
fost înregistrat în anul 1955. Vegetația se caracterizează prin puternica transformare antropică a vegetației naturale. Municipiul Rădăuți prezintă o vegetație intrazonală de luncă, formată dintr-o asociație de plante hidrofile lemnoase (salcie, plop, arin) și ierboase (rogoz, pipirig, piciorul cocoșului, coada calului, izmă). În sud-estul localității crește laleaua pestriță, iar spre vest, dincolo de zonele joase ale depresiunii, apar pădurile cu floră și faună specifice. Aici predomină pădurile de conifere, alcătuite din molid, brad, pin, zâmbru, lariță și mesteacăn. Prima atestare documentară
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
-L, 4 - PSD, 6 - PNL, 2 - PP - DD. Orașul este traversat de șoseaua națională DN15C, care leagă Piatra Neamț de Fălticeni. La Târgu Neamț, acest drum se intersectează cu șoseaua națională DN15B, care leagă orașul spre vest de Poiana Largului (la coada lacului Izvorul Muntelui) și spre est de DN2 la Cristești. Cel mai apropiat aeroport este cel din Salcea-Suceava, aflat la 65 de kilometri. Acesta are curse regulate cu București și Timișoara. În apropiere mai sunt Aeroportul Internațional Iași, care are
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
de 20 de ani pentru contribuția acestora în folosul obștei. În fiecare sat era o judecătorie de înpăcăciune alcătuită din preotul satului și trei jurați aleși de locuitori câte unul din toate cele trei etape (de frunte, de mijloc, de coadă). Sediul judecătoriei era la preot acasă. Actul de împăcăciune era scris de preot și semnat de cei trei jurați (și prin punerea degetelor). Satul avea și o magazie de rezervă. Cheile și evidența magaziei erau la preot. Oamenii care călătoreau
Drăgănești-Olt () [Corola-website/Science/297045_a_298374]
-
ale căror muguri, flori, frunze sau fructe sunt recunoscute din cele mai vechi timpuri ca „leacuri” și tratamente pentru diverse afecțiuni. La marginea pădurilor sau în luminișuri se pot întâlni și plante erbacee: ciuboțica cucului, brândușa, fragi, măcrișul, trifoiul, izma, coada calului, pipirigul, rogozul, chimenul sau chimionul, coada șoricelului, mușețelul, patlagina, și iarba ciutei. Cele mai multe sunt plante a căror valoare terapeutică este de multă vreme recunoscută, ele ajutând la ameliorarea sau tratarea unor boli. Caracteristic acesor locuri este și diversitatea și
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
sunt recunoscute din cele mai vechi timpuri ca „leacuri” și tratamente pentru diverse afecțiuni. La marginea pădurilor sau în luminișuri se pot întâlni și plante erbacee: ciuboțica cucului, brândușa, fragi, măcrișul, trifoiul, izma, coada calului, pipirigul, rogozul, chimenul sau chimionul, coada șoricelului, mușețelul, patlagina, și iarba ciutei. Cele mai multe sunt plante a căror valoare terapeutică este de multă vreme recunoscută, ele ajutând la ameliorarea sau tratarea unor boli. Caracteristic acesor locuri este și diversitatea și bogăția faunei care populează pădurile, pajiștile, poienile
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
din zona este caracteristică zonei de stepa și de silvostepa. Pădurile sunt puține, iar arborii predominanți sunt cei de esență moale, cum ar fi salciile din lunca sau plopii albi. Dintre plantele sălbatice ale zonei, amintim: păpădia, pirul, pelinul, măzărichea, coada șoricelului, mușețelul, toporașii, vioreaua, volbura, urzica, pătlagina, etc.. Mai pot fi întâlniți frasinii, exemplare de stejar, salcâmul, șocul, castanii sălbatici, rachița, etc.. Există și vegetație cultivata cum ar fi: plantațiile de viță-de-vie și grădinile de zarzavat. Fauna din această zonă
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
copiii din familiile înstărite de atunci: scris, citit, latină, geometrie și matematică. Din copilărie, Leonardo menționează în notele sale doar două evenimente. Primul, pe când era în leagăn, când un zmeu de hîrtie a coborât spre el, atingându-i buzele cu coada, și al doilea, survenit câțiva ani mai apoi, pe când explora de unul singur împrejurimile casei mamei sale, a descoperit o peșteră, fiind îngrozit că un monstru ar putea să se găsească înăuntru, dar mânat de curiozitate a pătruns totuși în
Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/296783_a_298112]
-
notă a lui Leonardo din Codex Atlanticus, în care acesta își amintește: ""... printre primele amintiri din copilărie, mi se pare că eram așezat în leagăn și un vultur (în italiană nibbio) a venit la mine, mi-a deschis gura cu coada, și m-a lovit cu ea de mai multe ori peste buze..."" Pornind de la această notă, Freud a interpretat acest eveniment drept o fantezie, fantasmă a artistului, privind un contact sexual oral. Conform teoriei sale, vulturul ar fi mama artistului
Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/296783_a_298112]
-
în neființă, legenda spune că acesta s-ar fi stins în brațele acestuia. Jean Auguste Dominique Ingres a pictat chiar un tablou romantic ilustrând această scenă dramatică. Interesul pentru opera sa nu a scăzut niciodată, mulțimile făceau încă de atunci coadă să-i vadă lucrările, ca și azi de altfel. Giorgio Vasari a introdus un capitol special dedicat lui Leonardo în cartea sa, în care îl descrie astfel: Aflate în cea mai mare parte în "Musée du Louvre" (Paris), "Royal Library
Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/296783_a_298112]
-
apropiere este singurul loc din Munții Buzăului unde pot fi văzute capre negre. Colții Babei este o zonă din masivul Siriu cu aspect alpin, populată cu capre negre, aduse din Munții Retezatului. Tabăra Harțagu este așezată în Munții Buzăului, la coada lacului de acumulare Siriu, chiar pe malul râului Buzău și al pârâului Harțagu. Tabăra se află în clădirea unde se afla "Cheia Buzăului", fosta vamă a Buzăului, la 100 km de orașul Buzău. Din Harțagu pleacă principalele trasee turistice către
Comuna Siriu, Buzău () [Corola-website/Science/301042_a_302371]
-
Izvoru este un sat în comuna Vișina din județul Dâmbovița, Muntenia, România. Își trage denumirea de la pârâul Izvorul, pe malul căruia se află așezat, râu ce izvorește din apropierea satului Coada Izvorului, situat la circa 2 kilometri nord-vest de satul Izvoru. De-a lungul timpului, satul a avut ca stăpâni diferiți proprietari, ale căror nume se mai păstrează și astăzi, prin moșiile care le-au aparținut, anume boierilor Șuțu, Fălcoianu, Arion
Izvoru (Vișina), Dâmbovița () [Corola-website/Science/301175_a_302504]
-
vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,55%). Pentru 2,31% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Uliești făcea parte din plasa Cobia a județului Dâmbovița și era formată din 10 sate (Coada Izvorului, Stavropoleos, Jugureni, Olteni, Fundurile, Mănăstioara, Zinca, Dogari, Uliești și Bărăceni) cu 1979 de locuitori. În comună funcționau două biserici și o școală. În 1925, comuna făcea parte din plasa Găești a aceluiași județ, dar din ea se desprinsese comuna
Comuna Uliești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301192_a_302521]
-
o școală. În 1925, comuna făcea parte din plasa Găești a aceluiași județ, dar din ea se desprinsese comuna Jugureni. Comuna Uliești a rămas cu satele Ragu, Zinca și Uliești, cu 2724 locuitori, în vreme ce comuna Jugureni avea în compunere satele Coada Izvorului, Funduri, Dogari, Jugureni, Mânăstioara, Olteni, Stavropolia și Gușați, cu 2080 de locuitori. În 1931, satul Dogari a fost transferat comunei Uliești, iar satul Uliești s-a împărțit în Uliești-Dâmbovița și Uliești-Vlașca, primul dintre ele rămânând reședință a comunei. În
Comuna Uliești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301192_a_302521]
-
Petrești este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Coada Izvorului, Gherghești, Greci, Ionești, Petrești (reședința), Potlogeni-Deal și Puntea de Greci. Comuna se află în sud-vestul județului, pe malul stâng al Neajlovului, în apropiere de orașul Găești, și este străbătută de autostrada București-Pitești și de șoseaua națională DN61, care leagă
Comuna Petrești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301183_a_302512]
-
Coadă Stâncii este un sat în comuna Ungheni din județul Iași, Moldova, România. Coadă Stâncii apare cu această denumire în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În hotărnicia Mânzăteștilor se menționează satul Ocenicii ce-i zic acum și satul
Coada Stâncii, Iași () [Corola-website/Science/301267_a_302596]
-
Coadă Stâncii este un sat în comuna Ungheni din județul Iași, Moldova, România. Coadă Stâncii apare cu această denumire în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În hotărnicia Mânzăteștilor se menționează satul Ocenicii ce-i zic acum și satul Coadă Stâncii. Ocenicii erau vechii țărani care lucrau aceste pământuri domnești, care s-
Coada Stâncii, Iași () [Corola-website/Science/301267_a_302596]