15,087 matches
-
cercetătorul urmează să o verifice prin întregul itinerar al cercetării sale. Așa cum arăta Claude Bernard, amintitul părinte al cercetării experimentale moderne, „cercetarea poate verifica ipoteza de la care pornește la drum prin două feluri de date/fapte, observate anterior și provocate experimental”. În primul caz, este vorba despre cercetări bazate pe observația sistematică a situației - în cazul nostru, educative -, pe metode documentare, pe anchetă ș.a.m.d. Prin utilizarea acestora, acumulăm faptele existente, apoi le interpretăm și formulăm concluziile care se vor
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
documentare, pe anchetă ș.a.m.d. Prin utilizarea acestora, acumulăm faptele existente, apoi le interpretăm și formulăm concluziile care se vor impune. În cel de-al doilea caz, noi sîntem cei care provocăm faptele să se producă, procedăm prin urmare experimental - nu trebuie să uităm că faptele vor fi produse/se vor produce în funcție de o ipoteză elaborată de noi - în primul caz, am putea spune că ipoteza se impunea oarecum de la sine. În formularea concisă a lui Dumitru Muster (1985, p.
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
la respectiva cercetare, acesta a investigat efectele strategiei la citit-scris (școala primară), limba și literatura română (prima treaptă de liceu de cultură generală) și meca nizarea agriculturii (licee agricole). Rezultatele, așa cum rezultau din compararea internă a rezultatelor elevilor din clasele experimentale, dar și din compararea rezultatelor acestora cu cele ale unor clase martor de același nivel, au fost extrem de spectaculoase, semnalînd progrese în randamentele școlare de peste un punct (uneori, de aproape două puncte) la mediile claselor experimentale 1. Esențialul evaluării formative
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
rezultatelor elevilor din clasele experimentale, dar și din compararea rezultatelor acestora cu cele ale unor clase martor de același nivel, au fost extrem de spectaculoase, semnalînd progrese în randamentele școlare de peste un punct (uneori, de aproape două puncte) la mediile claselor experimentale 1. Esențialul evaluării formative constă în evaluarea constantă a tuturor elevilor unei clase prin intermediul unor probe de evaluare construite în funcție de obiectivele educative prevăzute pentru fiecare „secvență educațională” (lecție, grup de lecții, capitol de manual). Fără a intra în prea multe
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
să rămînă obscure pentru cercetătorii începători sau potențiali! Pe scurt, ipoteza este o „idee provizorie, care se cere verificată prin recursul la fapte”, după cum scrie D. Muster în cartea deja amintită, sau, în formularea lui Claude Bernard, „ipoteza este ideea experimentală, ideea de la care plecăm în experimentare”. Ambele definiții sînt desigur corecte, acceptabile fără nici o reținere, dar pentru a înțelege lucrurile poate e recomandabil să plecăm de la sensul etimologic: termenul modern ipoteză provine din cuvîntul grecesc antic hypothesis, care trimite la
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
ce trebuie rezolvată. Formularea ipotezei/ipotezelor este începutul indispensabil al procesului de rezolvare a acelei probleme de natură educațională. Odată ipoteza formulată, ea urmează să fie verificată prin apelul la fapte. Dacă investigația nu presupune provocarea unor schimbări în mod experimental, această etapă presupune parcurgerea următoarelor momente: colectarea datelor necesare cercetării; măsurarea celor care se pretează la prelucrări cantitative; interpretarea lor prin metode cantitative (matematico-statistice) și calitative (logic hermeneutice). Procedăm deci precum în studiul dedicat formării cadrelor didactice. Atunci cînd avem
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
colectarea datelor necesare cercetării; măsurarea celor care se pretează la prelucrări cantitative; interpretarea lor prin metode cantitative (matematico-statistice) și calitative (logic hermeneutice). Procedăm deci precum în studiul dedicat formării cadrelor didactice. Atunci cînd avem de-a face cu o cercetare experimentală, toate aceste faze sînt precedate de introducerea modificărilor solicitate prin ipoteză. Deci vom proceda la fel ca în studiul referitor la relația dintre evaluarea formativă și randamentul școlar. În urma etapei de verificare a ipotezei (investigație, prelucrare și interpretare), aceasta va
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
tipul variabilelor independente (dacă sînt manipulate sau invocate). De obicei, variabila depedentă și cea independentă sînt conținute în formularea ipotezei de cercetare. Dacă am realizat un experiment în care cercetătorul a intervenit asupra unei variabile, s-a realizat o manipulare experimentală; atunci, aceasta se numește variabilă independentă manipulată, iar variabila la nivelul căreia se așteaptă apariția unor modificări este variabila dependentă. Atunci cînd există o variabilă independentă asupra căreia cercetătorul nu poate interveni, categoriile acesteia fiind date de la natură, această variabilă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
metoda observației, vom descrie grila de observație, dacă e vorba despre interviu sau focus-grup, grila de interviu utilizată în cadrul acestora. 2.4.6.Prezentarea designului cercetării (dacă este cazul) Această secțiune este prezentă doar în cazul în care cercetarea este experimentală sau cvasiexperimentală; se precizează numărul de grupe utilizate, dacă acestea sînt independente sau cu măsurători repetate etc. 2.4.7.Procedura de desfășurare a cercetării (sau a experimentului) În această etapă se descrie în detaliu montajul experimental realizat (dacă a
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
care cercetarea este experimentală sau cvasiexperimentală; se precizează numărul de grupe utilizate, dacă acestea sînt independente sau cu măsurători repetate etc. 2.4.7.Procedura de desfășurare a cercetării (sau a experimentului) În această etapă se descrie în detaliu montajul experimental realizat (dacă a fost aplicată metoda experimentului) sau modalitatea în care s-a desfășurat cercetarea, problemele întîmpinate (dacă au existat), instituțiile din care au fost selectați subiecții etc. 2.4.8.Analiza și interpretarea rezultatelor În această secțiune sînt prezentate
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
aventură: definițiile sînt rare în literatura de specialitate, iar conținutul lor este adesea ambiguu. Potrivit lui J.H. McMillan (1992, p. 231), metodologia cercetării în științele socioumane se referă la „maniera în care sînt colectate datele și în care sînt aplicate tratamentele experimentale”. Cîteva observații de principiu asupra acestei definiții ar putea conduce la resemnificarea sa prin adiționarea unor elemente suplimentare: -nu este exhaustivă, deoarece exclude studiul devenirii istorice a unei realități educaționale, amintind doar studiul descriptiv și experimental; -nu face apel la
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
care sînt aplicate tratamentele experimentale”. Cîteva observații de principiu asupra acestei definiții ar putea conduce la resemnificarea sa prin adiționarea unor elemente suplimentare: -nu este exhaustivă, deoarece exclude studiul devenirii istorice a unei realități educaționale, amintind doar studiul descriptiv și experimental; -nu face apel la alte concepte asociate metodelor, și anume tehnicile și instru mentele de cercetare; -nu include identificarea problemei de cercetat, formularea ipotezelor, tehnicile de prelucrare și interpretare a informațiilor. Avînd în vedere remarcile de mai sus cu privire la definiția
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
sînt incluse fie în categoria metodelor calitative, fie în cea a metodelor cantitative, în funcție de natura demersului de cercetare. Acest tip de abordare corespunde tendințelor actuale de întrepătrundere și complementaritate a dimensiunilor cantitative și calitative ale cercetării. Metodele non-experimentale și metodele experimentale se diferențiază prin motivația și scopul cercetării: în timp ce primele acoperă spectrul descriptiv-constatativ, experimentul vizează obținerea unei schimbări comportamentale prin manipularea unor factori ai unui studiu (McMillan, 1992), provocarea variației unor fenomene într-o situație controlată (Rotariu, Iluț, 1997). Există autori
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
poate căpăta și nuanțe descriptive, în funcție de natura problemei investigate și a scopului cercetării. Același autor include în rîndul metodelor descriptive observația sis tematică, metoda corelațională, metoda utilizată în studiile genetice și metoda utilizată în studiile ex post facto, în timp ce metodele experimentale s-ar referi la tipurile de experiment - de laborator, de teren și natural (Havârneanu,2000b). Deși acest tip de clasificare poate fi identificat în numeroase studii de specialitate (Evans, 1985; McMillan, 1992; Thomas, 1998), considerăm că are cel puțin două
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Metode descriptive: -metode centrate pe analiza conduitei: observația, studiul de caz; -metode centrate pe colaborarea persoanei: ancheta realizată prin intermediul chestionarului sau interviului; -metode și tehnici centrate pe relațiile din cadrul unui grup: tehnicile sociometrice; -metode de măsurare: testele pedagogice. c)Metoda experimentală: experimentul, cvasiexperimentul și experimentul cu caz unic. Reiterăm o afirmație introductivă, potrivit căreia relația dintre metodele, tehnicile și instrumentele de cercetare are un caracter dinamic, iar abordarea statică a acestora ar aduce deservicii cercetătorului. Iată cîteva exemple de teme de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
la culegerea de date într-o cercetare istorică. -Influența climatului educațional din clasă asupra performanțelor școlare poate fi o temă de cercetare descriptivă, realizată prin metode cum ar fi observația și ancheta. Ea poate fi însă realizată și prin metode experimentale, alegerea aparținînd cercetătorului. Exemplele de mai sus încearcă să argumenteze caracterul dinamic al metodelor, tehnicilor și instrumentelor utilizate în cercetarea pedagogică. În acest context, clasificările servesc doar unor scopuri didactice, de organizare în formă inteligibilă a informațiilor. 3.3. Metode
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
dispune de o serie de avantaje incontestabile: -Permite investigarea detaliată a unor persoane, evenimente și fapte, ceea ce poate pune la dispoziția cercetătorului un volum impresionant de date. -Facilitează explorarea unei probleme de studiat și poate pregăti terenul pentru o cercetare experimentală. -În cazul în care vizează cazuri în care sînt implicați minoritari de orice fel, face cunoscută opinia și poziția acestora, deoarece majoritatea cercetărilor prezintă perspectiva majoritarilor. -Este una dintre cele mai utile și mai folosite metode în studiile cu caracter
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
se referă la cît de bine este transpus într-un instrument un concept (o trăsătură, o caracteristică, un fenomen etc.). Evaluarea validității de construct presupune atît un demers teoretic, cît și unul empiric: parcurgerea bibliografiei de specialitate ce cuprinde date experimentale anterioare cu privire la același construct/concept și claritatea raționamentelor ipotetico-deductive sînt la fel de importante ca procedurile bazate pe date empirice. Cele mai utilizate proceduri de evaluare a validității de construct bazate pe analiza de date empirice sînt (Anastasi, 1976; Crocker și Algina
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
din utilizarea altor teste sau chestionare care măsoară același construct; -corelația între rezultatele obținute prin aplicarea unui instrument de cercetare și cele obținute prin aplicarea unor instrumente care măsoară trăsături ce relaționează cu trăsătura studiată; -analiza factorială; -efectul unor variabile experimentale asupra scorurilor obținute de subiecți; -Multitrait-multimethod Matrix, o metodă propusă de D.T. Campbell și D.W. Fiske (apud Anastasi, 1976), prin care se pot evalua validitatea convergentă și discriminatorie. Validitatea convergentă estimează măsura în care două teste măsoară același construct
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
educaționale (elaborarea programelor de recuperare sau accelerare), ci și la realizarea unor cercetări educaționale complexe. În ciuda acestui fapt, testul trebuie utilizat cu precauție, în condițiile respectării tuturor etapelor și condițiilor de elaborare, administrare și calculare a scorurilor. 3.5.Metoda experimentală: experimentul, cvasiexperimentul și pseudoexperimentul (experimentul cu caz unic și experimentul ex post facto) Metoda experimentală permite cercetătorului să stabilească relații de tip cauzal între fenomene, prin manipularea unei variabile independente care conduce la modificarea unei variabile dependente, în condițiile în
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
În ciuda acestui fapt, testul trebuie utilizat cu precauție, în condițiile respectării tuturor etapelor și condițiilor de elaborare, administrare și calculare a scorurilor. 3.5.Metoda experimentală: experimentul, cvasiexperimentul și pseudoexperimentul (experimentul cu caz unic și experimentul ex post facto) Metoda experimentală permite cercetătorului să stabilească relații de tip cauzal între fenomene, prin manipularea unei variabile independente care conduce la modificarea unei variabile dependente, în condițiile în care nu există influențe ale unor variabile externe. Variabilele independente sînt acei stimuli care pot
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
1993; Havârneanu, 2000a). Operaționalizarea variabilei independente este deosebit de importantă și constă în specificarea procedurii exacte în care aceasta va varia și a numărului de variații/nivele (Evans, 1985). Numărul de variații sau nivele ale variabilei independente poate influența numărul grupurilor experimentale și de control. În rîndul variabilelor independente sînt incluse și așa numitele variabile organice (Best, 1977) sau atribuite (Gliner și Morgan, 2000), precum vîrsta subiecților, apartenența de gen etc., pe care cercetătorul nu le poate manipula. În cazul în care
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
În cazul în care sînt invocate asemenea variabile, nu avem de-a face cu un experiment veritabil, ci cu un experiment ex post facto (Best, 1977; McMillan, 1992; Havârneanu, 2000a), în care variabilele independente pot fi alese după aplicarea tratamentului experimental. Unii autori afirmă că studiile ex post facto sînt pseudoexperimente (Evans, 1985, p. 303), pentru a le diferenția de experimentele veritabile sau de cvasiexperimente. Variabila dependentă trebuie să îndeplinească o serie de condiții (Radu, 1993, pp. 28-29): să fie sensibilă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
fie clar definită și ușor de măsurat; să fie fiabilă (transformările să fie relativ statornice, nu fluctuante). Variabilele externe sînt acele condiții care pot influența variabila dependentă, alături de cea independentă. Controlul variabilelor externe constituie una dintre caracteristicile definitorii ale metodei experimentale: cercetătorul încearcă să păstreze constante condițiile externe și să manipuleze doar variabila independentă, astfel încît să evite influențele acestora în explicarea modificărilor variabilei dependente. Dacă variabilele externe nu sînt riguros controlate, se poate suspecta că variațiile variabilei dependente nu rezultă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
se referă la posibilitatea de generalizare a rezultatelor unui experiment. În literatura de specialitate sînt descrise riscuri privind asigurarea validității unui experiment (Best, 1977; McMillan, 1992; Havârneanu, 2000a): a. Pentru validitatea internă: -Factori istorici. Intervalul de timp dintre aplicarea tratamentului experimental și măsurarea variabilei dependente poate fi marcat și de alte evenimente, exterioare în raport cu situația experimentală, care pot interveni în explicarea relației cauzale. De exemplu, un cadru didactic introduce un program de educație interculturală, cu scopul de a surprinde schimbările atitudinale
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]