15,415 matches
-
declară că-l cânta prin curtea sanatoriului. Concordanța este importantă și trebuie să facem legătura cu marile șantiere din manuscrise pe tema „Mureșianu”, „Andrei Mureșianu” dar și cu alt moment din viața poetului, acela când a pus piciorul pe peronul gării din Viena, în toamna lui 1883, dus de ChibiciRâmneanu la sanatoriul doctorului Leidesdorfer. Văzându-se acolo, poetul a strigat din răsputeri: „România liberată! România liberată!” și se crede că a cântat „Deșteaptă-te, Române”. Această „deșteptare” este o temă a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Moldovanu, Aristide Demetriad, Cezar Petrescu, M. Negru, O. Han, Șt. Dumitrescu, Alfred Moșoiu, C. Ardeleanu, Mircea Rădulescu, Zoltan Franyo, președintele soc. scriitorilor maghiari „Andrei Ady”, Iuliu Wajtick, vicepreședintele acestei societăți, Ladislau Pogany, directorul ziarului „Temesvary Hirlap”, Tiberiu Faskerti, dr. Erno Gara, de la ziarul „Keleti Ujsag”, M. Szendrey, directorul teatrului maghiar, Ion Minulescu, directorul general al artelor, d nele Xenopol și Aida Vrioni, din partea soc. scriitoarelor române, Sarina Casvan-Pas, căpitan Tomiță, F. Dumitrescu, dr. Mussu, delegat al „Asociației medicilor”, I. Cruțescu, președintele
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
lui Eminescu și Noi poporul lui Andrei Ady suntem frați buni. Și până când vom putea lupta cu condeiul, cu cuvântul și cu fapta, nu va fi nici Dumnezeu nici iad care să ne poată separa. CUVÂNTUL ZIARIȘTILOR MINORITARI. D. dr. Gara Erno, în numele sindicatului ziariștilor minoritari din Ardeal, aduce prinosul de recunoștință și respect memoriei genialului poet M. Eminescu. Doi studenți au vorbit, unul din partea centrului studențesc bucureștean, iar celălalt în numele studenților macedoneni. D. P. Șeicaru, din partea comitetului de inițiativă, mulțumește
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ne-am speriat. La Verești ne-am despărțit. Nu sunt în stare a vă descrie impresia lui și a mea.(...) Ah! De s ar ținea de cuvânt domnul Focșa să ne înștiințeze îndată din Viena, cum a ajuns. Eu de la gară m-am dus direct la Isac, mi s-a spus că doarme. La cinci ore a venit la mine. Cea mai mare bucurie am citit pe fizionomia lui. Că l-a dus la Viena, el zice că de l-ar
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
un articol din ziarul „Liberalul”, Iași, 18 iulie 1887): „... La 13 iulie Eminescu, însoțit de sora sa și de d. Grigore Focșa doctorand de aici a sosit în orașul nostru cu trenul accelerat de la ora 1 p.m. primit fiind la gară de doi vechi amici ai săi, cari l-a condus la casele d-lui prof. Ștefan Emilian unde sara poetul a fost găzduit. A doua zi la ora 11 a.m. a avut loc în casele d-lui Ștefan Emilian un
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
conversație”? Poliția, însă, avea de lucru pentru că „pacientul” era consemnat, ca un individ periculos pentru societate. Când a fost la Iași pentru consult, pe 13 iulie 1887, am văzut că el a fost condus de doctorandul Focșa și așteptat în gară de „prieteni mai vechi”, iar apoi a fost tot timpul însoțit de cineva iar la Tătăraș, cum i-au recomandat medicii, n-a mai locuit. Trebuie spus că textul lui Scipione Bădescu din Curierul de Botoșani a făcut ocolul întregii
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
La toți le-o cântat cucu, / Numai mie granguru: / Să mă duc, să-mi las satu. La toți le-o cântat mierla, / Numai mie pupăza: / Să mă duc, să-mi las țara. Când ieșeam din sat afară, / Mă aștepta trenu-n gară. Eu am pus palma pe masă / Și v-am făcut larg prin casă; / Eu am pus picioru-n prag / Și v-am făcut larg în sat; / Eu am pus picioru-n scară / Și v-am făcut larg în țară."328 Pasărea îl
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de matematică, obișnuia să propună un exemplu interesant și de un anumit nivel de dificultate. Pe baza acestuia, elevii trebuiau să deprindă aplicarea regulilor în alte cazuri. Îi ducea pe copii în excursii, inclusiv la Viena. Pe drumul până la îndepărtata gară Gloggnitz, le cerea acestora să identifice pietrele, plantele și arborii din pădure. Pe străzile Vienei, le punea întrebări despre stilurile arhitecturale, iar la Muzeul Tehnic îi întreba cum funcționează mașinile pe care le vedeau. Citea copiilor în clasă nu numai
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
și cu alți studenți ai săi, Wittgenstein l-a vizitat și l a sfătuit permanent. Drury povestește că atunci când i-a comunicat lui Wittgenstein că se gândește să studieze medicina, acesta l-a invitat să vină urgent la Cambridge. „La gară mă așteptau Wittgenstein și Francis Skinner; imediat ce am coborât din tren, Wittgenstein mi-a spus: «Nu mai e loc de discuții; totul este deja hotărât: vei începe imediat studiul medicinii. Am discutat chestiunea cu doi prieteni înstăriți: ei te vor
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
schimbă direcția sau traiectoria în spațiu (,,în" sau ,,în afara" spațiului împărțit de interlocutori) în funcție de poziția ascultătorului față de povestitor (,,lângă" sau ,,în fața lui")58. O altă dimensiune care influențează gestualitatea este percepția timpului. De exemplu, atunci când o persoană așteaptă pe peronul gării, anunțarea trenului determină manifestarea unui număr mai mare de gesturi în intervalul de timp care urmează până la oprirea trenului în stație: înclinarea capului în direcția venirii trenului, acoperirea urechilor cu mâinile din cauza zgomotului produs de tren, luarea bagajelor în mâini
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
326: Confirm. Krugul: Sunt Krugul. Ești la 27 de km, pe 342. 326: Confirm. (după câteva secunde) 347 326: Sunt 326. Văd pista. Startul: Perfect, Marine. Zboară În același regim, nu coborî sub 350 și mă anunți când intri pe gară. 326: Confirm. (după 2 minute) 326 : Sunt 326. Intru pe gară. Startul: Sunt Startul. Spune-mi dacă mai ai 100 litri. 326: Acum trec sub 100. Startul: ÎȚi ajunge. Știi ateriza, nu scoți trenul decât la ordinul meu. Scoate flaps
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
342. 326: Confirm. (după câteva secunde) 347 326: Sunt 326. Văd pista. Startul: Perfect, Marine. Zboară În același regim, nu coborî sub 350 și mă anunți când intri pe gară. 326: Confirm. (după 2 minute) 326 : Sunt 326. Intru pe gară. Startul: Sunt Startul. Spune-mi dacă mai ai 100 litri. 326: Acum trec sub 100. Startul: ÎȚi ajunge. Știi ateriza, nu scoți trenul decât la ordinul meu. Scoate flaps 25! 326: Flaps 25, am Înțeles. Nu scot trenul decât la
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Abu-Hasan Într-altă odaie, unde așteptau o droaie de cântărețe” (I L. Caragiale); - completivele directe și indirecte se despart de obicei prin virgulă când sunt așezate Înaintea regentei: „Că trenul plecase de zece minute, a aflat Înainte de a sosi la gară”; „Bucuros că vremea era frumoasă, și-a continuat drumul”. Când urmează după regentă, cele două subordonate nu se despart prin virgulă de regenta lor: „Acum simțea că i-a dispărut frica”; „Mă tem că va veni ploaia”; - circumstanțiala de loc
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Timpul se afla pe prima pagină un clișeu pe două coloane Înfățișându-i pe cei doi dictatori ai momentului și purtând sub el următoarea legendă: „Generalul Antonescu, conducătorul Statului, și dl. Horia Sima, comandantul Mișcării Legionare, au pășit pe peronul gării Timișoara”. Numai că, la cuvântul al treisprezecelea, În loc de p (de la „pășit”) se culesese b... și așa a rămas. În același ziar, sub un clișeu pe trei coloane, arătându-le generoase printre paturile mutilaților, generoase și elegante, pe Maria Antonescu, Veturia
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
s-au construit peste 600 de km de cale ferată (dintre care amintim Pitești - Curtea de Argeș sau Tg. Ocna - Comănești ori Galați - Bârlad). De numele lui se leaga și prima alimentare cu apă a Bucureștilor (sistemul Bragadiru, 1901). A mai proiectat gări (Comănești, Curtea de Argeș, Galați), ca și edificii publice (Ministerul Lucrărilor Publice, azi Primăria Capitalei), fiind totodată profesor la Școala de Poduri și Șosele, respectiv la Politehnica din București. În 1926 devenea membru corespondent al Academiei Române. Să adăugăm câteva cuvinte și despre
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
o din lada care o găzduiește? Bârladul, ca fiecare localitate a țării noastre, merită să fie mai bine cunoscut... Ca și oamenii lui, mereu recunoscători înaintașilor, profesorilor noștri... Ion N. Oprea 18 IMAGINI DIN BÂRLADUL DE ALTĂDATĂ Vechea Stradă a Gării din Bârlad Din ziarele vremii... 21 Acțiunea Acțiunea, ziar conservator, apare în octombrie - noiembrie 1902, 4‐ 5 numere pe timpul alegerilor. Redactori: Maior Pruncu și Lupu Costache. Tipografia G.V. Munteanu („Paloda” 10 și 17 octombrie 1902; „Vocea Tutovei” 27 octombrie 1902
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
sculat poate mai dimineață ca ei”; „un bun prieten al lor”; „un modest și un filantrop", care „umbla prin lume cu haina și pantalonii cârchiți", dar care „cel mai mult ghine pentru oamenii satului" l-a tăcut. Șoseaua care leagă gara Roșiești cu satul Băsești și satele vecine, „mers prin pădure cale de un ceas", este opera săvârșită de dânsul când era la Ministerul Lucrărilor Publice.. Clădirea școlii este ridicată de el cu ajutorul marelui Haret, ministru al Instrucției Publice, iar la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
fi...” Și ziua aceea care l‐ a smuls pe G. Nedelea din fața „casei sale a venit...” în primăvara anului 1975, spune Dumitru Nedelea - fiul... ...”Telegrama era în legătură cu Bârladul, adică cu tata. Drumul până la Bârlad mi s‐ a părut o veșnicie. Gara Bârladului părea pustie, n‐ am mai găsit pe peron pe omulețul acela care era atent la geamurile vagoanelor ca să mă vadă și apoi s ă mă îmbrățișeze, spunându‐ mi „Bine ai venit!” M‐am îndreptat cu pași grăbiți spre casă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cererea noastră la dosarul uitării și a-i da curs cât mai grabnic, dând astfel prețiosul dv. concurs revistei „Freamătul”, vă mulțumesc călduros.” P. Șeicaru Semna cel care ca elev purta numele de Popescu H. Pamfil, tatăl său casier în gara Tecuci, omul care avea să ajungă cel mai mare conducător de ziar și trust de presă, omul care a ajuns acuzat pe banca instanțelor judecătorești fără de vină pentru că așa avea să devină moda... „Freamătul” de la Tecuci, dar mai ales de la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Priponești 390 familii, 1630 de suflete. S ate: Priponeștii de Sus cu 250 familii și 1100 de suflete; Priponeștii de jos 140 familii și 580 suflete. Situat la 22 kilometri de Bârlad, 10 kilometri până la Ghidigeni, 3,5 kilometri până la gara Nichișeni. Are 8 hectare pământ din 1921 (Biserica n.n.). Biserica poartă hramul „Sfinții Voievozi”, construită din cărămidă la 1780, reparată în 1924, stare bună. Biserica filială ‐ Priponești de jos, cu hramul „Buna Vestire” și „Sf.Nicolae”, construită din zid, 1825
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mai sus au destule erori. În Priponeș ti de Jos nu 452 există biserică. Sunt două biserici, dar în Pri ponești de Sus, una într‐ un capăt al satului, cealaltă - în altă extremitate. Oamenii din Priponești se folosesc nu de gara Nichișeni, ci de gara Ghidigeni, ceva mai apropiată: 3 kilometri. Cât privește parohul și cântăreții - toți sunt plecați la cele veșnice. Alții le‐ au luat locul... Documentele spun că în Priponești de Sus, școala s‐a fondat în 1871, mult
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
erori. În Priponeș ti de Jos nu 452 există biserică. Sunt două biserici, dar în Pri ponești de Sus, una într‐ un capăt al satului, cealaltă - în altă extremitate. Oamenii din Priponești se folosesc nu de gara Nichișeni, ci de gara Ghidigeni, ceva mai apropiată: 3 kilometri. Cât privește parohul și cântăreții - toți sunt plecați la cele veșnice. Alții le‐ au luat locul... Documentele spun că în Priponești de Sus, școala s‐a fondat în 1871, mult mai târziu decât biserica
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de matematică, obișnuia să propună un exemplu interesant și de un anumit nivel de dificultate. Pe baza acestuia, elevii trebuiau să deprindă aplicarea regulilor în alte cazuri. Îi ducea pe copii în excursii, inclusiv la Viena. Pe drumul până la îndepărtata gară Gloggnitz, le cerea acestora să identifice pietrele, plantele și arborii din pădure. Pe străzile Vienei, le punea întrebări despre stilurile arhitecturale, iar la Muzeul Tehnic îi întreba cum funcționează mașinile pe care le vedeau. Citea copiilor în clasă nu numai
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
și cu alți studenți ai săi, Wittgenstein l-a vizitat și l a sfătuit permanent. Drury povestește că atunci când i-a comunicat lui Wittgenstein că se gândește să studieze medicina, acesta l-a invitat să vină urgent la Cambridge. „La gară mă așteptau Wittgenstein și Francis Skinner; imediat ce am coborât din tren, Wittgenstein mi-a spus: «Nu mai e loc de discuții; totul este deja hotărât: vei începe imediat studiul medicinii. Am discutat chestiunea cu doi prieteni înstăriți: ei te vor
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
trebuit să fie un fel de capăt de linie. N-am înțeles, oricât m-am străduit, care erau regulile, dacă erau vreunele, după care veneau și plecau autobuzele. Sosite la intervale, uneori, de peste o oră, plecau apoi către stazione centrale, gara, aflată la vreo doi kilometri, care părea a fi un alt capăt de linie și unde, din nou, mai luau o pauză. Cu oboseala adunată, m-am chinuit un pic să-mi amintesc de ce imi parea cunoscut numele pieței și
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]