15,944 matches
-
deschis circulației autovehiculelor și tramvaielor în ziua de 18 iunie 2011, iar stația de tramvai cu conexiune la metrou a fost deschisă la 23 aprilie 2012, la acea dată rămânând de finalizat un trotuar rulant care să transporte călătorii către Gară de Nord. Costurile realizării pasajului au fost estimate inițial la 60 de milioane euro, ulterior au urcat la 210 milioane euro, iar în final au ajuns în 2011 la 255 de milioane de euro. Punctul principal este podul hobanat din
Pasajul Basarab () [Corola-website/Science/320413_a_321742]
-
Nord. Costurile realizării pasajului au fost estimate inițial la 60 de milioane euro, ulterior au urcat la 210 milioane euro, iar în final au ajuns în 2011 la 255 de milioane de euro. Punctul principal este podul hobanat din zona gării CFR Basarab (susținut de cabluri conectate la piloni). Pilonii care au o înălțime de 84 de metri sunt prinși de către 60 de hobane (3.000 de cabluri) care susțin un tablier cu lățimea de 44 de metri, acest lucru find
Pasajul Basarab () [Corola-website/Science/320413_a_321742]
-
și denumirea populară a lăcașului de cult. Atestarea patronajului acestei bresle este într-un document din 1742, când paroh al bisericii era preotul Antonie și staroste al breslei tălpălarilor Ioan Papajemnă. Meșterii talpalari au donat bisericii un loc pe strada Gării. După precizările lui N.A. Bogdan, în cafasul bisericii se mai păstra la începutul secolului al XX-lea o lumânare de ceară a breslei talpalarilor. Avariată în decursul timpului, biserica a fost refăcută în secolul al XVIII-lea , în jurul anului 1760
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
antreprenori arădeni, dintre care se evidențiază Jirásek Lajos, colaborator al arhitectului Miklós Ybl. Printre lucrările sale cele mai importante sunt Biserica Roșie (1904 - 1906), Palatul Kohn (1906), Sediul Băncii Arad Cenad, azi Palatul Băncii Naționale (1909), Palatul Szántay (1905 - 1912), Gara Arad (1910), Palatul Lloyd (1910 - 1911), Palatul Cultural (1911 - 1913), Palatul Bohuș (1911 - 1913). Întreaga sa activitate a totalizat 72 de lucrări terminate și încă o se-rie de lucrări care au rămas în fază de proiect. În anul 1920 nu
Lajos Szántay () [Corola-website/Science/323410_a_324739]
-
al campaniei "Citadela" obligând forțele defensive sovietice din sud să se deschidă și de a face joncțiunea cu ramura nordică a încercuirii la Kursk. Atacul a coincis cu un efort al "48 Panzerkorps" de a traversa râul Psiol către sud-vest. Gara Prohorovka era principala țintă a atacului. Se spera că ocuparea ei ar putea permite o pătrundere a Armatei a 4-a Panzer în acest sector. Aceasta ar fi putut face ca "Wehrmachtul" să poată pătrunde în profunzimile operațională și strategică
Bătălia de la Prohorovka () [Corola-website/Science/322864_a_324193]
-
strategică a spatelui frontului sovietic, finalizând încercuirea trupelor sovietice la Kursk. Bătălia de la Kursk ajunsese la punctul său critic în zilele de 11 și 12 iulie. Penetrarea încercată de "II SS Panzerkorps" a reușit să ducă la o pătrundere până la gara Prohorovka și amenința să încercuiască Armata 1 Tancuri sovietică. Gara se afla în inima fortificațiilor Frontului Voronej. La 11 iulie, mareșalul Jukov a ordonat ca la 12 iulie să înceapă o contraofensivă cu cinci armate sovietice, inclusiv două din Frontul
Bătălia de la Prohorovka () [Corola-website/Science/322864_a_324193]
-
Kursk. Bătălia de la Kursk ajunsese la punctul său critic în zilele de 11 și 12 iulie. Penetrarea încercată de "II SS Panzerkorps" a reușit să ducă la o pătrundere până la gara Prohorovka și amenința să încercuiască Armata 1 Tancuri sovietică. Gara se afla în inima fortificațiilor Frontului Voronej. La 11 iulie, mareșalul Jukov a ordonat ca la 12 iulie să înceapă o contraofensivă cu cinci armate sovietice, inclusiv două din Frontul Stepa, îndreptată împotriva vârfului de lance. Armatele sovietice, împreună cu Armata
Bătălia de la Prohorovka () [Corola-website/Science/322864_a_324193]
-
autobuze, Bazele petroliere SA „Lucoil Moldova”, „Tirex-Petrol”, Combinatul de prelucrare a lemnului, Depoul și alte obiecte de deservire a căii ferate, teritoriile speciale, alte întreprinderi mai mici și teritoriile cu destinație depozitări . De asemenea, în acest sector se află și Gara Bălți-Slobozia, cea mai mare în municpiu. Lista și calitatea obiectelor prestări servicii pentru populația sectorului dat sunt insuficiente. Acestea sunt concentrate, în general, în regiunea gării feroviare, cea ce nu se conformează razelor normative de accesibilitate și în Slobozia este
Slobozia, Bălți () [Corola-website/Science/322899_a_324228]
-
mici și teritoriile cu destinație depozitări . De asemenea, în acest sector se află și Gara Bălți-Slobozia, cea mai mare în municpiu. Lista și calitatea obiectelor prestări servicii pentru populația sectorului dat sunt insuficiente. Acestea sunt concentrate, în general, în regiunea gării feroviare, cea ce nu se conformează razelor normative de accesibilitate și în Slobozia este solicitată o rețea suficientă de obiecte sociale .
Slobozia, Bălți () [Corola-website/Science/322899_a_324228]
-
Capela "Sfânta Cruce" din Sibiu este un lăcaș de cult romano-catolic din municipiul Sibiu, localizat în Piața 1 Decembrie 1918 (fosta Piața Gării) nr. 2, în apropiere de Gara Sibiu. Ea a fost construită în anul 1755 pe locul unei mănăstiri dominicane, cu scopul de a adăposti un crucifix masiv de piatră sculptat în 1417 de meșterul austriac Peter Lantregen. Mai este cunoscută
Capela Sfânta Cruce din Sibiu () [Corola-website/Science/322975_a_324304]
-
Capela "Sfânta Cruce" din Sibiu este un lăcaș de cult romano-catolic din municipiul Sibiu, localizat în Piața 1 Decembrie 1918 (fosta Piața Gării) nr. 2, în apropiere de Gara Sibiu. Ea a fost construită în anul 1755 pe locul unei mănăstiri dominicane, cu scopul de a adăposti un crucifix masiv de piatră sculptat în 1417 de meșterul austriac Peter Lantregen. Mai este cunoscută și sub denumirea de “Clopoțelul de
Capela Sfânta Cruce din Sibiu () [Corola-website/Science/322975_a_324304]
-
ca bolta să fie zidită și transformată în capelă, în jurul crucii monolitice. În anul 1882 episcopul romano-catolic al Transilvaniei, Mihály Fogarassy (1864-1882), a extins Capela "Sf. Cruce" și i-a adăugat o clopotniță. În apropierea acestei capele s-a construit Gara Sibiu, care a fost dată în folosință în anul 1872. De la mijlocul secolului al XX-lea, timp de peste 50 de ani, capela a fost îngrijită de comunitatea polonezilor refugiați la Sibiu din Basarabia și Bucovina. În 1954 Capela "Sf. Cruce
Capela Sfânta Cruce din Sibiu () [Corola-website/Science/322975_a_324304]
-
fiicei sale în schimbul unui salariu bun. Fata a acceptat cu condiția să i se permită să-și petreacă fiecare sfârșit de săptămână cu mama sa. Tânăra femeie pleacă în fiecare sâmbătă acasă, mergând cu bicicleta de la casa domnului Carruthers până la gara din Charlington, de unde ia trenul către Londra. Traseul parcurs cu bicicleta este unul destul de pustiu, având pe de o parte o pădure, iar pe altă parte un câmp arabil. Tânăra femeie se arată mulțumită de situația sa, dar a remarcat
Biciclistul singuratic () [Corola-website/Science/324004_a_325333]
-
cu bicicleta este unul destul de pustiu, având pe de o parte o pădure, iar pe altă parte un câmp arabil. Tânăra femeie se arată mulțumită de situația sa, dar a remarcat că în ultimele săptămâni este urmărită pe traseul către gară de un biciclist cu barbă pe care ea nu-l cunoaște și care păstrează o distanță de circa 200 metri în spatele ei. Tânăra femeie, mai curând curioasă decât speriată, îi cere lui Holmes să o ajute să înțeleagă care e
Biciclistul singuratic () [Corola-website/Science/324004_a_325333]
-
lui Holmes să o ajute să înțeleagă care e motivul pentru care este urmărită. Holmes, foarte ocupat cu o altă afacere, îl trimite luni dimineață pe Watson la Charlington pentru a observa traseul parcurs cu bicicleta de Violet Smith de la gară către casa lui Carruthers. Watson o vede pe Violet Smith pe bicicletă, urmărită de un bărbat cu barbă. După o porțiune de urmărire, bărbatul în cauză se retrage pe o potecă din pădure care duce la un conac. Watson decide
Biciclistul singuratic () [Corola-website/Science/324004_a_325333]
-
ceilalți doi frați ai săi, Traian (Ilarion Ciobanu) și Romulus (Mircea Diaconu) Brad au plecat și ei pe urmele lui. Ei au traversat oceanul și au călătorit apoi cu trenul, făcând cunoștință în tren chiar cu Jeff Groghan. Coborârea în gara Cedar City a lui Groghan a dus la izbucnirea unui schimb de focuri între oamenii profetului și locuitorii care nu voiau să-l lase să coboare. Groghan reușește să coboare cu ajutorul lui Traian care trage cu arma sa capturată de la
Profetul, aurul și ardelenii () [Corola-website/Science/319397_a_320726]
-
voiau să-l lase să coboare. Groghan reușește să coboare cu ajutorul lui Traian care trage cu arma sa capturată de la turci în Asediul Plevnei. Cum cei doi frați nu vorbeau limba engleză și Ion nu venise să-i aștepte la gară, ei sunt conduși de Groghan la saloon-ul local, unde Traian reușește să câștige la poker o sumă mare de dolari și pe Bob Rupert (Ahmed Gabbany), un sclav negru al colonelului confederat Anderson (Zoltan Vadasz). Sosirea în saloon a
Profetul, aurul și ardelenii () [Corola-website/Science/319397_a_320726]
-
este o gară construită la sfârșitul secolului al XIX-lea în satul Podu Iloaiei (astăzi oraș în județul Iași). a fost inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Iași, elaborată în anul 2004, având codul . În iunie 1870 a fost dată în funcțiune
Gara Podu Iloaiei () [Corola-website/Science/319435_a_320764]
-
prin concesiune de către concernul austriac Offenheim. Micul târg Podul Iloaiei se afla pe acest traseu de cale ferată, la o distanță de 23 km de orașul Iași. La sfârșitul secolului al XX-lea, s-a construit la Podu Iloaiei o gară cu un etaj. La 30 iunie 1941, Gara Podu Iloaiei a fost capătul traseului unui "tren al morții". În dimineața acelei zile a plecat din Iași un tren de marfă cu aproximativ 2.000 de evrei ieșeni deportați de autorități
Gara Podu Iloaiei () [Corola-website/Science/319435_a_320764]
-
Podul Iloaiei se afla pe acest traseu de cale ferată, la o distanță de 23 km de orașul Iași. La sfârșitul secolului al XX-lea, s-a construit la Podu Iloaiei o gară cu un etaj. La 30 iunie 1941, Gara Podu Iloaiei a fost capătul traseului unui "tren al morții". În dimineața acelei zile a plecat din Iași un tren de marfă cu aproximativ 2.000 de evrei ieșeni deportați de autorități, două treimi dintre aceștia murind din cauza extenuării și
Gara Podu Iloaiei () [Corola-website/Science/319435_a_320764]
-
pe magistrala de cale ferată 606 (Iași - Târgu Frumos - Pașcani), care are o lungime de 76 km. Distanța de 23 km până la Iași este parcursă într-un timp de 25 minute. În ziua de 30 iunie 1941, au plecat din Gara Iași două trenuri încărcate cu evrei care urmau să fie deportați. Acele trenuri au fost denumite ulterior "trenurile morții". Primul tren a plecat spre Călărași, parcurgând acest drum în șapte zile, iar cel de-al doilea a mers spre Podu
Gara Podu Iloaiei () [Corola-website/Science/319435_a_320764]
-
Tamara Buciuceanu-Botez), aflând că sunt de la casa de copii, le oferă o masă; apoi, cei doi ajută un mecanic de tractor (Constantin Diplan). Între timp, Petre obține un bilet de tren prin amabilitatea unui bătrân pe care îl întâlnește în gară. Tânărul cunoaște în compartimentul de tren o fată, Rozica (Rozina Cambos), pe care o abordează cu îndrăzneală. El coboară din tren împreună cu ea, înainte de Brașov. Rozica locuiește la internat și acceptă invitația băiatului de a merge la cofetărie, însă vine
Prea tineri pentru riduri () [Corola-website/Science/319466_a_320795]
-
este o cale ferată secundară în România. Ea face legătura între Craiova și Calafat. Magistrala Craiova-Calafat, este considerată linia cu cele mai frumoase clădiri pentru gări din Câmpia Română. Studiile pentru construirea căii ferate au început pe 10 mai 1885, ele durând până în noiembrie, fiind conduse de inginerul Elie Radu, iar proiectarea a durat până în mai 1886. Construcția căii ferate a început abia în anul 1890
Calea ferată Craiova–Calafat () [Corola-website/Science/319892_a_321221]
-
mozaic. Cel mai important monument arhitectonic este podul peste Jiu, de la intrarea în Podari, care a fost construit pentru două căi, una feroviară și cea rutieră deasupra. Infrastructura s-a realizat din piatră cioplită la exterior, iar suprastructura din metal. Gările unde trenul oprește de la început sunt: Jiu, Podari, Sălcuța, Segarcea, Portărești, Afumați, Băilești, Moțăței, Maglavit, Golenți, Calafat și Calafat Port.
Calea ferată Craiova–Calafat () [Corola-website/Science/319892_a_321221]
-
feroviară română de stat CFR. Ca urmare a stabilirii acestor noi granițe, calea ferată Valea Vișeului-Borșa și legătura către Sighetu Marmației au fost rupte de restul rețelei feroviare a României. Pe aici circulau trenuri între Sighetu Marmației și Borșa. Din gara Vișeu de Sus a fost construită între anii 1930-1933 un traseu feroviar pentru mocăniță. În perioada interbelică, guvernul României a adoptat măsura construirii unei căi ferate care să lege nordul Transilvaniei de Maramureș, dar acesta nu a putut fi dus
Calea ferată Valea Vișeului–Borșa () [Corola-website/Science/319896_a_321225]