15,139 matches
-
folosesc tabelul ca un ghid general pentru ceea ce urmează . Ce este democrația? Ce înseamnă democrație? Altfel spus, ce standarde ar trebui să folosim pentru a determina dacă, și în ce măsură, este democratic un guvernămînt? Figura 3. Principalele elemente IDEAL Scopuri și idealuri ÎN PRACTICĂ Guvernări democratice existente Ce este democrația? De ce democrația? Ce instituții politice reclamă democrația? Ce condiții favorizează democrația? Capitolul 4 Capitolele 5-7 Partea a III-a Partea a IV-a Consider că un astfel de sistem ar trebui să
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
ni le impune lumea reală. Cu toate acestea, criteriile ne oferă standarde cu ajutorul cărora să comparăm realizările și imperfecțiunile rămase ale sistemelor politice reale și ale instituțiilor lor, și ne pot ghida spre soluții care să ne aducă mai aproape de ideal. De ce democrația? Ce argumente putem să aducem pentru a crede că democrația este cel mai bun sistem politic? Care sînt valorile servite cel mai bine de democrație? Cînd răspundem la aceste întrebări este esențial să avem în vedere că nu
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
sau nu contribuie semnificativ la supraviețuirea instituțiilor politice democratice? Din nou însă, și aici motivul pentru care aceste judecăți empirice sînt importante și relevante pentru noi este că ținem la democrație și valorile ei. Astfel, pe acest drum, de la explorarea idealurilor, țelurilor și valorilor din partea a II-a vom ajunge la descrierile mult mai empirice ale instituțiilor politice democratice din partea a III-a. Vom trece mai departe în partea a IV-a la o descriere a condițiilor favorabile sau nefavorabile pentru
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
pentru autonomia morală, judecata morală și viața bună. Mai mult chiar, democrația nu ar putea exista mult timp dacă cetățenii săi nu ar reuși să creeze și să mențină o cultură politică favorabilă, o cultură generală care să sprijine aceste idealuri și practici. Relația dintre un sistem democratic și cultura democratică ce îl sprijină este complexă și vom reveni la ea în capitolul 12. Aici este suficient să spunem că o cultură democratică în mod sigur va accentua valoarea libertății personale
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
o lege pe care toată lumea să o considere satisfăcătoare. În cazul frecvent în care nu se va obține unanimitatea, va fi adoptată legea cu cel mai mare număr de susținători. Veți observa că aceste criterii fac parte din procesul democratic ideal descris în capitolul anterior. Cu toate că procesul nu poate garanta tuturor membrilor că vor trăi efectiv conform unor legi alese de ei, el extinde autodeterminarea pînă la limitele sale posibile. Chiar dacă vă numărați printre membrii al căror vot a fost depășit
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Democrația nu poate garanta că cetățenii săi vor fi fericiți, prosperi, sănătoși, înțelepți, pașnici sau corecți. Atingerea acestor finalități se află dincolo de puterea oricărui guvernămînt, inclusiv a unuia democratic. Mai mult, în practică democrația s-a situat mult sub așteptările idealurilor ei. Asemenea tuturor încercărilor anterioare de a realiza o guvernare mai democratică, democrațiile moderne au multe deficiențe. Totuși, în ciuda defectelor sale nu trebuie să pierdem nici o clipă din vedere beneficiile care fac democrația preferabilă față de oricare alternativă posibilă: 1. Democrația
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Partea a-II-a și prezentate în figura 4. În cele din urmă, ar trebui să fim conștienți în acest capitol ca și în altele că, în limbajul comun, folosim cuvîntul democrație pentru a ne referi atît la un scop sau un ideal, cît și la un fapt real care este doar o realizare parțială a scopului. De aceea, pentru moment, voi conta pe cititor să facă distincțiile necesare atunci cînd folosesc termenii democrație, în mod democratic, guvernare democratică, țară democratică și așa
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
cîte opt ore în două zile nu imposibil dar în mod sigur nici ușor de înfăptuit! Să ne oprim o clipă la ipoteza cu zece minute pentru participarea fiecărui cetățean. Pe măsură ce numerele cresc, situația devine din ce în ce mai absurdă. Într-un "polis ideal" cu zece mii de cetățeni cu drepturi depline, timpul necesar întrece orice limite acceptabile. Zece minute alocate fiecărui cetățean ar necesita mai mult de o sută de zile lucrătoare de cîte opt ore. Alocarea unei jumătăți de oră ar necesita aproape
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
firesc, doresc să se poată instrui, caută să aibă autonomie, libertate personală, drepturi de proprietate, care prețuiesc statul de drept și participarea la guvernare. Clasele de mijloc, după cum a subliniat pentru prima dată Aristotel, sînt aliații firești ai instituțiilor și idealurilor democratice. Ultimul și poate cel mai important lucru este că, prin descentralizarea multor decizii economice la nivelul firmelor și persoanelor independente, economia capitalistă de piață nu mai reclamă un guvern central puternic sau chiar autoritar. O economie dirijată poate exista
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
puțin să le testăm prin experimente la scară redusă. Vor face față țările democratice vechi, noi sau în tranziție provocărilor de acest tip sau altor provocări cu care cu siguranță se vor confrunta? Dacă vor eșua, prăpastia deja largă dintre idealurile și realitățile democratice va deveni și mai mare, iar o eră de triumf democratic va fi urmată de o eră de deteriorare și declin democratic. De-a lungul secolului al XX-lea țările democratice nu au dus niciodată lipsă de
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Taylor, Lily R. Roman Voting Assemblies from the Hannibalic War to the Dictatorship of Caesar. Ann Arbor: University of Michigan Press, 1966. Vanhanen, Tatu. The Process of Democratization: A Comparative Study of 147 States, 1980-88. New York: Crane Russak, 1990. SCOPURI, IDEALURI ȘI AVANTAJE DEMOCRATICE Barber, Benjamin R. Strong Democracy: Participatory Politics for a New Age. Berkeley: University of California Press, 1984. Bobbio, Norberto. The Future of Democracy: A Defence of the Rules of the Game. Traducere de Roger Griffin. Editată și
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
și de o melodie liniștitoare În fundal, poate și cu un cocteil În mînă. Nu, cred că o să fie mai degrabă una destul de pasivă. — Îți dorești o naștere... pasivă? Noura pare de-a dreptul uluită. — Da, Încuviințez. Ăsta ar fi idealul meu. — Și anestezie? — Am o piatră specială Maori pentru naștere, zic Încrezătoare. Și am făcut și yoga. Așa că probabil o să fie OK. — Înțeleg, zise Noura, părînd că ar mai vrea să adauge ceva. Aha, zice Într-un final. Bine. În fața
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
capul. Am văzut cărucioare care se fac scaune auto, landouri care se pliază pe sistem hidraulic, landouri retro cu roți de bicicletă, cărucioare cu saltele speciale, nemțești, și o ciudățenie de cărucior care Îți ferește copilul de poluare și „e ideal pentru shopping și băut cafea din mers“. (Ăsta ultimul Îmi place la nebunie.) Ne-am uitat la săculețe pentru picioare, copertine de ploaie și de soare, genți pentru schimbat copilul. Sinceră să fiu, Îmi plouă În gură după un latte
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
la judecătoria din Piatra Neamț. Destituit în 1844, Alecu Russo revine la Iași, atras de atmosfera culturală prerevoluționară, în care se înregistrează cu entuziasm. În anii următori, frecventează moșia Mânjina a familiei Negri - loc de întâlnire a tinerilor scriitori animați de idealurile național-democratice ale timpului - unde îl cunoaște pe N. Bălcescu. La începutul anului 1846, Alecu Russo își face debutul ca autor dramatic cu piesa Băcălia ambițioasă, prezentată pe scena Teatrului Național din Iași. Alecu Russo a înțeles importanța teatrului în viața
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
macromoleculă vie este un edificiu miraculos, făcut din lanțuri, din blocuri, ce se numără cu miile, fiecare din aceste blocuri sau nucleotizi constituind un aminoacid; această formație reunește proprietățile opuse, antagoniste ale bazelor și acizilor [Lupașcu, 1982] Pentru a acționa, idealul ar fi combaterea factorilor de risc și evitarea apariției bolii. Ce putem însă face în cazul unei condiționări genetice? O experiență încurajatoare s-a acumulat în legătură cu modul constant și organizat, ce urmărește selecția genitorilor. S-au investit eforturi deosebite mai
Fitoterapie clinică by Gabriela Anastasiu, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2094]
-
și) Sfânt? Asta în ciuda avertismentului cronicarului, că era "iute la mânie și degrabă vărsătoriu de sânge nevinovat". Nu rămânem noi în mitologia istoricilor romantici, începând cu Bălcescu, cu imaginea construită despre Mihai Viteazul? Continuăm să-l socotim prim realizator al idealului unității naționale, în vreme ce a fost, de fapt, un condotier ambițios, tip foarte răspândit în epocă, din Italia până în Țările de Jos. Iar vulgata colectivă în care ne complacem, cu sprijinul neprecupețit al specialiștilor, e plină legiune de asemenea exemple. Noi
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
alcătuită, într-o primă ipostază, de proza scurtă, urmată de marea creație romanescă și însoțită pe parcurs de câteva încercări dramatice, ca și de o seamă de poezii din perioada începuturilor ei literare, redactate în limba franceză. Aspirând către un ideal de puritate umană, pe care nu l-a descoperit în jurul ei, scriitoarea pare că s-a răzbunat pe lumea sa, întorcându-se împotriva sensului întunecat și, în definitiv, dramatic al unei societăți aflate în declin, nu datorită unor factori din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
concentra mai mult asupra problematicii relațiilor omenești. Solitudinii și pasivității Manuelei, de exemplu, le ia locul acum atitudinea voluntară, deși destul de retractilă, a Ginei Delescu, femeie superioară, de o rară noblețe sufletească, în care autoarea și-a ipostaziat, desigur, un ideal de umanitate. Pentru a-și apăra rezerva pe care și-a impus-o în cercul unei mediocre faune familiale, protagonista nu ezită totuși să utilizeze armele lumii pe care de altminteri o disprețuiește: flirtul, gelozia provocată, jocul de societate. Ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
-l asculta și a nu-l transmite, căci astfel ființele umane pot atinge binele. Mâna poate reda frumusețea, armonia și echilibrul, pe care-l emană statuile celebre, creație dublă a mâinilor, care trăiesc și se modelează, și modelează simbolic un ideal asemănător. - informații istorico-științifice despre chiromanție: TRECUTUL și misterele palmei! Primele mărturii scrise despre practica oficială și sistematică a divinației provin de la akkadieni: numeroase tehnici ale divinației permiteau cunoașterea viitorului. Drumul tainelor ascunse în liniile mâinii pornește din India (Valmiki) spre
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
conștiința morală; prin limbajul mâinii, universul este centrat ca destin în afara omului, dar este prescris printr-o participare internă, individuală; imposibilitatea de a distinge între ficțiune și realitate, alternanța emoțiilor nu exclude vocația omului pentru siguranță și stabilitate, pentru un ideal. Dimensiunile mâinii trebuie raportate la dimensiunile corpului (un corp de doi metri trebuie să aibă mâna de 20 de centimetri, lungimea palmei trebuie să fie cu 20 la sută mai mare ca a degetelor, adică șase centimetri la degete de
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
cu capul gol, cu lauda acelor, care folosesc limbajul vorbit și posedă imaginea sufletului/sămânță. Aflarea sorții/cetire în palmă devine o încercare a rodirii prin cântec/aruncată, cântată, puse sub semnul interogației asupra destinului/fortunei. Cred că mâna reprezintă idealul epocii contemporane, transmisia digitală fiind gata să creeze o altă lectură. Poemul compus de Lucian Blaga sugerează existența unui limbaj secret, încifrat în liniile palmei, trăsături sub care se ascunde trecutul/cealaltă zare și viitorul/celălalt țărm; TOATE locuiesc SUB
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
treia falangă; degetul arătător: voluptate și artă - prima falangă; glorie - a doua falangă; spiritualitate - a treia falangă; degetul mijlociu: ambiție - prima falangă; fantezie - a doua falangă; concentrare - a treia falangă; degetul inelar: corectitudine - prima falangă; spirit lucrativ - a doua falangă; idealuri - a treia falangă; degetul mic: comerț - prima falangă; arta comunicării - a doua falangă; cunoaștere inițiatică - a treia falangă, aparține oamenilor înzestrați cu o judecată promptă, care reacționează după prima impresie și trec imediat la acțiune. Expresiei românești a nu-i
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
Baranger P., și Chen J. definesc J.I.T. ca pe o „filozofie de gestiune a întreprinderii fondate pe dorința de a satisface clientul (prin calitate și timp de așteptare foarte scurt), de a evita risipa și a implica personalul. Se urmărește idealul unui flux de producție bucată cu bucată, ceea ce presupune cuplarea cu calitatea globală (...) J.I.T. este guvernat de principiul: a livra, fabrica, aproviziona ceea ce-i trebuie clientului atunci când îi trebuie.” J.I.T. s-a născut într-un mediu specific, cel nipon, caracterizat
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
de morală, etică, știință, politică, educație). Titlurile editorialelor arătau în mod direct raportarea la problemele cotidiene ale societății românești: Să nu ucizi asasinarea lui I.G. Duca, primul ministru 397, Patriotism și creștinism 398, 24 ianuarie comemorarea unirii ne trebuie un ideal 399, Educația morală în școală 400. Din cuprinsul ziarului putem remarca faptul că existau unele rubrici constante, care apăreau număr de număr, precum: Literatură-Artă Știință Recenzii, Știri de tot felul și de pretutindeni etc. Erau și articole care apăreau în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
revistei, adică scopul propus: "multe cugete au găsit în Almanahul Presa Bună cel puțin un început de licărire și lumină sufletească, ce le-a fost îndrumătoare în calea grea a vieții; și multe inimi s-au încălzit la flacăra de ideal și binecuvântare pe care au găsit-o în acest almanah"660. Redactorii publicațiilor catolice au urmărit mai multe obiective, din care două erau primordiale: primul a fost răspândirea mesajului creștin prin această "invenție a modernității" (presa scrisă), iar al doilea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]