15,612 matches
-
centru vid cum este K poate satisface ECP numai fiind guvernat de un antecedent, pentru că nu poate ocupa o poziție tematică. Relația de guvernare standard: un centru guvernează complementul și specificatorul lui și orice grup din configurația ECM. Legarea centrului induce transparență. Principiul Proiecției reprezintă corespondența biunivocă dintre rolurile tematice ale intrărilor lexicale și pozițiile sintactice (Pollock 1997: 64). Principiul Proiecției subliniază legătura dintre Sintaxă și Lexicon și stipulează că structura tematică și proprietățile de subcategorizare ale unităților lexicale sunt "proiectate
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
al inacuzativelor și cel al inergativelor nu se deosebesc sintactic. Borer (1994: 23) arată că proprietățile sintactice sunt consecința proprietăților aspectuale. Autoarea aduce în discuție verbele de mișcare inergative, în cazul cărora prezența unui grup prepozițional adjunct delimitează evenimentul și induce interpretarea telică, asociată comportamentului inacuzativ 77. Borer (2004: 290), reluând idei prezente în studii personale anterioare, arată că argumentelor le este asociată o interpretare în specificatorii unor noduri reprezentând structura evenimentului. Structura evenimentului nu este determinată de proprietățile vocabularului, ci
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
DP1 [VP V]]]] (in two hours/*for two hours) nom (d) Intranzitiv atelic [EP DP1 [TP DP1 [VP V]]] (*in two hours/for two hours) nom În aceste reprezentări schematice, EP reprezintă nodul eventiv (nonstativ), AspQ este nodul cantitativ care induce telicitatea, iar DP din Spec,AspQ este interpretat ca fiind subiectul unei schimbări cuantificabile; acest DP e necesar pentru existența telicității. AspQ poate să verifice Cazul acuzativ al DP aflat în specificatorul lui. Borer (2004: 294, nota 9) atrage atenția
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
predicat: telic vs atelic; (b) poziția argumentelor: obiect direct vs oblic; (c) semantica grupului nominal din poziția obiectului: cuantificat vs necuantificat. Ultimul factor este preluat de la Verkuyl (1972)80, care a arătat că numai obiectele care denotă o cantitate specifică induc telicitatea, nu și obiectele care denotă entități omogene (masive, plurale nude). Van Hout (2004: 66) folosește teoria Cazului formulată de de Hoop (1992)81; în teoria lui de Hoop, Cazul morfosintactic al obiectului este asociat cu interpretarea semantică a nominalului-obiect
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Alboiu, Barrie, Frigeni 2004: 4) Reconsiderând analizele propuse și argumentele aduse în favoarea uneia sau a alteia dintre acestea, Alboiu, Barrie, Frigeni (2004: 8) ajung în fața unui paradox: în construcțiile reflexive, DP subiect pare să se comporte ca un argument extern, inducând proprietăți inacuzative, însă proprietățile de tip inacuzativ arată că T intră în relație de verificare cu un argument intern, care nu este de așteptat în poziția de argument extern. În analiza pe care o propun acești autori, reflexivele derivate sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
numesc Moldova, Republica Moldova”. O falsă teorie asupra etnogenezei locuitorilor din - atenție ! - spațiul carpato-nistrean, deosebiți de toți vecinii lor, și asupra Republicii Moldova ca succesoare a statului medieval Moldova. În mod abuziv, autorul face trimitere la cercetători autentici ai problemei, încercând să inducă ideea folosirii și de către ei a termenilor moldoveni și Țara Moldovei, fără a preciza conținutul regional și nu etnic subînțeles. Așadar - conchide autorul - la 1359 se documentează existența Statului Moldovenesc - Țara Moldovei, fără a încadra corect locul acestui an în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de Prut - n. ns., I. A.) și nici să schimbe rânduirea socială din România. Înaintarea Armatei Roșii pe teritoriul românesc este dictată numai de necesități militare și de continuarea rezistenței inamicului”. Dincolo de „concepția” specifică asupra teritoriului românesc, declarația urmărea să inducă în eroare cercurile aliate asupra adevăratelor obiective urmărite pe plan politic. Într-o manieră sau alta, Londra precizase că nu recunoscuse modificarea de teritoriu din 28 iunie 1940, dar acum, față de declarația lui Molotov, era de acord cu atitudinea sovietelor
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
ar fi existat în Basarabia un singur act de violare al drepturilor. Această afirmație atât de puțin precisă, regretăm s-o constatăm, nu se bazează pe nimic serios și nu poate emana decât de la persoane care au avut interesul să inducă Rada centrală și guvernul ucrainean în eroare. Guvernul român a fost fericit de a fi putut manifesta prin mijlocirea d-lui Ministru al Afacerilor Străine, d-lui Galip, care se prezentă în numele guvernului Ucrainei, dorința ce nutrește de a întreține
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
lor lumină, declarându-se că nu poate fi vorba de anexare, ci de o unire a cărei inițiativă a venit din partea Basarabiei însăși și că pretinsele jigniri nu erau decât o invenție a acelora ce ar putea avea interes să inducă în eroare guvernul ucrainean. Sper să vă pot înmâna textul acestui răspuns [din 20 aprilie 1918] pentru ca să puteți fi la curent cu tot ceea ce privește această problemă de o importanță atât de mare pentru noi. C. C. Arion Unirea Basarabiei și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
adesea a fost făcută, este falsă. În realitate, nu clasa socială, ci mediul urban/rural de proveniență este cauza care se ascunde în spatele clasei sociale. Controlândmediul de proveniență, clasa socială nu mai apare asociată cu variații ale natalității. Ceea ce a indus în eroare este faptul că, în clasele sărace, o proporție mult mai mare de persoane provin din mediul rural decât în cazul claselor bogate. După cum se poate observa, relația adevărată de cauzalitate a fost stabilită în acest caz pe baze
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
consecință, nici o garanție că în alte societăți clasa socială nu este în mod efectiv un factor determinant al natalității. Relația caracteristici personale-sărăcie. De multe ori, presupunerea unor cauze eronate nu se datorează în primul rând unor relații empirice care pot induce în eroare, ci ideologiei, prejudecăților colective ce se sprijină pe unele evidențe empirice, dar tendențios interpretate. Tom Burns (1970) oferă un exemplu clardin acest punct de vedere. Teoria sărăciei, curentă la începutul secolului în Anglia, parte a ideologiei burgheze tradiționale
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
venit și calitatea percepută a vieții (unul dintre indicatorii calității vieții utilizați în cercetare) este de +0,06. La rândul său, nivelul școlar se corelează negativ cu calitatea percepută a vieții (-0,15). Simpla corelație ar putea însă să ne inducă în eroare. Dacă diferiții factori determinanți din lista cauzală ar fi independenți unul în raport cu ceilalți, atunci corelația simplă ar fi o măsură satisfăcătoare a determinării. Dar această presupoziție este arareori corectă. De regulă, factorii determinanți ai unui fenomen de explicat
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
activitățile de muncă (cântece de muncă, șezătorile specifice satuluiromânesc). Viața de familie este afectată, în multiple privințe, de activitatea productivă a membrilor săi. Este firesc așadar ca ea să dezvolte o serie de cerințe funcționale laterale față de această sferă, să inducă o serie de finalități laterale (asigurări sociale, asistență sanitară, creșe, facilități de petrecere a timpului liber și a concediului), dar și unele limitări, restricții care să elimine sau să minimizeze posibilul impact negativ, dezorganizator al sferei muncii asupra sa (să
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
creșe, facilități de petrecere a timpului liber și a concediului), dar și unele limitări, restricții care să elimine sau să minimizeze posibilul impact negativ, dezorganizator al sferei muncii asupra sa (să nu absoarbă excesiv de mult timp și energie, să nu inducă tensiuni și conflicte în viața de familie etc.). O activitate oarecare nu poate depăși anumite limite în ceea ce privește consumurile economice pe care le presupune. Altfel, ea ar deveni excesiv de costisitoare pentru colectivitate, consumând resursele economice ce trebuie distribuite între multiplele activități
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de rudenie și preferențialitatea implicată de acestea sau reducând-o la sfere neutre. În alte condiții sau, cel puțin în anumite etape, sistemul relațiilor de rudenie a presat puternic sistemul industrial modern, modificându-i într-o anumită măsură logica funcționării, inducând preferințe proprii acolo unde ar fi trebuit să funcționeze criterii obiective, impersonale, derivate din exigențele eficienței. Relațiile de vecinătate, cu influențele lor reciproce, reprezintă o sursă majoră de conflict între sisteme. În mod special, conflictul se declanșează în cazurile de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
alți factori și, prin natura lor, având un interval mai lung de desfășurare. Învățătura nesistematică și parțială, prelucrarea unor cunoștințe fragmentare într-un sistemcare, pentru amator, poate părea coerent și valid (Costea, Larionescu, Ungureanu, 1983) sunt de natură să-l inducă în eroare pe nespecialist. Controlul continuu al comunității științifice este singurul care poate să elimine până la urmă pericolul amatorismului. • Pericolul practicianului izolat. Din cauza fragilității cunoștințelor, a dinamicii lor accentuate, apare frecvent un decalaj între practicianul format în sprijinul unor teorii
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
personalul muncitor nu are o motivație suficientă pentru a depune toate eforturile în vederea realizării sarcinilor stabile, de a învinge dificultățile. În fapt, specialistul poate descoperi că problema reală constă în conducerea incompetentă, care impune sarcini neraționale sau nerealiste, fapt ce induce o atitudine de pasivitate, indiferență, de-motivând performanțele profesionale. Formularea problemelor de soluționat este crucială, pentru că de ea depinde tipul soluțiilor care vor fi adoptate. Dacă problema unei întreprinderi este „nivelul scăzut al conștiinței și responsabilității muncitorilor”, vor trebui aplicate
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a defini și evalua lumea, deplasările de atitudini, de valori, de moduri de a privi lumea care, la nivelul întregii colectivități, se formau printr-un proces de transformare culturală cu mecanisme colective, spontane. Mărturia lui Rousseau ar putea să ne inducă în eroare. Ea ne-ar sugera că celebra sa teză își are originea într-o analiză teoretică ce este rodul fie al genialității, fie al întâmplării pure. Nu este posibil să explicăm în acest mod de ce o asemenea ideea nu
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
importantă. Evenimentul poate influența substanțial structura. De cele mai multe ori, structura reacționează, refăcându-se. Este drept că o asemenea „acțiune-reacțiune” poate lua o anumită perioadă de timp. Influența evenimentului poate fi însă complet anulată. În anumite cazuri însă, un eveniment poate induce o schimbare structurală fundamentală, împingând evoluția pe o altă cale, care însă este și ea posibilă în condițiile date ale sistemului. În fine, este necesară o ultimă precizare. Structura însăși nu este independentă de totalitatea condițiilor particulare și a evenimentelor
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
autorităților 75 pentru realizarea acțiunilor sau obiectivelor de interes public. Din această perspectivă se justifică și faptul că autoritățile publice au creat un aparat fiscal Însărcinat cu gestionarea impozitelor ca și preocuparea pentru combaterea fenomenului de evaziune (fraudă) fiscală, care induce și o distorsionare a raporturilor În societate Între subiecții impozitului, respectiv Între membrii colectivităților statale. În raport cu formele constitutive ale sistemelor fiscale cunoscute În lumea modernă, cu elementele tehnice aferente, structura acestor sisteme se diferențiază, luând În considerare o multitudine de
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
ridicat, În sensul renunțării la venituri, de unde necesitatea de a majora cotele cedulare la niveluri mai ridicate decât ar fi altfel nevoie pentru a spori același cuantum de venituri. Cotele ridicate de impozitare a Întreprinderilor tind să accentueze eventualele distorsiuni induse prin fiscalitate; existența unui larg evantai de incitații conduce la sisteme multiple de evaziune fiscală. În ceea ce privește impozitele indirecte, În anul 1987, s-a pus problema unor schimbări importante În C.E.E. vizând dezvoltarea „pieței unice”, inclusiv a suprimării mecanismului de deducere
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
impus Într-un moment de criză profundă, marcată de o rată ridicată a șomajului, pe fondul lipsei de investiții. Prin urmare, ne asociem opiniilor care susțin că efectul de evicțiune Își pierde suportul rațional „deoarece sporul de producție și PIB indus de finanțarea cheltuielilor publice corespunzătoare deficitului bugetar nu mai poate fi contestat prin presupusa reducere a acestora În sectorul privat”143, ceea ce nu exclude totuși producerea acestui efect În anumite condiții ce țin de starea economiei reale Într-o etapă
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
În economiile mai puțin dezvoltate, În care comportamentul de consum este instabil și În formare, aplicarea sistemului TVA este mai puțin performant pentru că, fiind regresiv În raport cu venitul, este foarte sensibil la fluctuațiile conjuncturale ale venitului, respectiv ale consumului și aceasta induce instabilitate mai mare veniturilor din TVA. În această situație, creșterea premiselor favorabile realizării fluxurilor de economisiri prin politici fiscale devine o preocupare și presupune acordarea unei mai mari importanțe corelării cotelor de aplicat și Încasărilor din TVA (care vizează În
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
monetare asupra echilibrului financiar, ținând cont de efectele contradictorii pe care activitatea o exercită asupra trezoreriei. Pe de o parte, activitatea Întreprinderii antrenează formarea de resurse de autofinanțare care corespund aporturilor potențiale de lichidități. Pe de altă parte, aceeași activitate induce nevoi de finanțare adiționale care apasă asupra trezoreriei, constituind nevoia de fond de rulment. În principiu, Între surplusul monetar și lichiditățile Întreprinderii există următoarea relație: REZULTAT Dividende Autofinanțare Rezultat nedistribuit AMORTIZĂRI ȘI PROVIZIOANE Amortizări și provizioane CAPACITATE DE AUTOFINANȚARE 310
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
limitele de ordin economic țin de faptul că prelevările obligatorii pot avea ca efect frânarea Înclinației spre muncă, economii și investiții, precum și slăbirea spiritului Întreprinzător, toate cu impact negativ major asupra dezvoltării economice și sociale. În fine, sub aspectul compensațiilor induse de presiunea fiscală, se consideră că acestea se manifestă ca limite prin faptul că pe seama prelevărilor fiscale se asigură avantaje pentru contribuabili prin oferta gratuită sau subvenționată de utilități publice concretizată În cheltuielile ce se finanțează din impozite. Din perspectiva
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]