27,810 matches
-
din Constituție, stabilirea procedurii de judecată, în care este inclusă și procedura executării silite, se face prin lege. Prin urmare, reglementarea condițiilor în care hotărârile definitive sunt executorii este o problemă care tine de opțiunea legiuitorului. Când a considerat necesar, legiuitorul a prevăzut, în mod limitativ, cazurile în care recursul suspenda executarea (art. 300 alin. 1 din Codul de procedură civilă). În legătură cu susținerea potrivit căreia dispozițiile legale criticate ar fi contrare principiului liberului acces la justiție și celui al dreptului la
DECIZIE nr. 134 din 23 aprilie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 372, 373, 376 şi 377 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142994_a_144323]
-
să se adreseze instanței și, pentru motive întemeiate, pe care le va aprecia instanța, să solicite suspendarea executării silite sau chiar anularea titlului care se executa". De asemenea, Curtea a mai reținut, în considerentele deciziei menționate, ca "Prin instituirea de către legiuitor, în textul de lege criticat, a unor prevederi cu privire la caracterul definitiv al hotărârilor judecătorești, precum și la investirea lor cu formula executorie nu se constituie nici un privilegiu ori discriminare, în sensul dispozițiilor art. 16 alin. (2) din Constituție". Soluția pronunțată anterior
DECIZIE nr. 134 din 23 aprilie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 372, 373, 376 şi 377 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142994_a_144323]
-
iar altele vor rămâne de competență instanțelor de drept comun". Rațiunea acestei departajări o reprezintă "distincția dintre actele de autoritate și cele de gestiune ale autorității administrative". Această distincție, care este tradițională în dreptul administrativ românesc, nu trebuie asimilată cu "intenția legiuitorului de a scoate aceste acte din sfera oricărui control judecătoresc". În concluzie, Guvernul apreciază că "prevederile care fac obiectul prezenței excepții de neconstituționalitate nu vin deloc în contradicție cu art. 21 din Constituție care prevede accesul liber la justiție, pentru că
DECIZIE nr. 135 din 23 aprilie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. d) din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142946_a_144275]
-
64/1995 , republicata, sunt în deplină concordanță cu aceste reglementări internaționale potrivit cărora atât stabilirea perioadei din care trebuie să provină creanțele din salariu, pentru a fi privilegiate, cât și a ordinii de prioritate a creanțelor privilegiate intra în atribuțiile legiuitorului național. Ca atare, întrucât nu există neconcordanta între reglementările internaționale invocate și textul de lege criticat ca fiind neconstituțional, Curtea urmează să respingă și susținerile referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 11 alin. (1) și ale art. 20 alin. (1) din
DECIZIE nr. 273 din 2 octombrie 2001 referitoare la excepţiile de neconstituţionalitate a prevederilor art. 108 pct. 3 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139582_a_140911]
-
prin mai multe decizii, de exemplu prin Decizia nr. 65/1995, statuând că prin cazuri excepționale, în sensul art. 114 alin. (4) din Constituție, se înțelege acele situații care nu se pot încadra în cele avute în vedere expres de legiuitor. Intervenția Guvernului pe calea ordonanței de urgență în temeiul art. 114 alin. (4) din Constituție este justificată de interesul public lezat de caracterul anormal și excesiv al cazurilor excepționale. Se mai arată că existența sau inexistentă cazului excepțional constituie o
DECIZIE nr. 251 din 18 septembrie 2001 privind excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, în ansamblul sau, şi în special a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) lit. d^1), art. 5 lit. d), art. 8 alin. (2), art. 43^1, art. 43^2, art. 75 şi ale art. 86 ultima liniuţa din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 , astfel cum a fost modificată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 , ale art. II alin. (1) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 , precum şi ale Hotărârii Guvernului nr. 611/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139581_a_140910]
-
presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. În consecință, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice rațional, în respectul principiului egalității" (Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Astfel, neimpozitarea pensiilor cuvenite invalizilor, orfanilor și văduvelor de
DECIZIE nr. 251 din 18 septembrie 2001 privind excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, în ansamblul sau, şi în special a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) lit. d^1), art. 5 lit. d), art. 8 alin. (2), art. 43^1, art. 43^2, art. 75 şi ale art. 86 ultima liniuţa din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 , astfel cum a fost modificată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 , ale art. II alin. (1) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 , precum şi ale Hotărârii Guvernului nr. 611/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139581_a_140910]
-
martie 1994). Astfel, neimpozitarea pensiilor cuvenite invalizilor, orfanilor și văduvelor de război, precum și a sumelor fixe ce se acordă persoanelor care acordă îngrijire pensionarilor încadrați în gradul I de invaliditate nu constituie o încălcare a principiului egalității, ci reprezintă opțiunea legiuitorului că, în cadrul politicii de protecție socială, să acorde unor categorii sociale defavorizate un tratament juridic diferit. 3. Este neîntemeiată și susținerea potrivit căreia sunt încălcate dispozițiile constituționale ale art. 38 și ale art. 43 alin. (2) din Constituție, deoarece referirile
DECIZIE nr. 251 din 18 septembrie 2001 privind excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, în ansamblul sau, şi în special a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) lit. d^1), art. 5 lit. d), art. 8 alin. (2), art. 43^1, art. 43^2, art. 75 şi ale art. 86 ultima liniuţa din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 , astfel cum a fost modificată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 , ale art. II alin. (1) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 , precum şi ale Hotărârii Guvernului nr. 611/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139581_a_140910]
-
reținute din salarii cu titlu de contribuție și culese la fondul asigurărilor sociale nu rămân în proprietatea contribuabililor, ci ele intra în buget și se redistribuie, potrivit legii, persoanelor îndreptățite sub formă de pensii sau ajutoare sociale. Această opțiune a legiuitorului își găsește reazemul constituțional ��n dispozițiile art. 1 alin. (3) din Constituție, care proclama statul român ca stat social, cu toate obligațiile ce îi revin acestuia în privința asigurării unui trai decent tuturor categoriilor sociale. De asemenea, este de observat că
DECIZIE nr. 251 din 18 septembrie 2001 privind excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, în ansamblul sau, şi în special a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) lit. d^1), art. 5 lit. d), art. 8 alin. (2), art. 43^1, art. 43^2, art. 75 şi ale art. 86 ultima liniuţa din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 , astfel cum a fost modificată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 , ale art. II alin. (1) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 , precum şi ale Hotărârii Guvernului nr. 611/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139581_a_140910]
-
constituțional ��n dispozițiile art. 1 alin. (3) din Constituție, care proclama statul român ca stat social, cu toate obligațiile ce îi revin acestuia în privința asigurării unui trai decent tuturor categoriilor sociale. De asemenea, este de observat că și așezarea de către legiuitor a unui impozit asupra pensiilor mai mari de 2.000.000 lei constituie o măsură socială prin care se majorează bugetul public național, care, potrivit art. 137 alin. (1) din Constituție, cuprinde printre altele și bugetul asigurărilor sociale de stat
DECIZIE nr. 251 din 18 septembrie 2001 privind excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, în ansamblul sau, şi în special a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) lit. d^1), art. 5 lit. d), art. 8 alin. (2), art. 43^1, art. 43^2, art. 75 şi ale art. 86 ultima liniuţa din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 , astfel cum a fost modificată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 , ale art. II alin. (1) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 , precum şi ale Hotărârii Guvernului nr. 611/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139581_a_140910]
-
din Constituție. Obligația de a contribui la cheltuielile publice având, în virtutea prevederilor art. 53 alin. (1) din Legea fundamentală, un caracter general, scutirea de plată impozitelor a unor categorii de persoane constituie o măsură cu caracter de excepție, pe care legiuitorul o poate adopta în funcție de condițiile concrete ale perioadei în care este chemat să stabilească așezarea sarcinilor fiscale. În cauză de față nu se evidențiază nici un element din care să rezulte că încetarea cu începere de la 1 ianuarie 1999 a neimpunerii
DECIZIE nr. 330 din 27 noiembrie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III lit. a) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 62/1998 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 27/1994 privind impozitele şi taxele locale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 149/1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139640_a_140969]
-
apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens se arată că "din dispozițiile art. 125 din Constituție, dar și din enumerarea domeniilor care fac obiectul legilor organice de la art. 72 alin. (3) lit. h) din Constituție, rezultă că legiuitorul este cel care stabilește modul de organizare a instanțelor judecătorești, competența și procedura de judecată". Se mai arată, de asemenea, ca prin compunerea completelor de judecată ce judeca litigii de muncă, dintr-un judecător și doi asistenți judiciari, nu sunt
DECIZIE nr. 322 din 20 noiembrie 2001 referitoare la excepţiile de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. 1^1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139750_a_141079]
-
pentru creșterea calității vieții". Cu privire la neconstituționalitatea art. 3 din Legea nr. 333/2001 se arată că prin aceste dispoziții investitorii la Fondul Național de Investiții sunt tratați "în raport de niște criterii stabilite într-un mod cu totul arbitrar de către legiuitor", ceea ce produce o încălcare flagrantă a dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție, precum și "o discriminare între investitori, în sensul art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, între această categorie de investitori și cei care
DECIZIE nr. 335 din 28 noiembrie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1-3, art. 7, art. 9-13 şi art. 14 din Legea nr. 333/2001 privind unele măsuri pentru diminuarea consecinţelor încetării răscumpărării de unităţi de fond de către Fondul Naţional de Investiţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139751_a_141080]
-
apartenența la o minoritate națională, avere, naștere sau orice altă situație". Autorii excepției mai considera că "art. 1 și art. 2 din Legea nr. 333/2001 fac discriminare între investitorii FNI și FNA". Și cu privire la acest aspect Curtea observa că legiuitorul este cel ce poate determina categoriile sociale care au dreptul la ajutoare financiare, astfel încât nici aceasta susținere nu poate fi reținută. Invocarea neconstituționalității art. 1-3 din Legea nr. 333/2001 , prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (3), art. 15
DECIZIE nr. 335 din 28 noiembrie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1-3, art. 7, art. 9-13 şi art. 14 din Legea nr. 333/2001 privind unele măsuri pentru diminuarea consecinţelor încetării răscumpărării de unităţi de fond de către Fondul Naţional de Investiţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139751_a_141080]
-
dispoziții ale Constituției, după cum urmează: 1. Legea examinată încalcă principiul constituțional al separației puterilor în stat, principiu neformulat textual în Constituție, dar care rezultă în mod evident din ansamblul reglementării competențelor și atribuțiilor diferitelor autorități publice. a) În primul rând, legiuitorul, prin mai multe prevederi ale Legii nr. 333/2001 , și-a permis o imixtiune directă în atribuțiile exclusive ale autorității judecătorești, încercând reglementarea unor raporturi juridice născute în urmă faptelor juridice îndeplinite anterior adoptării acestei legi, pe baza altor norme
DECIZIE nr. 335 din 28 noiembrie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1-3, art. 7, art. 9-13 şi art. 14 din Legea nr. 333/2001 privind unele măsuri pentru diminuarea consecinţelor încetării răscumpărării de unităţi de fond de către Fondul Naţional de Investiţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139751_a_141080]
-
în fapte săvârșite anterior adoptării legii examinate, iar rezolvarea lor nu se poate face decât prin acte de justiție înfăptuite în temeiul dispozițiilor legale în vigoare în perioada în care au fost săvârșite faptele declanșatoare ale litigiilor. Intervenția ulterioară a legiuitorului în soluționarea acestor conflicte trebuie să fie considerată ca fiind făcută cu încălcarea dispozițiilor art. 125 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora "Justiția se realizează prin Curtea Supremă de Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege", precum și a
DECIZIE nr. 335 din 28 noiembrie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1-3, art. 7, art. 9-13 şi art. 14 din Legea nr. 333/2001 privind unele măsuri pentru diminuarea consecinţelor încetării răscumpărării de unităţi de fond de către Fondul Naţional de Investiţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139751_a_141080]
-
prevede intervenția în rezolvarea unor probleme de competență exclusivă a instanțelor judecătorești și a unui organ de specialitate al administrației publice, deci din sfera puterii executive, respectiv a Oficiului pentru Recuperarea Creanțelor Bancare, organ aflat în subordinea Guvernului. ... c) Intervenția legiuitorului în rezolvarea problemelor ce intră în atribuțiile altor autorități publice rezultă și din formularea unuia dintre scopurile legii examinate, chiar în primul articol, în sensul stabilirii unor "măsuri pentru recuperarea sumelor investite" la Fondul Național de Investiții. ... d) Deși legea
DECIZIE nr. 335 din 28 noiembrie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1-3, art. 7, art. 9-13 şi art. 14 din Legea nr. 333/2001 privind unele măsuri pentru diminuarea consecinţelor încetării răscumpărării de unităţi de fond de către Fondul Naţional de Investiţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139751_a_141080]
-
materială bună, si nu a efectuat nici o răscumpărare de unități de fond primește ajutorul financiar prevăzut; sau diferențierea doar în raport cu venitul net lunar pe membru de familie, fără a se avea în vedere situația economico-financiară reală a diferitelor familii. 2. Legiuitorul, prin prevederile Legii nr. 333/2001 , intervine în rezolvarea problemelor proprii ale unor asociații și societăți comerciale, contrar principiilor și regulilor economiei de piață, cum este caracterizată economia României în art. 134 alin. (1) din Constituție, încălcând, în același timp
DECIZIE nr. 335 din 28 noiembrie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1-3, art. 7, art. 9-13 şi art. 14 din Legea nr. 333/2001 privind unele măsuri pentru diminuarea consecinţelor încetării răscumpărării de unităţi de fond de către Fondul Naţional de Investiţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139751_a_141080]
-
activității lor sunt reglementate prin acte normative deopotrivă aplicabile tuturor fondurilor de investiții din categoria respectivă. În limitele și cu respectarea reglementărilor legale, toate fondurile de investiții se bucură de autonomie în conducerea activității lor, conform voinței majorității investitorilor. Dacă legiuitorul apreciază că reglementările legale existente sunt necorespunzătoare sau insuficient de cuprinzătoare, poate modifica sau completă reglementările respective prin acte normative aplicabile pentru viitor și general valabile pentru toate fondurile. Or, Legea nr. 333/2001 intervine doar în problemele interne, în
DECIZIE nr. 335 din 28 noiembrie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1-3, art. 7, art. 9-13 şi art. 14 din Legea nr. 333/2001 privind unele măsuri pentru diminuarea consecinţelor încetării răscumpărării de unităţi de fond de către Fondul Naţional de Investiţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139751_a_141080]
-
însuși titlul sau, nu reglementează probleme de interes național, așa cum este activitatea de dezinfecție de la punctele de control pentru trecerea frontierei de stat. De altfel, stabilirea unei activități ca fiind de interes național sau local constituie o prerogativă exclusivă a legiuitorului. În sfârșit, cu privire la susținerea conform căreia autorul excepției a avut un drept câștigat prin lege, si anume dreptul de a concesiona serviciul public prevăzut la art. 24 alin. (2) din Legea nr. 60/1994, Curtea constată că în speță autoritățile
DECIZIE nr. 219 din 14 noiembrie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 42/1999 pentru completarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974 , aprobată, cu modificări, prin Legea nr. 62/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132907_a_134236]
-
unor fapte penale, regim care nu este corelat cu situația de fapt avută în vedere la momentul săvârșirii acestor fapte sau la momentul la care se soluționează litigiul, consideră totuși că aceasta este o problemă care trebuie rezolvată prin intervenția legiuitorului, în sensul modificării legii penale, dar care nu reprezintă un motiv de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 146 din Codul penal. Guvernul, în punctul său de vedere, apreciază că, deși "modificarea dispozițiilor art. 146 din Codul penal este necesară pentru realizarea
DECIZIE nr. 247 din 23 noiembrie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 146 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132956_a_134285]
-
apărare și nici nu se pune problema restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Dispoziția art. 146 din Codul penal are, potrivit opiniei Guvernului, un "caracter explicativ prin aceea că lămurește înțelesul expresiei «consecințe deosebit de grave», normă necesară, întrucat legiuitorul a prevăzut consecințele deosebit de grave ca element circumstanțial în conținutul unor infracțiuni, cu ajutorul căruia instanțele judecătorești pot stabili gravitatea consecințelor produse prin aceste infracțiuni". Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției. CURTEA
DECIZIE nr. 247 din 23 noiembrie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 146 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132956_a_134285]
-
condițiile stabilite prin această lege. Totodată se subliniază că obligația comercianților de a avea documente de proveniență care trebuie să însoțească mărfurile pe timpul transportului, al depozitarii sau al comercializării nu are nici o legătură cu prezumția dobândirii licite a averii, scopul legiuitorului fiind de prevenire a evaziunii fiscale și de asigurare a respectării legii. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 1 februarie 2000, pronunțată în Dosarul nr. 5.772/1999, Tribunalul Constantă - Secția civilă a
DECIZIE nr. 23 din 23 ianuarie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. e) din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite, modificate prin Ordonanţa Guvernului nr. 126/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132975_a_134304]
-
unor activități comerciale ilicite nu poate fi reținută, întrucat art. 41 alin. (1) din Constituție face parte din titlul ÎI ("Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale"), capitolul ÎI ("Drepturile și libertățile fundamentale"), fără a avea legătură cu comportamentul agenților economici, cărora legiuitorul are atributul de a le normă conduită, pentru protejarea populației. Se mai apreciază că nu poate fi reținut nici argumentul privind neconstituționalitatea art. 1 lit. e) din Legea nr. 12/1990 (modificat și completat prin Ordonanță Guvernului nr. 126/1998
DECIZIE nr. 23 din 23 ianuarie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. e) din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite, modificate prin Ordonanţa Guvernului nr. 126/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132975_a_134304]
-
de plata taxei) nu constituie o discriminare. Potrivit art. 138 alin. (1) din Constituție, "Impozitele, taxele și orice alte venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege", fiind așadar la latitudinea legiuitorului să stabilească scutiri de taxe sau impozite, având în vedere situații diferite, fără ca prin această să se aducă atingere principiului egalității în drepturi. Plata unor taxe sau impozite nu reprezintă un drept, ci o obligație constituțională a cetățenilor, prevăzută la
DECIZIE nr. 163 din 4 iunie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 lit. c), art. 27 şi ale art. 31 alin. 3 din anexa nr. 2 (Regulamentul-cadru al asociaţiilor de proprietari) la Legea locuinţei nr. 114/1996 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a dispoziţiilor art. 15 lit. e) şi g) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143403_a_144732]
-
numai prin lege" și, prin urmare, sumele reținute din salarii cu titlu de contribuție la fondul asigurărilor sociale nu rămân în proprietatea contribuabililor, ci se redistribuie, potrivit legii, persoanelor îndreptățite, sub formă de pensii sau ajutoare sociale. Această opțiune a legiuitorului își găsește reazemul constituțional în dispozițiile textului din Legea fundamentală care proclama statul român că "stat social", cu toate obligațiile care revin acestuia privind asigurarea unui trai decent pentru toate categoriile sociale. Așadar, impozitarea pensiilor pentru partea care depășește suma
DECIZIE nr. 149 din 8 mai 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) lit. d^1) şi ale art. 43^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, dispoziţii introduse prin art. I pct. 2 şi 17 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 87/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136110_a_137439]