15,170 matches
-
din suita stareței, a împrumutat ceva din preocupările acesteia. Incipitul povestirii ei este în aceeași notă moralizatoare, ea condamnă lenea, văzută ca un păcat grav.503 Curios este că tocmai accedia li se reproșa călugărilor vremii, iar cuvintele rostite de maică nu pot fi decât o intenție ironică a autorului de a critica clerul chiar prin propriile sale cuvinte. Urmează o invocație către Maica Domnului, o rugăciune adresată ei. Este evident că aceste membre ale cinului monahal se înscriu pe un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
păcat grav.503 Curios este că tocmai accedia li se reproșa călugărilor vremii, iar cuvintele rostite de maică nu pot fi decât o intenție ironică a autorului de a critica clerul chiar prin propriile sale cuvinte. Urmează o invocație către Maica Domnului, o rugăciune adresată ei. Este evident că aceste membre ale cinului monahal se înscriu pe un traseu normal, acela al discursului religios, dar am putea vedea aici și o aspirație spre puritate, spre o inocență pierdută. Călugărița din suita
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
monahii era strâns legată de spațiul bisericesc în care trăia și ni se pare firesc ca ea să relateze pelerinilor chaucerieni, petrecăreți și dezinvolți, viața unei sfinte, urmărind, cu siguranță, o finalitate moralizatoare. În afara povestirii spuse, cea de-a doua maică nu se evidențiază concret, rămâne doar un glas lipsit de o personalitate bine definită. Femeile în opera lui Geoffrey Chaucer reprezintă adevărate „controverse, pietre de încercare pentru personajele masculine și pentru cititorii care încearcă să le 502 Michael Calabrese, Performing
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
povești. Sâmbăta, iar, e obiceiul ca femeile să-și spele părul și să se curețe de praf și toată murdăria pe care truda săptămânii le-o așterne peste trup; de asemenea multe sunt acelea care obișnuiesc să ajuneze întru cinstirea Maicii Preacurate și-a pruncului Iisus și să nu lucreze, spre a proslăvi precum se cere duminica ce vine.”512 Se crede cu tărie în existența unei vieți „de dincolo” și a unor pedepse destinate celor răi, dar dragostea rămâne întotdeauna
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
poate fi dezbătut și ironizat. Există și o alternativă feminină a situației reliefate anterior, în povestirea a doua din ziua a noua: o călugăriță tânără, „de neam, de o frumusețe răpitoare”535, are un ibovnic și este descoperită de celelalte maici. Acestea o pândesc și o pârăsc stareței, percepută de toate drept „sfântă și bună cum e pâinea caldă”536, care însă, în momentul acela, se afla în chilia ei cu un preot și din greșeală și-a pus pe cap
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de care acesta dă dovadă. Din suita pelerinilor care se îndreaptă spre Canterbury fețele bisericești nu puteau lipsi, deși grupul pestriț este atât de laicizat și de dezinvolt în tot ceea ce întreprinde, încât este greu să ne imaginăm că preoții, maicile, călugării sau frații nu au împrumutat ceva din impudoarea, truculența limbajului sau înclinațiile lumești ale celorlalți călători. Descrierile pe care naratorul ni le oferă, cu generozitate am putea spune, deoarece este foarte atent la detalii și surprinde acele amănunte care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
necesare.” 576 Dacă realizăm o analiză panoramică a ansamblului Povestirilor din Canterbury sesizăm că doar șase povestiri sunt comice în întreg ansamblul lor narativ (a morarului, a logofătului, a aprodului, a corăbierului, a lui Sir Thopas și a duhovnicului de maici), două alte istorisiri (a fratelui cerșetor și a negustorului) sunt satire care folosesc procedee comice, dar în scopuri vădit moralizatoare. Povestirile „serioase” predomină, în ciuda unei impresii că latura comică ar fi dominantă (avem un raport de 11400 la 4400 de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o parte idealizare oarecum exagerată, pe de altă parte spirit critic, ironie fină. Francesco De Sanctis, vorbind despre aceste prime încercări literare ale lui Boccaccio, afirma: „Găsești în ele repertoriul obișnuit, îndrăgostirea, suspinele, dorințele, pocăințele, întoarcerea spre Dumnezeu și spre Maica Domnului; dar frumoasa unitate lirică a lumii lui Dante și a lui Petrarca s-a frânt, și orice idealitate a dispărut. În dosul formelor, care sunt aceleași, conținutul este altul, și nu le corespunde de loc. Femeia continuă să fie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
unei recompense pentru toate încercările dureroase cărora li s-a făcut față cu demnitate. Geoffrey Chaucer a încercat prin Constanța să creioneze de fapt viața unei sfinte 758, între ea și Sfânta Cecilia, eroina din Povestirea celei de-a doua maici, nu sesizăm o mare deosebire. Remarcăm, vis-à-vis de perceperea acestor personaje, sentimentul sacrului, al miraculosului, care depășește limitele firești ale omenescului. Constanța are darul neobișnuit al glosolaliei și acesta o ajută să-și îndeplinească activitatea misionară. Reprezintă o trăsătură rară
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nr. 1, p. 9. (trad. n.) 859 Ibidem, p. 12. (trad. n.) 230 îmbărbătat pe cei care nu aveau tăria să-și afirme adeziunea față de creștinism. Ne referim aici la povestea vieții Sfintei Cecilia, istorisită de cea de-a doua maică prezentă în rândul pelerinilor chaucerieni. Dacă în excipitul său, doftorul condamna păcatul, cea de-a doua maică debutează istorisirea proprie printr-un apel la înlăturarea lenei, pentru a continua cu o rugăciune adresată Fecioarei Maria (Invocatio ad Mariam), în cel
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nu aveau tăria să-și afirme adeziunea față de creștinism. Ne referim aici la povestea vieții Sfintei Cecilia, istorisită de cea de-a doua maică prezentă în rândul pelerinilor chaucerieni. Dacă în excipitul său, doftorul condamna păcatul, cea de-a doua maică debutează istorisirea proprie printr-un apel la înlăturarea lenei, pentru a continua cu o rugăciune adresată Fecioarei Maria (Invocatio ad Mariam), în cel mai evlavios ton posibil. Fecioara Maria, prototip ideal al frumuseții morale, al supunerii, blândeții și bunătății, este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Iași sau lângă doctorul din Botoșani. Trebuie spus aici, ca să nu mai insistăm la fiecare scrisoare în parte, că este vorba de o casă în Botoșani, chiar pe lângă doctorul Isac, aflată în custodia Mănăstirii Agafton a cărei stareță era chiar Maica Olimpiada, mătușa lor (sora Ralucăi Eminovici) și se vor duce tratativele pentru a fi cumpărată de către Comitetul de femei din Iași pentru Eminescu personal. Rămâne exemplară această mobilizare a femeilor ieșene care au reușit să strângă sume foarte importante pentru
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și aerul curat. Casa a fost a unei cucoane care, rămâind văduvă, s-a călugărit la mănăstirea Agafton. Murind, a lăsat-o să se vândă numaidecât, până la Sf. Gheorghe 1888, aprilie 23, pentru datorii. Executoarele testamentare sunt trei călugărițe: actuala maică stareță Olimbiada Iurașcu, Agapia Gherghel econoamă și Eupraxia Herescu. Un raport al defunctei cere 6000 franci, însă pe mine m-au asigurat că sunt siliți a o da cu 4000 franci și poate cu mai puțin chiar. Maica Olimbiada Iurașcu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
călugărițe: actuala maică stareță Olimbiada Iurașcu, Agapia Gherghel econoamă și Eupraxia Herescu. Un raport al defunctei cere 6000 franci, însă pe mine m-au asigurat că sunt siliți a o da cu 4000 franci și poate cu mai puțin chiar. Maica Olimbiada Iurașcu este mătușa noastră, soră cu mama, și de aceea nu mă pot adresa eu direct, să n-o compromit înaintea soborului ei, crezând că ea, mătușa, voiește a ne îndatori. În caz de a rămas în Comitet ideea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
uitate aducând în fața publicului ceea ce am reușit să identificăm cert. La acestea trebui să mai adăugăm doar amănuntul că Eduard Gruber se afla, în august 1889, în preajma Veronicăi Micle la Târgun Neamț când ea se va stinge din viață. Povestește Maica Fevronia, călugărița care a stat cu ea până în ceasul morții: „într-o seară, după ce umblase toată ziua hai-hui prin pădurile de brad ale Văratecului, fără să prânzească, o văd în amurg că sosește obosită, palidă, cu ochii împăienjeniți, deabia putând
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
care a fost casa în care locuia Veronica Micle. Sunt amintiri că ar fi ars, ori ar fi fost dărâmată. Moartea ei este învăluită în mister, biograful de la 1924 consemnând sec: „în seara de 3 august 1889 - mi-a spus maica Fevronia - Veronica a invitat ca niciodată pe toți cunoscuții din Văratic. Era bine dispusă. A cântat Steluța și Vezi rândunelele se duc. Apoi a recitat poezii de ale ei și de ale lui Eminescu. Pe la miezul nopții invitații s-au
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
au văzut pe prichiciul ferestrei sticluțe cu diferite doctorii care îi calmau nervii în nopțile de insomnie.”. Octav Minar încheie: „A fost înmormântată în ograda bisericii Sf. Ioan, cu toată pompa creștinească. Mormântul e uitat și nu poartă nicio inscripție. Maicele trec nepăsătoare, căci răposata ne lăsând nimic mănăstirei n-are dreptul la un mormânt mai îngrijit.” (p.97). înțelegem că, Văraticul fiind un fel de sat de vacanță, Veronica a chemat la ea acasă prietenii care se aflau acolo la
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
un mormânt mai îngrijit.” (p.97). înțelegem că, Văraticul fiind un fel de sat de vacanță, Veronica a chemat la ea acasă prietenii care se aflau acolo la odihnă. Apoi, că ea nu și-a lăsat casa mănăstirii, ci unei maici a mănăstirii. În fine, că dacă a fost înmormântată cu slujbă creștinească nu a fost considerată o sinucigașă. Dar mormântul în părăsire sugerează, totuși, comportamentul enoriașilor ca pentru un sinucigaș. Călugării școliți ne spun, astăzi, că osemintele poetei au fost
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
această dată, oricând până în 1888, cu excepția fragmentelor temporale când se știe pozitiv că ei au fost despărțiți. Octav Minar descrie fugar locul, prin 1924: „într-o casă cu două etaje, din care cel de sus are un cerdac, locuiește bătrâna maică Fevronia Sârboaica, care a găzduit pe Veronica Micle și în casa căreia poeta și-a dat duhul.” în epocă, prin casă cu două etaje se înțelege casă cu parter și etaj, „casă pe două rânduri de odăi”, cum se mai
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
care a găzduit pe Veronica Micle și în casa căreia poeta și-a dat duhul.” în epocă, prin casă cu două etaje se înțelege casă cu parter și etaj, „casă pe două rânduri de odăi”, cum se mai zicea. Această Maică Fevronia povestește, ea însăși: „în fiecare vară, pe la începutul lui iulie, știam că voi găzdui o lună pe Veronica, soția profesorului universitar Ștefan Micle.” în zilele acestea din iulie 1889, când s-a retras la Văratec, poeta se plimba, își
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
știam că voi găzdui o lună pe Veronica, soția profesorului universitar Ștefan Micle.” în zilele acestea din iulie 1889, când s-a retras la Văratec, poeta se plimba, își completa albumul cu poezii adnotate, primea oaspeți, cânta, recita. Povestește aceeași Maica Fevronia: „Intr-o seară, după ce umblase toată ziua hai-hui prin pădurile de brad ale Văratecului, fără să prânzească, o văd în amurg că sosește obosită, palidă, cu ochii împăienjeniți, deabia putând să mai urce cele câteva scări, și cade zdrobită
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fi aflat cerdacul unde Eminescu contempla lumina lunii - iar Veronica își căuta liniștea. Pe de altă parte, cercetări oarecum recente atestă că Eminescu însuși a avut o casă închiriată la Mănăstirea Văratec, între 1874 1889, pentru renovarea căreia a încercat Maica Benedicta (Zoe Dumitrescu-Bușulenga) să sensibilizeze autoritățile - pare-se, fără succes de vreme ce și astăzi (2012) circulă pe internet apeluri în același sens; și această casă are cerdac - dar... să reinterogăm textul literar: „Stau în cerdacul tău” spune poetul - deci se află
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
avut un frate laic, pe Iorgu, și o soră de asemenea laică, Marghioala. Avem de-a face, așadar, cu o familie profund religioasă și cu o mânăstire, Agafton, unde Eminescu copil era ca acasă între mătuși. Cea mai importantă este Maica Olimpiada Jurașcu, sora Ralucăi. Călugăriță la Agafton, iar mai târziu stareță aici, ea l-a urmărit pe poet toată viața. În copilărie Mihai Eminescu mergea la Agafton destul de des, ședea acolo cu săptămânile, participa la viața de obște, asculta povești
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și poate că nu e elev care să fi citit „Călin (file din poveste)” și să nu fi aflat că are la bază basme și povești pe aceeași temă auzite de poet la Agafton. Mai puțină lume știe, însă, că Maica Olimpiada a mediat, prin 1886 1887,cumpărarea unei case în Botoșani pentru nepoții ei, Mihai și Harietta, care ședeau în gazdă sora îngrijindu-și fratele bolnav. Comitetul de femei din Iași, condus de Claudia Emilian, a fost dispus la un
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și aerul curat. Casa a fost a unei cucoane care, rămâind văduvă, s-a călugărit la mănăstirea Agafton. Murind, a lăsat-o să se vândă numaidecât, până la Sf. Gheorghe 1888, aprilie 23, pentru datorii. Executoarele testamentare sunt trei călugărițe: actuala maică stareță Olimbiada Iurașcu, Agapia Gherghel econoamă și Eupraxia Herescu. Un raport al defunctei cere 6000 franci, însă pe mine m-au asigurat că sunt siliți a o da cu 4000 franci și poate cu mai puțin chiar. Maica Olimbiada Iurașcu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]