15,513 matches
-
din spațiu. Toată lumea suspectează un atac extraterestru, dar nimeni nu se gândește că ambițiile politice pot fi un mobil suficient pentru a lansa o bombă asupra propriei țări. O ființă extraterestră similară unei pisici vizitează lumile galaxiei, luând de pe fiecare planetă un suvenir reprezentativ pentru rasa care locuiește acolo. Roboții au preluat controlul asupra Pământului și au pornit o ofensivă împotriva înmulțirii pământenilor. Oamenii care refuză să se supună interdicțiilor sexuale sunt supuși unui tratament de spălare a creierului, devenind automate
Primul marțian () [Corola-website/Science/328457_a_329786]
-
ci doi băieți; unul dintre ei poartă un costum spațial argintiu și se dovedește a fi cel fugit, iar celălalt (un băiat de vreo nouă ani; interpretat de Cary Guffey) se prezintă ca fiind H-725, venit din spațiu de pe o planetă aflată la trei ani lumină de Terra. Băiatul are cu el un dispozitiv ciudat, care face ca toate lucrurile din jurul lui să o ia razna și-i permite lui Brennan (care fusese arestat) să scape de două ori și lui
Un șerif extraterestru () [Corola-website/Science/328496_a_329825]
-
Juno este o navă spațială NASA, parte a programului "Noi Frontiere", care orbitează planeta Jupiter. A fost lansată de la Cape Canaveral Air Force Station la 5 august 2011 și a sosit pe orbita lui Jupiter la 5 iulie 2016 pentru a studia compoziția planetei, câmpul magnetic, câmpul gravitațional și magnetosfera polară. Misiunea are un buget
Juno (navă spațială) () [Corola-website/Science/336480_a_337809]
-
o navă spațială NASA, parte a programului "Noi Frontiere", care orbitează planeta Jupiter. A fost lansată de la Cape Canaveral Air Force Station la 5 august 2011 și a sosit pe orbita lui Jupiter la 5 iulie 2016 pentru a studia compoziția planetei, câmpul magnetic, câmpul gravitațional și magnetosfera polară. Misiunea are un buget de 1,1 miliarde de dolari americani. Nava reprezintă a doua misiune a programului "Noi Frontiere". "Juno" a fost lansată de o rachetă Atlas V la 5 august 2011
Juno (navă spațială) () [Corola-website/Science/336480_a_337809]
-
ani de la lansare, "Juno" a efectuat un survol al Pământului la altitudine joasă ceea ce, datorită gravitației asistate, i-a dat un plus de viteză necesară pentru a ajunge la Jupiter. Faza științifică a misiunii a început odată cu intrarea pe orbita planetei Jupiter, la 5 iulie 2016. "Juno" trebuie să realizeze observațiile sale de pe o orbită polară foarte eliptică, cu o perioadă de 14 de zile. Sonda trece la foarte mică altitudine deasupra polului planetei pentru a evita în mare măsură centura
Juno (navă spațială) () [Corola-website/Science/336480_a_337809]
-
misiunii a început odată cu intrarea pe orbita planetei Jupiter, la 5 iulie 2016. "Juno" trebuie să realizeze observațiile sale de pe o orbită polară foarte eliptică, cu o perioadă de 14 de zile. Sonda trece la foarte mică altitudine deasupra polului planetei pentru a evita în mare măsură centura de radiații intense care pot provoca daune instrumentelor, deși sonda spațială este puternic blindată. Misiunea ar trebui să dureze cel puțin un an timp în care "Juno" va survola de 36 de ori
Juno (navă spațială) () [Corola-website/Science/336480_a_337809]
-
pentru a evita în mare măsură centura de radiații intense care pot provoca daune instrumentelor, deși sonda spațială este puternic blindată. Misiunea ar trebui să dureze cel puțin un an timp în care "Juno" va survola de 36 de ori planeta. Structura giganticei planete de gaz și formarea sa erau în momentul lansării misiunii în mare parte necunoscute în ciuda mai multor misiuni spațiale și a observațiilor astronomice făcute de pe Pământ de-a lungul timpului. Sonda Juno ar trebui să aducă lumină
Juno (navă spațială) () [Corola-website/Science/336480_a_337809]
-
în mare măsură centura de radiații intense care pot provoca daune instrumentelor, deși sonda spațială este puternic blindată. Misiunea ar trebui să dureze cel puțin un an timp în care "Juno" va survola de 36 de ori planeta. Structura giganticei planete de gaz și formarea sa erau în momentul lansării misiunii în mare parte necunoscute în ciuda mai multor misiuni spațiale și a observațiilor astronomice făcute de pe Pământ de-a lungul timpului. Sonda Juno ar trebui să aducă lumină în mai multe
Juno (navă spațială) () [Corola-website/Science/336480_a_337809]
-
formarea sa erau în momentul lansării misiunii în mare parte necunoscute în ciuda mai multor misiuni spațiale și a observațiilor astronomice făcute de pe Pământ de-a lungul timpului. Sonda Juno ar trebui să aducă lumină în mai multe mistere legate de planeta Jupiter: de ce s-a îmbogățit Jupiter cu elemente grele, iar Soarele nu; câtă apă conține planeta, care este structura nucleului lui Jupiter, care este profunzimea centurilor atmosferice; cum se rotesc straturile mai profunde ale atmosferei; care este originea câmpului magnetic
Juno (navă spațială) () [Corola-website/Science/336480_a_337809]
-
și a observațiilor astronomice făcute de pe Pământ de-a lungul timpului. Sonda Juno ar trebui să aducă lumină în mai multe mistere legate de planeta Jupiter: de ce s-a îmbogățit Jupiter cu elemente grele, iar Soarele nu; câtă apă conține planeta, care este structura nucleului lui Jupiter, care este profunzimea centurilor atmosferice; cum se rotesc straturile mai profunde ale atmosferei; care este originea câmpului magnetic; care este originea aurorelor de pe Jupiter. Cu datele colectate timp de 20 de luni pe orbita
Juno (navă spațială) () [Corola-website/Science/336480_a_337809]
-
originea aurorelor de pe Jupiter. Cu datele colectate timp de 20 de luni pe orbita lui Jupiter, cercetătorii speră să se reconstituie modul în care s-a format Jupiter, lucru care ar duce la corectarea sau rafinarea scenariului de formare a planetei și a sistemului solar în care Jupiter a jucat un rol major datorită masei sale. Misiunea se va finaliza în februarie 2018 când "Juno" va intra în straturile foarte dense ale atmosferei lui Jupiter unde va fi strivită de uriașa
Juno (navă spațială) () [Corola-website/Science/336480_a_337809]
-
atmosferei lui Jupiter unde va fi strivită de uriașa presiune atmosferică, totul pentru a nu se contamina sateliții lui Jupiter care conțin apă și pe care ar putea exista viață microbiană, mai ales Europa. "Juno" este prima navă care o planetă exterioară către utilizează panouri solare în loc de generatoare termoelectrice cu radioizotopi. Panourile pot genera 14 kilowați pe Pământ, dar pe Jupiter randamentul este de cca 500 de wați (datorită depărtării Soarelui). "Juno" are nouă instrumente științifice, inclusiv două spectrometre, un , un
Juno (navă spațială) () [Corola-website/Science/336480_a_337809]
-
ale tatălui său. El a devenit interesat de călătoriile în spațiu și, neștiind de activitatea lui Țiolkovski din 1903, a propus în 1913 un proiect care prezenta ecuația rachetei și calcula energia necesară pentru a ajunge pe Lună și pe planetele apropiate. În acest studiu, el a propus utilizarea energiei atomice, folosind 400 kg de radiu pentru a propulsa un vehicul interplanetar. Activitatea sa a culminat cu lucrarea "L'Astronautique", publicată în 1930. O versiune ulterioară publicată în 1934 conținea detalii
Robert Esnault-Pelterie () [Corola-website/Science/336518_a_337847]
-
sol cu ajutorul radiotelescoapelor. Celelalte radiații sunt oprite, mai mult sau mai puțin, de atmosferă. Pentru a le percepe, trebuie să te ridici deasupra solului. Au fost trimise în spațiu instrumente, la bordul sateliților artificiali. Întrucât sunt aproape de Pământ, Luna, precum și planetele care se rotesc în jurul Soarelui sunt studiate direct, cu ajutorul sondelor spațiale. Cu excepția câtorva planete care au fost vizitate de sonde spațiale, tot ce cunoaște omenirea despre aștri provine de la studiul luminii și radiațiilor invizibile pe care le primim, astronomii au
Instrument astronomic () [Corola-website/Science/333504_a_334833]
-
Pentru a le percepe, trebuie să te ridici deasupra solului. Au fost trimise în spațiu instrumente, la bordul sateliților artificiali. Întrucât sunt aproape de Pământ, Luna, precum și planetele care se rotesc în jurul Soarelui sunt studiate direct, cu ajutorul sondelor spațiale. Cu excepția câtorva planete care au fost vizitate de sonde spațiale, tot ce cunoaște omenirea despre aștri provine de la studiul luminii și radiațiilor invizibile pe care le primim, astronomii au pus la punct instrumente perfecționate mulțumită cărora se analizează lumina. Spectroscopul permite, de exemplu
Instrument astronomic () [Corola-website/Science/333504_a_334833]
-
omenirea despre aștri provine de la studiul luminii și radiațiilor invizibile pe care le primim, astronomii au pus la punct instrumente perfecționate mulțumită cărora se analizează lumina. Spectroscopul permite, de exemplu, studierea luminii emanate de stele sau pe care o reflectă planetele. Când lumina trece printr-un spectroscop, se obține analiza spectrală a corpului observat, o bandă de culori striată cu linii strălucitoare sau întunecate. Astronomii folosesc și spectrografe pentru fotografierea directă a spectrelor aștrilor pe care-i observă. Fotometrul permite să
Instrument astronomic () [Corola-website/Science/333504_a_334833]
-
(în franceză: Observatoire Midi-Pyrénées, prescurtat: OMP) este un Observator al Științelor Universului (OSU) și o școală internă (componentă derogatorie) a Universității Toulouse III - Paul Sabatier (UPS). Formează federația laboratoarelor de științe ale Universului, planetei și ale mediului înconjurător al UPS și constituie nucleul Polului său: „Univers, Planetă, Spațiu, Mediu înconjurător” (în franceză: „Univers, Planète, Espace, Environnement”) (UPEE). Domeniile de cercetare ale Observatorului Midi-Pyrénées sunt astrofizica și planetologia, Pământul intern, straturile externe: oceanul, atmosfera, ghețurile
Observatorul Midi-Pyrénées () [Corola-website/Science/333519_a_334848]
-
este un Observator al Științelor Universului (OSU) și o școală internă (componentă derogatorie) a Universității Toulouse III - Paul Sabatier (UPS). Formează federația laboratoarelor de științe ale Universului, planetei și ale mediului înconjurător al UPS și constituie nucleul Polului său: „Univers, Planetă, Spațiu, Mediu înconjurător” (în franceză: „Univers, Planète, Espace, Environnement”) (UPEE). Domeniile de cercetare ale Observatorului Midi-Pyrénées sunt astrofizica și planetologia, Pământul intern, straturile externe: oceanul, atmosfera, ghețurile și climatul, suprafețele și interfețele continentale și ecologia funcțională. Aceste cercetări, care acoperă
Observatorul Midi-Pyrénées () [Corola-website/Science/333519_a_334848]
-
externe: oceanul, atmosfera, ghețurile și climatul, suprafețele și interfețele continentale și ecologia funcțională. Aceste cercetări, care acoperă și un vast câmp științific mergând de la studiul Big Bang-ului și Universului îndepărtat până la cel al funcționării actuale a diferitelor straturi ale planetei noastre, sunt conduse prin angajări cuplând observatoare spațiale aeropurtate și "in situ", dezvoltare instrumentală, experimentare, analize de laborator, simulări digitale și pregătiri teoretice.
Observatorul Midi-Pyrénées () [Corola-website/Science/333519_a_334848]
-
a fost gazda workshopurilor de aromoterapie, organizate de psihoterapeuta, nutriționista și aromaterapeuta Cornelia Decu Chaumont acompaniate de un vin de clasă de la podgoria Villa Vinea. Doi astronomi de la Astroclubul București, Elisabeta Petrescu și Adrian Sonka au adus stelele și inelele planetei Saturn mai aproape de iubitorii astrelor nopții, prin două instrumente astronomice profesionale, în cadrul event-ului Astro Drop, creat pe esplanada hotelurilor Paradiso din Mangalia și Majestic din Jupiter, dar și în direct la TV pe scena plutitoare. Sute de pasionați au
Festivalul Callatis () [Corola-website/Science/329989_a_331318]
-
instrumente astronomice profesionale, în cadrul event-ului Astro Drop, creat pe esplanada hotelurilor Paradiso din Mangalia și Majestic din Jupiter, dar și în direct la TV pe scena plutitoare. Sute de pasionați au putut vedea curentul de meteoriți al Perseidelor, inelele planetei Saturn sau steaua Spica, cea mai strălucitoare din constelația Fecioara. Sponsorii cu greutate ai ediției Callatis Fest 2015 au fost Complex Paradiso - Partener principal, DMHI - Partener Oficial, Elixir Press și THR. Organizatorii mulțumesc în mod deosebit sculptorului Patrick Mateescu pentru
Festivalul Callatis () [Corola-website/Science/329989_a_331318]
-
ca specialist în evoluționism. Teodor Nalbant, de-a lungul a 60 de ani, a desfășurat o vastă activitate de cercetare științifică în domeniul ihtiofaunei, investigând deopotrivă peștii din apele dulci și marine românești, dar și peștii din mările și oceanele planetei, participând la numeroase expediții în regiunile din Oceanul Atlantic, Oceanul Indian și Oceanul Pacific. A descris împreună cu mentorul său, academicianul Petru Bănărescu 82 de taxoni de pești noi (o subfamilie, 23 de genuri și subgenuri și 58 de specii). A studiat mai ales
Teodor T. Nalbant () [Corola-website/Science/331045_a_332374]
-
de pe copertă era o mică lume Bonsai cu o navă spațială din lemn zburând deasupra! Era menită să reprezinte o lume fragilă!" Formația a dorit ca imaginea de pe copertă să fie un porțelan crăpat. Pentru a compromite, Dean a rupt planeta în două bucăți. Această idee a unei lumi rupte va continua pe albumul live al formației, "Yessongs". "Fragile" a fost lansat în Regatul Unit pe 26 noiembrie 1971 urmată de lansarea americană pe 4 ianuarie 1972. A ocupat locul 4
Fragile () [Corola-website/Science/331091_a_332420]
-
ascultători plângându-se că a contractat-o dintr-o toaletă când a fost în vizită într-o țară comunistă. Buletinele de știri se extind până după anul 2015, când se anunță că astronauții au aterizat pe Marte și au vandalizat planeta.
The Movies () [Corola-website/Science/331194_a_332523]
-
pe care artistul John Sweeney l-a explicat ca fiind proiectat pentru a „reaprinde dorința de viață [a lui Ellie]”, după suferință de dupa confruntarea cu David. The Infected, conceptul central al jocului, au fost inspirați dintr-un segment al documetarului Planetă Pământ, în care era prezentată ciupercă "Cordyceps". Deși aceasta infectează de regulă insectele, preluând controlul asupra funcțiilor motorii și forțându-le să ajute la cultivarea să, jocul dezbate conceptul de evoluție al fungilor și de infectare a oamenilor, și rezultatele
The Last of Us () [Corola-website/Science/331198_a_332527]