15,737 matches
-
nu au existat cazuri de decese, deși s-au înregistrat câteva cazuri de răniri. Fiind un monument cu adevărat spectaculos, el a apărut în diverse filme, spoturi publicitare și diverse spectacole. În cinematografie, apariția lui cea mai celebră este în secvența de final a filmului "La nord, prin nordvest" al lui Alfred Hitchcock, din 1959, cu Cary Grant și Eva Marie Saint în rolurile principale. </div>
Muntele Rushmore () [Corola-website/Science/314680_a_316009]
-
de bază ale stilului: utilizarea exclusivă a vocii umane și preferința pentru mersul treptat al melodiei (salturile sunt rare și „atenuate” prin tehnica numită "gradualis"). În secolul al XI-lea, repertoriul este lărgit prin adaosuri (tropi) și piese versificate noi (secvențe). Ritmica este condiționată de text și de morfologia acestuia, predominant în proză (ritm "parlando rubato"), cu unele aspecte regulate datorate morfologiilor versificate. Vocile cântau la unison, pentru diversificarea materialului folosindu-se tehnica antifoniei (împărțirea cântăreților în două grupuri care cântau
Muzică gregoriană () [Corola-website/Science/314720_a_316049]
-
1790. Biserica de lemn “Sfinții Arhangheli” din Ocolișel, comuna Iara, monument istoric, deține o pictură de secol XIX, relativ bine păstrată. Din ansamblul mural, realizat în 1878, se remarcă în pronaos câteva detalii din „Judecata de apoi”, ilustrare a unor secvențe sociale din lumea satului românesc de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Între cei damnați apar îmilatorii satelor, „Biraiele”, alături de alte păcate umane (femeia care face farmece, cârciumarul care înșală). Patrimoniul. Biserica deține câteva icoane pe sticlă aparținând școlii de la Nicula
Biserica de lemn din Ocolișel () [Corola-website/Science/313515_a_314844]
-
au fost create digital. Bărcile de salvare și coșurile de fum au fost micșorate cu 10%. Puntea principala și puntea A au fost platourile pe care s-a lucrat. Sub replică pachebotului există o platformă care să-l clatine în secvențele de dupa ciocnire. Interiorurile "Titanicului" au fost reproduse exact ca și cele construite original, folosindu-se fotografii și planuri de la constructorul "Titanicului". "Marea Scară de la clasa I, care iese în evidență încă din scenariu, a fost construită din lemn și distrusă
Titanic (film din 1997) () [Corola-website/Science/313501_a_314830]
-
au fost publicate în "Asuka Fantasy DX" aparținând editurii Kadokawa Shoten. "" a fost puternic influențat de muzica americană, mai ales de jazz-ul anilor 1940, 1950 și 1960 și de muzica rock a anilor 1950, 1960 și 1970. Multe din secvențele de acțiune, de la bătălii spațiale până la lupta corp la corp, arte marțiale, se desfășoară pe astfel de muzică. Datorită tematicii muzicale, episoadele sunt denumite "Sesiuni", și titlurile sunt adesea împrumutate de la albume sau nume de melodii (precum "Sympathy for the
Cowboy Bebop () [Corola-website/Science/313545_a_314874]
-
situație dezastruoasă deoarece principala metodă de învățare a elevilor români este memorarea cerută elevilor de un sistem educațional axat predominant pe memorare în defavoarea înțelegerii conceptelor prezentate de programele didactice. Ca urmare, elevii nu au capacitatea de a face corelații între secvențele de informație cuprinse într-un text. Mai există și explicația următoare: dezvoltarea vocabularului, a comunicării verbale și non-verbale, a gândirii logice, se petrec la vârste foarte mici, începând de la câteva luni. În acestă etapă de dezvoltare a copilului, considerată ca
Analfabetism funcțional () [Corola-website/Science/313608_a_314937]
-
consecutive pe prima poziția a topului Billboard Adult Contemporary, fiind unul dintre cele mai mari hituri ale anului 2004. Din cauză că "Breakaway" a fost folosit pentru coloana sonoră a filmului "The Princess Diaries 2: Royal Engagement", tema videoclipului este impletită cu secvențe din film, Clarkson dorind sa fie echilibrat din punct de vedere al scenelor, incluzând și cadre din film. Actrița Lindsay Krueger o portretizează pe Kelly pe durata copilăriei, iar Clarkson, superstarul din prezent este surprins la premiera fictivă a filmului
Breakaway (cântec de Kelly Clarkson) () [Corola-website/Science/313654_a_314983]
-
întâmplare din trecutul său. Price este jucat de către Billy Murray, actor cunoscut pentru rolul de Don Beech din filmul The Bill. Yasir Al-Fulani este președintele statului anonim din Orientul Mijlociu, fiind controlabil numai în partea când regia de început este afișată, secvență ce apare înainte ca acesta să fie executat. Plutonul american USMC a lui Jackson este condus de locotenentul Vasquez (vocea lui David Sobolov ) și Personal Sgt. Griggs (Marcu Grigsby); Griggs îl însoțește pe MacTavish mai târziu, în Rusia. Sgt. Kamarov
Call of Duty 4: Modern Warfare () [Corola-website/Science/313752_a_315081]
-
între ele. B era legat de T, L era legat de B, E de L și T de E: (B,T), (L,B), (E,L) și (T,E). Dacă avea suficiente mesaje diferite cu care să lucreze, putea construi întregi secvențe de relații: litera B era legată de T, care era legată de E, care era legată de L, care era legată de B (ca în diagramă). Acesta era un "ciclu de 4", deoarece din patru salturi se ajungea înapoi la
Marian Rejewski () [Corola-website/Science/314009_a_315338]
-
care Rejewski avea un exemplar de studiat. În mașina comercială, tastele erau conectate la tamburul de intrare în ordinea dată de tastaturile germane ("QWERTZU..."). Totuși, în mașina Enigma militară, legăturile fuseseră cablate în schimb în ordine alfabetică: "ABCDEF..." Această nouă secvență de cablare i-a derutat pe criptanaliștii britanici care lucrau la Enigma, și care au considerat că o cablare "ABCDEF..." ar fi fost prea evidentă. Rejewski, ghidat probabil de o intuiție privind aptitudinile germanilor în ce privește ordinea, a ghicit că ordinea
Marian Rejewski () [Corola-website/Science/314009_a_315338]
-
lungimea și numărul de cicluri ale permutărilor ce puteau fi generate de mașina Enigma. Chiar și cu ciclometrul, pregătirea catalogului era o muncă îndelungată și dificilă. Fiecare poziție a mașinii Enigma (erau poziții posibile) trebuia să fie examinată pentru fiecare secvență posibilă de rotoare (erau posibile 6 secvențe); astfel, catalogul era compus din de înregistrări. Pregătirea catalogului a durat peste un an, dar când a fost gata în preajma lui 1935, a făcut obținerea cheilor zilnice o chestiune de . Totuși, la 1
Marian Rejewski () [Corola-website/Science/314009_a_315338]
-
ce puteau fi generate de mașina Enigma. Chiar și cu ciclometrul, pregătirea catalogului era o muncă îndelungată și dificilă. Fiecare poziție a mașinii Enigma (erau poziții posibile) trebuia să fie examinată pentru fiecare secvență posibilă de rotoare (erau posibile 6 secvențe); astfel, catalogul era compus din de înregistrări. Pregătirea catalogului a durat peste un an, dar când a fost gata în preajma lui 1935, a făcut obținerea cheilor zilnice o chestiune de . Totuși, la 1 sau 2 noiembrie 1937, germanii au înlocuit
Marian Rejewski () [Corola-website/Science/314009_a_315338]
-
ale originalului "Metropolis", conținând circa 30 de minute de film crezute pierdute pentru totdeauna. Restaurarea rolelor a avut loc la Casa Cinematografului din Wiesbaden, Germania, până în martie 2009. Filmul cunoscut (versiunea restaurată din 2001) a fost apoi întregit cu aceste secvențe noi; pentru diferențiere, versiunea nouă a fost numită "Metropolis 27/10" (1927/2010). Premiera mondială a filmului întregit a avut loc simultan la Berlin, la Frankfurt, precum și la televiziunea germană pe programul "Arte" - la 12 februarie 2010. El va fi
Metropolis (film) () [Corola-website/Science/314053_a_315382]
-
este primul film românesc în format „ecran lat-color”. El se află pe locul 5 în topul celor mai vizionate filme românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România. În secvențele de început ale filmului, un narator anonim (care vorbește în numele lui Sadoveanu) precizează următoarele: "„Părea că i-a fost sortit țării acesteia și norodului ei să aibă hodina vântului și tihna valurilor. De la adormirea slăvitului Ștefan Voievod trecuse un veac
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
capă și spadă”". Analizând cele mai vizionate 10 filme românești ale tuturor timpurilor, tânărul critic Andrei Gorzo a avut cuvinte dure la adresa filmului "Neamul Șoimăreștilor", afirmând că acesta din urmă era să-l omoare. El a remarcat faptul că unele secvențe din film ies în evidență prin falsitate și ridicol: prezentarea unei bătălii din care nu reiese din ce motiv câștigă Tomșa, folosirea unui mozaic lingvistic, țipătul „extrem de fals” al femeii răpite, împiedicarea violului în ultimul moment („una dintre situațiile fundamentale
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
este steaua cea mai strălucitoare din constelația Peștele austral, și ocupă locul 17 în lista celor mai strălucitoare stele de pe bolta cerească. Numele ei provine din limba arabă فم الحوت "fum al-ħūt" și înseamnă „gură peștelui”. Steaua face parte din secvență principala, are tipul spectral A și este situată la o distanță de 25 de ani-lumină de sistemul solar. Este de 16 ori mai strălucitoare că Soarele. este prima stea la care s-a descoperit cu ajutorul unei fotografii optice o planetă
Fomalhaut () [Corola-website/Science/314140_a_315469]
-
Cel mai fidel discipol s-a dovedit a fi Ovid Densușianu , iar cel mai înverșunat oponent, Dumitru Caracostea. Acesta din urmă sesizează inadvertența între momentul coborârii oilor de la munte - specific versiunii-baladă - și dorința ciobanului de-a fi îngropat la stână, secvență care a persistat în toate textele mioritice: „Motivul central al baladei nu poate fi pus în legătură cu mișcarea de transhumanță, deoarece există o discordanță între dorința ciobanului de a fi îngropat la stână și între începutul baladei, unde ni se vorbește
Motivul urcării și coborârii oilor de la munte în „Miorița” () [Corola-website/Science/314200_a_315529]
-
urcării la munte - cu totul izolat am întâlnit această indicație într-o singură variantă”. Raționamentul lui Dumitru Caracostea, potrivit căruia în versiunea primară a Mioriței acțiunea se petrece la stână și descrie urcarea oilor la munte se dovedește viabil; în timp ce secvența coborârii oilor de la munte este „un adaos făcut mai târziu” în procesul de evoluție a textului de la colind la baladă.
Motivul urcării și coborârii oilor de la munte în „Miorița” () [Corola-website/Science/314200_a_315529]
-
viața se prelungește cu o postexistență, o viață după moarte, o nemoarte. Pentru locuitorii ținuturilor românești această postexistență era plasată într-un spațiu al strămoșilor și al zeilor autohtoni. Așa cum remarca, în mod obiectiv, Ion Taloș, în variantele din Transilvania secvența e “saturată de obiectele pe care le dorește ciobanul”. Iar acestea se împart în două categorii: instrumente muzicale păstorești (fluierul, trișca, trîmbița, tilinca, buciumul) și arme de apărare, respectiv unelte ale păstorului (toporul, lancea, bota). Pe când, în textele din Moldova
Obiectele meseriei de păstor în „Miorița” () [Corola-website/Science/314214_a_315543]
-
neîncetat în text, armele de apărare au dispărut pe rând, în special în regiunile din afara Transilvaniei. Mult mai durabile s-au dovedit a fi, în schimb, instrumentele muzicale, care erau înzestrate cu o pronunțată forță poetică”. Așa se face că secvența obiectelor îngropate, din episodul testamentar, deși utilizează aproximativ același registru, suportă o transformare radicală a semnificațiilor primare, din variantele nord-transilvănene: “Să-mi puneți un miel la cap, / La picioare fluier mare, / Și la cap o trâmbițare; / Un vânt țebeș a
Obiectele meseriei de păstor în „Miorița” () [Corola-website/Science/314214_a_315543]
-
a sufla, / Fluieru și-a fluierá, / Trâmbița și-a trâmbițá / Și mielucu și-a zdera, / Crucița s-a legăna / Și oile m-or cânta”. (Rozavlea, 1920). Procedând la o reducție evidentă și la o contaminare cu un alt strat mental, secvența devine: “Iar la cap să-mi pui / Fluieraș de fag, / Mult zice cu drag! / Fluieraș de soc, / Mult zice cu foc! Vântul când a bate / Prin ele-a răzbate / Ș-oile s-or strânge, / Pe mine m-or plânge / Cu
Obiectele meseriei de păstor în „Miorița” () [Corola-website/Science/314214_a_315543]
-
cimitir. Analizând atitudinea păstorului din punct de vedere ideologic, Adrian Fochi ajunge la concluzia că acesta “opune elemente profane (...) celor ecleziastice, din această pendulare ieșind sporit sentimentul de dragoste a ciobanului față de meseria lui” În schimb, Ion Taloș (1983) asociază secvența cu refuzul păcurarului de a fi acoperit cu pământ și concluzionează: “...această imagine ne dă dreptul să afirmăm că cel care urma să fie ucis, nu dorește să fie propriu-zis înmormântat, căci într-un asemena caz, armele n-ar putea
Obiectele meseriei de păstor în „Miorița” () [Corola-website/Science/314214_a_315543]
-
fluierá, / Trâmbița și-a trâmbițá”), respectiv bocetul oilor (“ Oile tăte-or zbiera”, “ Oile tăte m-or plînge”). Formula e reluată în ultimele versuri: “Oile cele bălăi / Mândru m-or cânta pe văi; / Oile cele cornute / Mândru m-or cânta pe munte”. Secvența nu a generat niciodată discuții polemice, toată lumea fiind de acord că “bocetul oilor poate fi interpretat ca o substituție a bocetelor obișnuite” , a “lamentațiilor rituale”, strict necesare dintr-o perspectivă a tradiției: “Se știe foarte bine că «bocirea» mortului de către
Motivul măicuței bătrâne în „Miorița” () [Corola-website/Science/314215_a_315544]
-
valorifică din plin (iar Constantin Brăiloiu și Adrian Fochi îl socotesc drept întemeietor): “Să le spui curat / Că m-am însurat / Cu-o mîndră crăiasă, / A lumii mireasă; / Că la nunta mea / A căzut o stea...” ("varianta Alecsandri"). A treia secvență se desfășoară după același tipic funerar, preluând o altă imagine ades utilizată în bocete, în care măicuța îl așteaptă (în zadar) pe fecior, cu masa pusă: “Măicuța m-a agodi / Tot cu cina caldă-n masă / Și cu apă rece
Motivul măicuței bătrâne în „Miorița” () [Corola-website/Science/314215_a_315544]
-
ani ciobanului, surprinzându-l într-o altă postură, conservand un strat mental diferit, dar evolutiv. Episodul mioarei a fost introdus exact acolo unde trebuia și când trebuia. Trecând Carpații cu toate aceste achiziții, cântecul se îmbogățește succesiv cu noi episoade. Secvența "larma oilor", devine episod de sine stătător construindu-se sub influența și a altor creații din zonă. E de semnalat faptul că există în folclorul sud-est românesc un repertoriu de balade în care "tema mioarei" răzbate fie ca episod central
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]