15,959 matches
-
referă totdeauna la subiectul propoziției, de orice gen, număr și persoană ar fi acesta: "Naškodio si sebi" „Ți-ai dăunat ție însuți”. Are formă neaccentuată la genitiv/acuzativ și la dativ. Cea de acuzativ se folosește la diateza reflexivă a verbelor: "Ja sam se počešljao" „M-am pieptănat”, "Ti si se počešljala" „Te-ai pieptănat” (feminin), "Sestra se počešljala" „Sora s-a pieptănat”, "Dječaci su se počešljali" „Băieții s-au pieptănat”. Numai pronume sunt "tko" „cine” și "što" „ce”: Declinare: Pronume
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
sex masculin, care se pun la genitiv plural: "tròjica dječákă" „trei băiețași”. Fiecare cifră are un nume substantiv feminin: "jedinica", "dvica", "trica", "četvrtica", "petica" etc.: "praviti osmice" „a face opturi” (cu patinele pe gheață). Ca și în celelalte limbi slave, verbele limbii croate se caracterizează și prin categoria aspectului, care exprimă în principal gradul de realizare a acțiunii unui verb. Prezentul propriu-zis este exprimat numai de verbele imperfective, în propoziții independente sau principale. Prezentul verbelor perfective se folosește numai în propoziții
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
jedinica", "dvica", "trica", "četvrtica", "petica" etc.: "praviti osmice" „a face opturi” (cu patinele pe gheață). Ca și în celelalte limbi slave, verbele limbii croate se caracterizează și prin categoria aspectului, care exprimă în principal gradul de realizare a acțiunii unui verb. Prezentul propriu-zis este exprimat numai de verbele imperfective, în propoziții independente sau principale. Prezentul verbelor perfective se folosește numai în propoziții subordonate și exprimă o acțiune viitoare: "Kad odspavam, bit će bolje" „Când voi fi dormit, va fi mai bine
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
osmice" „a face opturi” (cu patinele pe gheață). Ca și în celelalte limbi slave, verbele limbii croate se caracterizează și prin categoria aspectului, care exprimă în principal gradul de realizare a acțiunii unui verb. Prezentul propriu-zis este exprimat numai de verbele imperfective, în propoziții independente sau principale. Prezentul verbelor perfective se folosește numai în propoziții subordonate și exprimă o acțiune viitoare: "Kad odspavam, bit će bolje" „Când voi fi dormit, va fi mai bine”. Majoritatea verbelor formează perechi perfectiv-imperfectiv cu același
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
Ca și în celelalte limbi slave, verbele limbii croate se caracterizează și prin categoria aspectului, care exprimă în principal gradul de realizare a acțiunii unui verb. Prezentul propriu-zis este exprimat numai de verbele imperfective, în propoziții independente sau principale. Prezentul verbelor perfective se folosește numai în propoziții subordonate și exprimă o acțiune viitoare: "Kad odspavam, bit će bolje" „Când voi fi dormit, va fi mai bine”. Majoritatea verbelor formează perechi perfectiv-imperfectiv cu același sens lexical, de exemplu "pisati-napisati" „a scrie”. Există
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
propriu-zis este exprimat numai de verbele imperfective, în propoziții independente sau principale. Prezentul verbelor perfective se folosește numai în propoziții subordonate și exprimă o acțiune viitoare: "Kad odspavam, bit će bolje" „Când voi fi dormit, va fi mai bine”. Majoritatea verbelor formează perechi perfectiv-imperfectiv cu același sens lexical, de exemplu "pisati-napisati" „a scrie”. Există câteva procedee de formare a verbelor de un aspect din verbe de celălalt aspect: Verbele croate sunt repartizate în șase clase de conjugare regulate, după sunetul final
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
propoziții subordonate și exprimă o acțiune viitoare: "Kad odspavam, bit će bolje" „Când voi fi dormit, va fi mai bine”. Majoritatea verbelor formează perechi perfectiv-imperfectiv cu același sens lexical, de exemplu "pisati-napisati" „a scrie”. Există câteva procedee de formare a verbelor de un aspect din verbe de celălalt aspect: Verbele croate sunt repartizate în șase clase de conjugare regulate, după sunetul final al rădăcinii formei de infinitiv, plus o a șaptea, formată din verbe neregulate. Trei clase cuprind și subclase: prima
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
acțiune viitoare: "Kad odspavam, bit će bolje" „Când voi fi dormit, va fi mai bine”. Majoritatea verbelor formează perechi perfectiv-imperfectiv cu același sens lexical, de exemplu "pisati-napisati" „a scrie”. Există câteva procedee de formare a verbelor de un aspect din verbe de celălalt aspect: Verbele croate sunt repartizate în șase clase de conjugare regulate, după sunetul final al rădăcinii formei de infinitiv, plus o a șaptea, formată din verbe neregulate. Trei clase cuprind și subclase: prima cuprinde șapte subclase, a III
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
bit će bolje" „Când voi fi dormit, va fi mai bine”. Majoritatea verbelor formează perechi perfectiv-imperfectiv cu același sens lexical, de exemplu "pisati-napisati" „a scrie”. Există câteva procedee de formare a verbelor de un aspect din verbe de celălalt aspect: Verbele croate sunt repartizate în șase clase de conjugare regulate, după sunetul final al rădăcinii formei de infinitiv, plus o a șaptea, formată din verbe neregulate. Trei clase cuprind și subclase: prima cuprinde șapte subclase, a III-a - două, a V-
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
scrie”. Există câteva procedee de formare a verbelor de un aspect din verbe de celălalt aspect: Verbele croate sunt repartizate în șase clase de conjugare regulate, după sunetul final al rădăcinii formei de infinitiv, plus o a șaptea, formată din verbe neregulate. Trei clase cuprind și subclase: prima cuprinde șapte subclase, a III-a - două, a V-a - patru. Exemplu de verb regulat de conjugarea I, subclasa a II-a, la modurile și timpurile cele mai folosite: Observații: Forme mai puțin
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
șase clase de conjugare regulate, după sunetul final al rădăcinii formei de infinitiv, plus o a șaptea, formată din verbe neregulate. Trei clase cuprind și subclase: prima cuprinde șapte subclase, a III-a - două, a V-a - patru. Exemplu de verb regulat de conjugarea I, subclasa a II-a, la modurile și timpurile cele mai folosite: Observații: Forme mai puțin folosite: Ca în limba română, și în croată există adverbe primare, precum "sad(a)" „acum” și "tamo" „acolo”, dar majoritatea provin
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
kuda = bilo kuda" „pe oriunde”. Formând complemente și atribute împreună cu substantive sau pronume, cele mai multe prepoziții se folosesc cu un singur caz al substantivului/pronumelui: Alte prepoziții se folosesc cu două sau chiar trei cazuri, în funcție de sensul lor sau de natura verbului regent: Observație: În cazul unor prepoziții există alternanță "-a" ~ ∅. Vocala "a" este adăugată prepoziției cu scopul pronunțării mai ușoare, atunci când cuvântul următor începe cu aceeași consoană ca cea cu care se termină prepoziția, cu o consoană de același tip sau
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
privitor la tipurile de propoziții, părțile de propoziție, topica în aceasta și câteva propoziții subordonate. Negarea predicatului se face în general cu particula negativă "ne" plasată înaintea sa: "Ja na pitanja ne odgovaram" „Eu la întrebări nu răspund”. Cu unele verbe, "ne" se îmbină, neschimbată cu verbele "imati" și "htjeti", care își pierd prima silabă: "imam" „am” → "nemam" „n-am”, "hoću" „vreau” → "neću" „nu vreau”. Cu indicativul prezent al verbului "biti", "ne" ia forma "ni-": "(je)si" „ești” → "nisi" „nu ești
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
de propoziție, topica în aceasta și câteva propoziții subordonate. Negarea predicatului se face în general cu particula negativă "ne" plasată înaintea sa: "Ja na pitanja ne odgovaram" „Eu la întrebări nu răspund”. Cu unele verbe, "ne" se îmbină, neschimbată cu verbele "imati" și "htjeti", care își pierd prima silabă: "imam" „am” → "nemam" „n-am”, "hoću" „vreau” → "neću" „nu vreau”. Cu indicativul prezent al verbului "biti", "ne" ia forma "ni-": "(je)si" „ești” → "nisi" „nu ești”. Imperativul negativ se poate forma în
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
na pitanja ne odgovaram" „Eu la întrebări nu răspund”. Cu unele verbe, "ne" se îmbină, neschimbată cu verbele "imati" și "htjeti", care își pierd prima silabă: "imam" „am” → "nemam" „n-am”, "hoću" „vreau” → "neću" „nu vreau”. Cu indicativul prezent al verbului "biti", "ne" ia forma "ni-": "(je)si" „ești” → "nisi" „nu ești”. Imperativul negativ se poate forma în două feluri: "Nemoj" poate înlocui orice verb la imperativ negativ, care se înțelege din context: "Nemojmo, braćo!" „Să nu facem asta, fraților!” Corespunzătoarea
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
prima silabă: "imam" „am” → "nemam" „n-am”, "hoću" „vreau” → "neću" „nu vreau”. Cu indicativul prezent al verbului "biti", "ne" ia forma "ni-": "(je)si" „ești” → "nisi" „nu ești”. Imperativul negativ se poate forma în două feluri: "Nemoj" poate înlocui orice verb la imperativ negativ, care se înțelege din context: "Nemojmo, braćo!" „Să nu facem asta, fraților!” Corespunzătoarea lui „nici” este particula "ni" corelată cu alt(e) cuvânt/cuvinte negativ(e) sau cu ea însăși: "Nigdje se dosada takvo šta nije vidjelo
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
printr-un cuvânt aparte; se exprimă prin pronume personal numai când este scos în evidență. Exemple: "Odlazim" „Plec” (subiect inclus), "Slično sam mislio i ja" „La fel mă gândeam și eu” (subiect exprimat și prin pronume). Cu predicatul exprimat prin verbele "biti" „a fi” și "imati" cu sensul „a exista” folosite impersonal, sau prin particula prezentativă "evo", există un subiect logic, care poate fi și la alte cazuri decât nominativul: Predicatul poate fi verbal sau nominal. Numele predicativ, dacă este o
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
la alte cazuri decât nominativul: Predicatul poate fi verbal sau nominal. Numele predicativ, dacă este o parte de vorbire nominală, poate fi nu numai la nominativ (ex. "Ja jesam vještac" „Eu chiar sunt vrăjitor”), ci și la alt caz. Cu verbul copulativ "biti" poate fi: Cu alte verbe copulative, de exemplu "postati" „a deveni”, numele predicativ poate fi la instrumental fără prepoziție: "Zidovi su postajali sve tamnijima" „Zidurile deveneau tot mai întunecate”. Subiectul și predicatul se acordă între ele în număr
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
fi verbal sau nominal. Numele predicativ, dacă este o parte de vorbire nominală, poate fi nu numai la nominativ (ex. "Ja jesam vještac" „Eu chiar sunt vrăjitor”), ci și la alt caz. Cu verbul copulativ "biti" poate fi: Cu alte verbe copulative, de exemplu "postati" „a deveni”, numele predicativ poate fi la instrumental fără prepoziție: "Zidovi su postajali sve tamnijima" „Zidurile deveneau tot mai întunecate”. Subiectul și predicatul se acordă între ele în număr și persoană, iar la formele verbale la
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
se folosește participiul activ, acordul se face și în gen: "Gazdarica je ustala" „Stăpâna casei s-a sculat”. Lipsește însă acordul în construcția prezentativă cu pronume demonstrativ ca subiect, care rămâne invariabil, la neutru nominativ singular, și predicatul nominal cu verbul copulativ "biti": "Ovo je moj drug" „Acesta e colegul/tovarășul meu”, "No, to bi bila lijepa parada!" „Ei, asta ar fi o paradă frumoasă!”. Complementul direct este în general la acuzativ, ca în română: "Htio sam razveseliti tetku" „Am vrut
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
ima snage onoliko koliko mora imati snage da bi izdržao do svojega kraja" „Omul are atâta putere, câtă putere trebuie să aibă ca să reziste până la sfârșitul său”. Complementul indirect poate fi la diferite cazuri, în afara nominativului și vocativului, în funcție de regimul verbului regent: În privința complementului circumstanțial de loc exprimat prin substantiv sau pronume, este de menționat folosirea cazurilor acuzativ și locativ. Primul se folosește cu verbe care exprimă deplasarea spre un loc, al doilea - cu verbe care nu exprimă deplasarea în general
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
până la sfârșitul său”. Complementul indirect poate fi la diferite cazuri, în afara nominativului și vocativului, în funcție de regimul verbului regent: În privința complementului circumstanțial de loc exprimat prin substantiv sau pronume, este de menționat folosirea cazurilor acuzativ și locativ. Primul se folosește cu verbe care exprimă deplasarea spre un loc, al doilea - cu verbe care nu exprimă deplasarea în general sau nu deplasarea spre un loc (vezi mai sus Prepoziții). Și adjectivele care pot avea complement își au regimul lor. De exemplu "krcat" „încărcat
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
în afara nominativului și vocativului, în funcție de regimul verbului regent: În privința complementului circumstanțial de loc exprimat prin substantiv sau pronume, este de menționat folosirea cazurilor acuzativ și locativ. Primul se folosește cu verbe care exprimă deplasarea spre un loc, al doilea - cu verbe care nu exprimă deplasarea în general sau nu deplasarea spre un loc (vezi mai sus Prepoziții). Și adjectivele care pot avea complement își au regimul lor. De exemplu "krcat" „încărcat, plin până la refuz” cere instrumentalul ("krcat košarama „încărcat cu coșuri
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
republică votează poporul”. Dacă complementului i se atribuie rolul de temă, el ajunge pe locul întâi: "Slavko vidi Olgu. Olgu vidimo i mi" „Slavko o vede pe Olga. Pe Olga o vedem și noi”. Dacă predicatul este un așa-zis „verb existențial”, ordinea este predicat + subiect: "Pojavilo se sunce" „A apărut soarele”. Dacă predicatul este o particulă, el de asemenea stă pe primul loc: "Evo romana mog kreveta" (subiect logic la genitiv) „Iată romanul patului meu”. Dacă predicatul exprimă existența sau
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
li, onda misli i na čitatelja" „Dacă scrii, gândește-te și la cititor”. În registrul de limbă îngrijit, se obișnuiește să se exprime procesul subordonat cu infinitivul oricând este posibil, în general când subiectul său este același cu cel al verbului regent, și când acesta exprimă: Tot cu infinitivul se exprimă procesul subordonat cu subiect nedefinit, atunci când verbul regent este impersonal și exprimă obligația, astfel exprimându-se o obligație generală: "Prije svanuća treba sakriti pušku" „Trebuie ascunsă pușca înainte de ivirea zorilor
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]