148,721 matches
-
se întâmplă în continuare în această speță. În altă ordine de idei, am văzut că legea privind statutul deputaților și senatorilor a fost pus de acord cu Constituția, lucru excepțional, după sesizarea pe care am făcut-o eu la Curtea Constituțională. Părerea mea: mai bine târziu decât niciodată! În același timp, însă, am sesizat că acest prilej nu a fost folosit pentru a accelera să facem mai transparente procedurile cu privire la cererile justiției de încuviințare a urmăririi penale pentru parlamentarii miniștri, pentru
Ce a declarat Klaus Iohannis după consultările cu partidele și cum a răspuns întrebărilor venite de la jurnaliști () [Corola-website/Journalistic/103617_a_104909]
-
o chestiune la care nu pot să răspund. Nu facem schimbări de statut, doar așa, că cineva a auzit. Pe lângă astea, dacă totuși vreți părerea mea, nu este oportun așa ceva. Întrebare: În urma sesizării pe care ați făcut-o la Curtea Constituțională, aveți senzația, aveți încrederea că acel conflict pe care l-ați sesizat între Parlament și puterea judecătorească a fost depășit pe deplin, dincolo de decizia strict formală de a schimba... Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Eu am constatat două lucruri care
Ce a declarat Klaus Iohannis după consultările cu partidele și cum a răspuns întrebărilor venite de la jurnaliști () [Corola-website/Journalistic/103617_a_104909]
-
ați sesizat între Parlament și puterea judecătorească a fost depășit pe deplin, dincolo de decizia strict formală de a schimba... Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Eu am constatat două lucruri care, în esență, arată că s-a realizat un progres. Curtea Constituțională nu a sesizat un conflict, așa cum am scris eu, dar, pe de altă parte, imediat după ce m-am adresat Curții Constituționale, s-a făcut acea modificare în regulament care a pus lucrurile în constituționalitate. Ceea ce este bine. Până la urmă, dorința
Ce a declarat Klaus Iohannis după consultările cu partidele și cum a răspuns întrebărilor venite de la jurnaliști () [Corola-website/Journalistic/103617_a_104909]
-
domnul Klaus Iohannis: Eu am constatat două lucruri care, în esență, arată că s-a realizat un progres. Curtea Constituțională nu a sesizat un conflict, așa cum am scris eu, dar, pe de altă parte, imediat după ce m-am adresat Curții Constituționale, s-a făcut acea modificare în regulament care a pus lucrurile în constituționalitate. Ceea ce este bine. Până la urmă, dorința mea nu este să avem un conflict sau să declarăm un conflict. Dorința mea este să rezolvăm problemele și această problemă
Ce a declarat Klaus Iohannis după consultările cu partidele și cum a răspuns întrebărilor venite de la jurnaliști () [Corola-website/Journalistic/103617_a_104909]
-
o discuție sau despre consultări nu este nevoie de un articol special. rice partid invitat putea să vină sau să nu vină și constat cu bucurie că lumea a venit. Întrebare: Deci au fost oarecum, am putea spune, în afara cadrul constituțional. Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu. A fost total în cadrul constituțional. Întrebare: Revin puțin la povestea cu pensiile speciale pentru că a născut și o altă discuție: o senatoare chiar din PNL spunea că indemnizația de deputat sau de senator nu
Ce a declarat Klaus Iohannis după consultările cu partidele și cum a răspuns întrebărilor venite de la jurnaliști () [Corola-website/Journalistic/103617_a_104909]
-
special. rice partid invitat putea să vină sau să nu vină și constat cu bucurie că lumea a venit. Întrebare: Deci au fost oarecum, am putea spune, în afara cadrul constituțional. Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu. A fost total în cadrul constituțional. Întrebare: Revin puțin la povestea cu pensiile speciale pentru că a născut și o altă discuție: o senatoare chiar din PNL spunea că indemnizația de deputat sau de senator nu îi ajunge nici măcar pentru coafor. Considerați că salarizarea demnitarilor și respectiv
Ce a declarat Klaus Iohannis după consultările cu partidele și cum a răspuns întrebărilor venite de la jurnaliști () [Corola-website/Journalistic/103617_a_104909]
-
această ultimă perspectivă, considerăm că Legea privind modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2007, fiind adoptată numai de către Camera Deputaților, nu respectă procedura parlamentară de adoptare a legilor și contravine jurisprudenței constante a Curții Constituționale, potrivit căreia legea este un act ce trebuie adoptat de Parlament și în conformitate cu principiul bicameralismului consacrat de prevederilor art. 61 alin.(2) din Constituție, republicată. Având în vedere necesitatea clarificării aspectelor de mai sus și ținând cont de competența legislativă
KLAUS IOHANNIS a respins noua Lege a vânătorii și a protecției fondului cinegetic. A retrimis-o în Parlament () [Corola-website/Journalistic/103647_a_104939]
-
nevoia de reglementare a unui anumit domeniu de relații sociale și de specificul acestuia, este expresia exclusivă a voinței legiuitorului. CITEȘTE ȘI KLAUS IOHANNIS, în Ucraina: Șeful statului a tras CLOPOTUL la Muzeul victimelor mării foamete VIDEO Astfel, în conformitate cu prevederile constituționale referitoare la lege că act al Parlamentului și având în vedere și jurisprudența constantă a Curții Constituționale din 2005 și până în prezent (Decizia nr. 600/2005, Decizia nr. 970/2007, Decizia nr. 494/2013), chiar în absența unei prevederi prohibitive
Lege Avram Iancu. Iohanns retrimite la Parlament inițiativa lui Crin Antonescu. Reacția senatorului PNL () [Corola-website/Journalistic/103658_a_104950]
-
a voinței legiuitorului. CITEȘTE ȘI KLAUS IOHANNIS, în Ucraina: Șeful statului a tras CLOPOTUL la Muzeul victimelor mării foamete VIDEO Astfel, în conformitate cu prevederile constituționale referitoare la lege că act al Parlamentului și având în vedere și jurisprudența constantă a Curții Constituționale din 2005 și până în prezent (Decizia nr. 600/2005, Decizia nr. 970/2007, Decizia nr. 494/2013), chiar în absența unei prevederi prohibitive exprese, este de principiu că legea are, de regulă, caracter normativ, natura primară a reglementărilor pe care
Lege Avram Iancu. Iohanns retrimite la Parlament inițiativa lui Crin Antonescu. Reacția senatorului PNL () [Corola-website/Journalistic/103658_a_104950]
-
politice și a campaniilor electorale, bazat pe integritate și pe claritate a normei juridice, impune, însă, reexaminarea de către Parlament a unora dintre dispozițiile Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2006, atât sub aspectul concordanței cu principiile și normele constituționale referitoare la partidele politice, cât și sub aspectul clarității normelor juridice", se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale. "De asemenea, legea transmisă spre promulgare ridică probleme și din perspectiva respectării procedurii parlamentare de adoptare a legilor, precum și sub aspectul
Klaus Iohannis cere reexaminarea Legii finanțării partidelor by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103630_a_104922]
-
resurselor financiare ale sectorului public, ceea ce are ca efect un control mult mai eficient asupra modului în care partidele politice înțeleg să respecte legislația specifică. În consecință, prin această modificare, Curtea de Conturi nu-și va mai putea exercita atribuția constituțională de control privind subvențiile de la bugetul de stat și rambursarea sumelor în condițiile Art. 38¹ nou introdus prin pct. 40, aceasta întrucât potrivit Art. 38 indice 1 alin. (6) se rambursează chiar și sumele cheltuite „suplimentar" la nivel central, fără
Klaus Iohannis cere reexaminarea Legii finanțării partidelor by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103630_a_104922]
-
legislative, nu au fost avute în vedere de către inițiatorii propunerii legislative și nici nu au fost dezbătute în cadrul Senatului, ca primă Cameră sesizată, aspecte care constituie încălcări ale principiului bicameralismului, așa cum a fost prevăzut în Constituție și interpretat de Curtea Constituțională printr-o bogată jurisprudență. Din această perspectivă, considerăm că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, fiind adoptată numai de către Camera Deputaților, nu respectă procedura parlamentară de adoptare a
Klaus Iohannis cere reexaminarea Legii finanțării partidelor by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103630_a_104922]
-
considerăm că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, fiind adoptată numai de către Camera Deputaților, nu respectă procedura parlamentară de adoptare a legilor și contravine jurisprudenței constante a Curții Constituționale, potrivit căreia legea este un act ce trebuie adoptat de Parlament, în conformitate cu principiul bicameralismului, consacrat de prevederilor Art. 61 alin. (2) din Constituție, republicată. Având în vedere necesitatea clarificării aspectelor de mai sus și ținând cont de competența legislativă exclusivă
Klaus Iohannis cere reexaminarea Legii finanțării partidelor by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103630_a_104922]
-
reexaminare câteva legi, vă spun foarte limpede, nu mă joc cu legile țării noastre, nu folosesc această prerogativă a președintelui nici ca să mă răfuiesc cu cineva, nici ca să răspuns la un interes particular, nu promulg legi care nu respectă principii constituționale sau obligații ale statului român; - Un alt lucru despre care am vorbit a fost refacerea încrederii între stat și cetățean, dar și aplicarea legii pentru toți. Participarea mea la momente de bilanț ale unor instituții din sfera justiției, apărării și
KLAUS IOHANIS, bilanț după 100 de zile de președinte by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/103636_a_104928]
-
obstrucționat în niciun fel continuarea urmării penale până la finalizarea ei, urmărire care se desfășoară fără restricții, la fel ca în cazul oricăror cetățeni anchetați în libertate. A doua zi după votul din Senat, președintele României a adresat CCR în limitele constituționale o cerere de soluționare a unui presupus conflict juridic de natură constituțională dintre Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, și Parlamentul României, pe de altă parte. Acțiunile
C.P. Tăriceanu, reacție la criticile după votul în cazul Șova: Încercare de uzurpare a competențelor Senatului by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103640_a_104932]
-
se desfășoară fără restricții, la fel ca în cazul oricăror cetățeni anchetați în libertate. A doua zi după votul din Senat, președintele României a adresat CCR în limitele constituționale o cerere de soluționare a unui presupus conflict juridic de natură constituțională dintre Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, și Parlamentul României, pe de altă parte. Acțiunile președintelui României au fost acompaniate simultan de critici aduse Senatului din partea DNA
C.P. Tăriceanu, reacție la criticile după votul în cazul Șova: Încercare de uzurpare a competențelor Senatului by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103640_a_104932]
-
Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, și Parlamentul României, pe de altă parte. Acțiunile președintelui României au fost acompaniate simultan de critici aduse Senatului din partea DNA și CSM. În realitate, nu există un conflict de natură constituțională, pentru că Senatul a luat în dezbatere și s-a pronunțat prin vot asupra cererii de ridicare a imunității unui senator, fără depășirea limitelor acestei competențe și exact în baza temeiurilor legale menționate de solicitant (DNA) în cererea sa, respectiv, art.
C.P. Tăriceanu, reacție la criticile după votul în cazul Șova: Încercare de uzurpare a competențelor Senatului by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103640_a_104932]
-
deci, de a exercita în locul Senatului o competență dată acestuia prin Constituție). Art. 72, alin. 1, teza I din Constituție, prevede că deputații și senatorii nu pot fi percheziționați, reținuți sau arestați fără încuviințarea Camerei din care fac parte. Textul constituțional recunoaște astfel dreptul necenzurabil al Camerei parlamentare de a decide cu privire la reținerea și arestarea unui membru al său, procedură utilizată chiar și în Parlamentul European. Se poate observa că celor două autorități menționate încearcă negarea acestui drept al Parlamentului, prin
C.P. Tăriceanu, reacție la criticile după votul în cazul Șova: Încercare de uzurpare a competențelor Senatului by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103640_a_104932]
-
teză de drept unanim acceptată spune că, orice normă legală în vigoare se bucură de prezumția de constituționalitate, până la invalidarea ei de către CCR. Pe această prezumție se întemeiază de altfel obligativitatea respectării ei: nici o normă nu este înainte de pronunțarea judecătorului constituțional, inaplicabilă și nu poate fi ignorată aplicarea ei fără ca cel care o face să nu se pună el însuși în afara legii. Abia în acest caz, am putea vorbi de săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu. Aceasta înseamnă că, atâta timp cât art.
C.P. Tăriceanu, reacție la criticile după votul în cazul Șova: Încercare de uzurpare a competențelor Senatului by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103640_a_104932]
-
o hotărâre. Dacă un proiect lege sau o inițiativă este respinsă definitiv, proiectul nu mai este înaintat la promulgare și desigur nici nu poate fi contestat la CCR. Insistența cu care sunt promovate încercările de a uzurpa parte din competențele constituționale ale Senatului are o motivație care depășește cadrul luptei anti-corupție și nu are legătură cu aceasta. Dacă Senatul, pe care-l reprezint, ar accepta impunerea de către alte autorități ale statului a unor soluții, atunci s-ar crea un precedent extrem de
C.P. Tăriceanu, reacție la criticile după votul în cazul Șova: Încercare de uzurpare a competențelor Senatului by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103640_a_104932]
-
obstrucționat în niciun fel continuarea urmării penale până la finalizarea ei, urmărire care se desfășoară fără restricții, la fel ca în cazul oricăror cetățeni anchetați în libertate. A doua zi după votul din Senat, președintele României a adresat CCR în limitele constituționale o cerere de soluționare a unui presupus conflict juridic de natură constituțională dintre Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, și Parlamentul României, pe de altă parte. Acțiunile
C.P. Tăriceanu, reacție la criticile după votul în cazul Șova: Încercare de uzurpare a competențelor Senatului by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103640_a_104932]
-
se desfășoară fără restricții, la fel ca în cazul oricăror cetățeni anchetați în libertate. A doua zi după votul din Senat, președintele României a adresat CCR în limitele constituționale o cerere de soluționare a unui presupus conflict juridic de natură constituțională dintre Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, și Parlamentul României, pe de altă parte. Acțiunile președintelui României au fost acompaniate simultan de critici aduse Senatului din partea DNA
C.P. Tăriceanu, reacție la criticile după votul în cazul Șova: Încercare de uzurpare a competențelor Senatului by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103640_a_104932]
-
Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, și Parlamentul României, pe de altă parte. Acțiunile președintelui României au fost acompaniate simultan de critici aduse Senatului din partea DNA și CSM. În realitate, nu există un conflict de natură constituțională, pentru că Senatul a luat în dezbatere și s-a pronunțat prin vot asupra cererii de ridicare a imunității unui senator, fără depășirea limitelor acestei competențe și exact în baza temeiurilor legale menționate de solicitant (DNA) în cererea sa, respectiv, art.
C.P. Tăriceanu, reacție la criticile după votul în cazul Șova: Încercare de uzurpare a competențelor Senatului by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103640_a_104932]
-
deci, de a exercita în locul Senatului o competență dată acestuia prin Constituție). Art. 72, alin. 1, teza I din Constituție, prevede că deputații și senatorii nu pot fi percheziționați, reținuți sau arestați fără încuviințarea Camerei din care fac parte. Textul constituțional recunoaște astfel dreptul necenzurabil al Camerei parlamentare de a decide cu privire la reținerea și arestarea unui membru al său, procedură utilizată chiar și în Parlamentul European. Se poate observa că cele două autorități menționate încearcă negarea acestui drept al Parlamentului, prin
C.P. Tăriceanu, reacție la criticile după votul în cazul Șova: Încercare de uzurpare a competențelor Senatului by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103640_a_104932]
-
teză de drept unanim acceptată spune că, orice normă legală în vigoare se bucură de prezumția de constituționalitate, până la invalidarea ei de către CCR. Pe această prezumție se întemeiază de altfel obligativitatea respectării ei: nici o normă nu este înainte de pronunțarea judecătorului constituțional, inaplicabilă și nu poate fi ignorată aplicarea ei fără ca cel care o face să nu se pună el însuși în afara legii. Abia în acest caz, am putea vorbi de săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu. Aceasta înseamnă că, atâta timp cât art.
C.P. Tăriceanu, reacție la criticile după votul în cazul Șova: Încercare de uzurpare a competențelor Senatului by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103640_a_104932]