152,767 matches
-
și autoguvernarea locală erau transferate în jurisdicția provinciilor. Provinciile urmaru să fie administrate sub sistemul nou al „dublei subordonări”, în cadrul căreia unele activități precum învățământul public, agricultura, dezvoltarea infrastructurii și autoguvernarea locală au revenit indienilor, în vreme ce altele precum irigațiile, taxele agricole, poliția, închisorile și supervizarea presei rămaneau sub controlul guvernatorului britanic, sprijinit de un consiliu executiv. Noua lege permitea accesul lărgit la indienilor în cadrul corpului funcționarilor publici și în corpul ofițeresc. Un număr mai mare de indieni au primit dreptul de
India Britanică () [Corola-website/Science/310856_a_312185]
-
cacaua consumată la nivel internațional este produsă de 5,5 milioane de fermieri mici. 14 milioane de persoane sunt angajate în procesul producției de cacao. Cacaua este produsă în Africa (70%), America Latină (13%) și Asia și Oceania (13%), cu tehnici agricole învechite. În sezonul 2010-2011 au fost produse 4,3 milioane de tone de cacao. Țările producătoare de cacao sunt unite în Alianța țărilor producătoare (COPAL), cu sediul în Lagos (Nigeria) și Organizația internațională a producătorilor de cacao (ICCO). În anul
Cacao () [Corola-website/Science/310873_a_312202]
-
Dragosloveni), opera sculptorului Marius Butunoiu, ridicat la începutul secolului al XX-lea, este clasficiată ca monument de for public. De asemenea, casa memorială Alexandru Vlahuță din Dragosloveni (unde a locuit scriitorul după a treia sa căsătorie, cu fata unui proprietar agricol din zonă) este clasificată drept monument memorial sau funerar.
Comuna Dumbrăveni, Vrancea () [Corola-website/Science/310938_a_312267]
-
și forma sa de "uluc" depresionar pe direcția N-S. Iernile sunt blânde, moderate ca volum de precipitații, iar verile sunt calde și bogate în precipitații. În mediul rural, s-au dezvoltat cu precădere industriile bazate pe prelucrarea resurselor locale agricole. Dintre factorii locali care stimulează dezvoltarea, cei mai importanți sunt: resursele solului, fondul funciar și resursele de muncă. Având în vedere criteriul ocupării populației, mediul rural are drept principală caracteristică, foarte slaba dezvoltare a activităților economice. În mai mult de
Comuna Bârsești, Vrancea () [Corola-website/Science/310930_a_312259]
-
vedere criteriul ocupării populației, mediul rural are drept principală caracteristică, foarte slaba dezvoltare a activităților economice. În mai mult de jumătate din localitățile rurale ale județului, agricultura este aproape singura activitate economică. Satele comunei Bârsești sunt sate cu funcțiuni preponderent agricole. Principala activitate a locuitorilor este agricultura și zootehnia. Densitatea agricolă este specifică zonelor de deal-șes unde majoritatea suprafețelor sunt acoperite cu terenuri cultivate - 0,93 ha./locuitor. Terenul arabil ocupă 10,59 % din total administrativ, pășunile 12,56 %, fânețele 28
Comuna Bârsești, Vrancea () [Corola-website/Science/310930_a_312259]
-
foarte slaba dezvoltare a activităților economice. În mai mult de jumătate din localitățile rurale ale județului, agricultura este aproape singura activitate economică. Satele comunei Bârsești sunt sate cu funcțiuni preponderent agricole. Principala activitate a locuitorilor este agricultura și zootehnia. Densitatea agricolă este specifică zonelor de deal-șes unde majoritatea suprafețelor sunt acoperite cu terenuri cultivate - 0,93 ha./locuitor. Terenul arabil ocupă 10,59 % din total administrativ, pășunile 12,56 %, fânețele 28,86 %, viile 0,91 % și livezile 1,20 %. Producțiile variază
Comuna Bârsești, Vrancea () [Corola-website/Science/310930_a_312259]
-
la putere a lui Giolitti, cât și în timpul mandatului său de prim-ministru. Patru cincimi din populația sudului peninsulei era neștiutoare de carte. În regiune, marile proprietăți funciare ale latifundiarilor care își exploatau proprietățile prin interpuși ocupau aproape întreg ternenul agricol, populația săracă trăia în condiții precare de securitate alimentară, deseori vecine cu foametea, iar rebeliunile erau relativ frecvente. Corupția ajunsese o problemă atât de gravă, încât însuși Giolitti a recunoscut la un moment dat că există locuri „unde legea nu
Regatul Italiei (1861-1946) () [Corola-website/Science/310881_a_312210]
-
a dus nu doar la creșterea producției de grâu, dar și la scăderea producție de zarzavaturi și de fructe. În ciuda creșterii producției de grâu, situația țăranilor nu s-a îmbunătățit. Aproximativ 0,5% din populația italiană deținea 42% din pământurile agricole, iar veniturile țăranilor nu au crescut, în vreme ce taxele de tot felul s-au mărit. Criza economică cauzase o creștere a șomajului de la 300.000 la 1 milion de oameni în 1933. Tot criza economică a făcut ca veniturile reale ale
Regatul Italiei (1861-1946) () [Corola-website/Science/310881_a_312210]
-
(Stepa Bălțului) reprezintă o zonă de vegetație din Republica Moldova, în care flora este reprezentată de plante ierboase și condițiile climaterice semiaride. Caracterul specific al Stepei Bălților constă în valorificarea aproape totală a terenurilor agricole și predominarea culturilor de câmp. Suprafețe comparativ mai mici ocupă culturile pomicole, practic lipsesc viile de soiuri europene. ocupă, în majoritate, bazinul superior al Răutului. În componența învelișului de sol predomină cernoziomurile tipice moderat humifere și levigate, formate pe argile
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
Dokuceaev considera acest raion “tipic-cernoziomic”. Relieful slab accidentat și predominarea cernoziomurilor tipice și levigate au condiționat valorificarea extremală a teritoriului raionului. Datorită valorificării totale a cernoziomurilor, ameliorării solurilor aluviale și hidromorfe, solonețurilor și mocirlelor, teritoriul raionului a devenit un masiv agricol enorm, întretăiat doar de văi înguste. Cu toate că terenul este totalmente valorificat, datorită reliefului slab accidentat, eroziunea solurilor este relativ slab dezvoltată. Solurile moderat și puternic erodate ocupă doar 20 la sută din suprafața totală. În ultimii 40 de ani suprafața
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
sud-vest comuna Buda, Județul Buzău. Fiind o depresiune din interiorul subcarpaților, aici este caracteristic etajul pădurilor de foioase. În Enciclopedia Geografică a României, pentru zona sud-estică a comunei nu sunt menționate decât pădurile de fag în amestec cu carpenul, culturi agricole și pajisti secundare, precum și vegetația de luncă în lunca Râmnicului Sărat. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dumitrești se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96
Comuna Dumitrești, Vrancea () [Corola-website/Science/310939_a_312268]
-
face referire la starea pământului. În perioada duaslismului în zonă au fost mai ales grădini, în care au fost cultivate legume. Pe terasele mai înalte viile au fost prezenți mai preponderent, fapt atestat și de numele locului ("Kishegyszőlő", în ). Aspectul agricol al Dâmbului îl arată faptul, că strada care a traversat cartierul se numea "Városmajor", ceeace în limba română înseamnă gospodăriile orașului. În 1912 primăria sub conducerea lui Dr. György Bernády a decis ca denumirea străzii să poarte numele lui omului
Dâmbul Pietros () [Corola-website/Science/309482_a_310811]
-
Făgărașului. Unele dintre acestea ca „Cetațuica”, „Răpa Bii”(606m), „Tărcauăle” și „Arinii”(503m), sunt acoperite cu tufișuri sau formează terenuri de pășunat. Altele ca, „Dealul Morii”(442m), „Dealul ăl Mare”, „Dealul Braniștii”, „Fața”, „Dealul Săghișului” și „Coprinele”, constituie veritabile terenuri agricole brăzdate de o întinsă rețea hidrografică. Trecerea de la dealurile de podiș spre lunca aluvionară a Oltului, se face pe o curbă de nivel care urmărește aproape fidel drumul județean Tălmaciu-Racovița-Avrig. De aici, spre vest și nord-vest se întinde lunca Oltului
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
a fost și este încă preponderent agrară. O parte din terenurile agricole aflate în lunca Râului Olt au fost amenajate hidrografic în vederea construirii Hidrocentralei Electrice Racovița. De asemenea pe terenul de la "Butinei" a fost construită în perioada regimului comunist o "Întreprindere de selecționare și creștere a porcilor" (I.S.C.I.P). În domeniul agricol
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
agricole aflate în lunca Râului Olt au fost amenajate hidrografic în vederea construirii Hidrocentralei Electrice Racovița. De asemenea pe terenul de la "Butinei" a fost construită în perioada regimului comunist o "Întreprindere de selecționare și creștere a porcilor" (I.S.C.I.P). În domeniul agricol se distinge cultura plantelor cerealiere ( grâu secară, porumb, orz, ovăz), tehnice și textile ( sfecla de zahăr (în perioada comunistă), cânepa) și cultura cartofului. În zootehnie, s-a remarcat în trecut creșterea boilor și a bivolilor, aceștia din urmă fiind înlocuiți
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
Ioan Cîndea, Ioan Gusan, Mărtinean Limbășan, Iosif Murărescu, Ștefan și Emilian Stoica precum și [[Personalitățile comunei Racovița#Petru Florianu|Petru Florianu]] zis "Pătruț" care avea grădina din "capu satului", teren care a fost expropiat și pe care s-a construit Cooperativa Agricolă de Producție (C.A.P.). [[Fișier:Schlehen.jpg|150px|left|thumb|Prun]] În mod curent se întâlnesc [[măr]]ul, [[Păr (pom fructifer)|părul]] și [[prun]]ul și doar sporadic [[cireș]]ul, [[vișin]]ul, [[nuc]]ul, [[frăgar]]ul și [[zarzăr]]ul. Dintre
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
de construcții istorice din piatră, lemn sau cărămidă, așezate pe o coastă de deal. Deoarece localitatea Warburg este în una din zonele cele mai secetoase ale Westfaliei și are numeroase suprafețe calcaroase semiuscate se dezvoltă acolo nenumărate plante de cultură agricolă și plante medicinale care se regăsesc extrem de rar în zona Europei Centrale. Pe câmpii sunt nenumărați pomi fructiferi. Multe parcele de teren au fost definite drept rezervații naturale. Suprafața calcaroasă semiuscată este de o importanță deosebită pentru arealul vital al
Warburg () [Corola-website/Science/309524_a_310853]
-
cu prețul a 140 de boi, în timp ce „partea iobăgită” a plătit impozite în valoare de 290,10 florini. În plus față de plata acestor taxe, se executau diverse munci obligatorii, cum ar fi: "robota" — o săptămână din trei în extrasezonul muncilor agricole și „cât era nevoie” în perioadele de vârf ale acestora; transporturi și cărăușii; încartiruirea și întreținerea oastei; de "crâșmărit"; obligații militare etc. Din punct de vedere al componenței sociale, în sat trăiau: "iobagi", dotați cu „sesii iobăgești” în suprafață de
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
semănătură” în 1777, respectiv la cca. până la în 1851, anul desființării graniței. Autoritățile s-au implicat în răspândirea asolamentului trienal în agricultura locală începând din anul 1777, drept pentru care s-a extins cultura porumbului, a cartofului și pomăritul. Muncile agricole și cele gospodărești se desfășurau după calendare impuse de autorități „la comandă”, respectiv: „slobosul” la cules, al adusului „bucatelor” de pe câmp, „slobosul” ciurzilor pe miriști, prin „otrăvuri” sau cucuruze etc. Toate aceste „campanii” erau anunțate din timp la „poruncile” din fața
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
bucatelor” de pe câmp, „slobosul” ciurzilor pe miriști, prin „otrăvuri” sau cucuruze etc. Toate aceste „campanii” erau anunțate din timp la „poruncile” din fața bisericii în zile de sărbătoare, prin „suflarea trânghiței” sau bătutul „dobei” prin sat. În anii în care producția agricolă era nesatisfăcătoare, regimentul ajuta cu cele necesare familiile grănicerilor, urmând ca aceștia să plătească datoria când aveau posibilitatea. O grijă specială era îndreptată spre cei ce au dobândit invaliditate în timpul serviciului militar, fiind ajutați prin intermediul unui fel de „"bancă de
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
151 de grajduri, 759 de capete de „"vite mari"”, dintre care 123 de cai, 229 de boi, 407 vaci, dintre care doar 6 pentru jug. În plus mai erau 519 oi, 200 de capre și 732 de porci. Ca unelte agricole se mai găseau 139 de pluguri și 171 de căruțe, dintre care doar 102 aveau roți „"încălțate cu rafuri"”. Grănicerii aveau 199,2/5 sesii militare în suprafață de 997 de jugăre (574ha) de pământ arabil categoria a III-a
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
în posesia sașilor din Bradu, care au fost deportați în Rusia. Bucuria celor împroprietăriți a fost însă de scurtă durată, deoarece ei au fost primii care au fost obligați să se înscrie după doar cinci ani, în 1950, în Gospodăria Agricolă Colectivă (G.A.C.). Alegerile din 19 noiembrie 1946 când Partidul Comunist Român și-a legitimat guvernarea „câștigându-le” cu un procentaj de 79,86%. Desfășurarea alegerilor din 19 noiembrie 1946 în Racovița, după relatarea unui martor ocular: Următorii ani au
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
fost prins și condamnat la 10 ani de temniță grea și confiscarea averii. Capetele de acuzare care le-au fost aduse „chiaburilor” au fost acelea că înainte de 23 august 1944 au fost exploatatori și, după aceea, au sabotat permanent lucrările agricole prin nerealizarea planurilor de însămânțări (impuse în mod arbitrar) prin neefectuarea la timp a „dezmiriștirilor”, a arăturilor de toamnă și primăvară, că nu au predat la timp „cotele” mereu sporite etc. În anul 1953 au fost arestați: Valeriu Rusu, Dionisie
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
aflat în 3-5 martie 1949 din „Hotărârea Plenarei Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român privind transformarea socialistă a agriculturii”, hotărâre care în esența ei viza în mod direct deposedarea țăranilor de dreptul lor de a fi proprietari asupra oricărei suprafețe agricole. Transpunerea în practică a acestei hotărâri în Racovița a fost dusă la îndeplinire cu ajutorul Miliției și Securității, cu toate că prin configurația și structura sa, hotarul satului nu se preta la așa ceva. Astfel în data de 16 iulie 1950 s-a înființat
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
în practică a acestei hotărâri în Racovița a fost dusă la îndeplinire cu ajutorul Miliției și Securității, cu toate că prin configurația și structura sa, hotarul satului nu se preta la așa ceva. Astfel în data de 16 iulie 1950 s-a înființat Gospodăria Agricolă Colectivă „23 August 1944”, din care au făcut parte, la început, 52 de familii de țărani săraci și 71 de familii de țărani mijlocași. Colhozul (sau "Colectivul") nou înființat, așa cum a fost denumit de către localnici până la desființarea „gospodăriei” în 1989
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]