149,721 matches
-
filozoful Aristotel (circa 384-322 î.e.n.). Aristotel a revizuit și generalizat cunoștințele de până la el despre formele gândirii fiind primul gânditor care a scris o operă centrată special pe studiul gândirii omului. A considerat că formele centrale ale gândirii sunt noțiunea, judecata și raționamentul. Filozofii stoici au contribuit la dezvoltarea logicii prin apropierea ei de retorică și gramatică. Logica este o specie a cunoașterii exacte. Obiectul cunoașterii sale este forma abstractă a gândirii umane. În studiul formelor gândirii umane logica separă forma
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
și ale demonstrației matematice. A aplicat în logică metoda matematică. A încercat să construiască logica sub forma calculului matematic. A formulat precis legea rațiunii suficiente și a pus bazele elaborării principiilor pentru construirea teoriilor deductive. A descoperit proprietățile analitice ale judecăților de relație, adică proprietățile logice ale relațiilor extinzând teoria mijloacelor deducției. Immanuel Kant (1724-1804) A reînviat într-o formă originală teoria idealistă a ideilor înnăscute și a separat total formele și legile logice de conținutul lor, declarându-le forme anterioare
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
cunoștință nouă. Schema operației de inferare se numește inferență sau raționament. Inferarea se bazează pe existența în cunoștințele inițiale a cunoștințelor rezultate. Ele dobândesc însușirea de a fi noi pentru conștiința celui ce nu le-a înțeles inițial direct din judecățile de la care a pornit. Inferența imediată (nemijlocită) Inferarea se poate face asupra unei singure judecăți având calitatea de premisă, adică judecată de pornire. Pornindu-se de la ea printr-o operație de gândire obținem o cunoștință, adică o judecată nouă prin
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
existența în cunoștințele inițiale a cunoștințelor rezultate. Ele dobândesc însușirea de a fi noi pentru conștiința celui ce nu le-a înțeles inițial direct din judecățile de la care a pornit. Inferența imediată (nemijlocită) Inferarea se poate face asupra unei singure judecăți având calitatea de premisă, adică judecată de pornire. Pornindu-se de la ea printr-o operație de gândire obținem o cunoștință, adică o judecată nouă prin explicitarea judecății premiză. Principalele forme de inferențe imediate sunt următoarele: obversiunea și conversiunea. Obversiunea Obversiunea
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
rezultate. Ele dobândesc însușirea de a fi noi pentru conștiința celui ce nu le-a înțeles inițial direct din judecățile de la care a pornit. Inferența imediată (nemijlocită) Inferarea se poate face asupra unei singure judecăți având calitatea de premisă, adică judecată de pornire. Pornindu-se de la ea printr-o operație de gândire obținem o cunoștință, adică o judecată nouă prin explicitarea judecății premiză. Principalele forme de inferențe imediate sunt următoarele: obversiunea și conversiunea. Obversiunea Obversiunea constă în obținerea dintr-o judecată
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
direct din judecățile de la care a pornit. Inferența imediată (nemijlocită) Inferarea se poate face asupra unei singure judecăți având calitatea de premisă, adică judecată de pornire. Pornindu-se de la ea printr-o operație de gândire obținem o cunoștință, adică o judecată nouă prin explicitarea judecății premiză. Principalele forme de inferențe imediate sunt următoarele: obversiunea și conversiunea. Obversiunea Obversiunea constă în obținerea dintr-o judecată dată a unei alte judecăți echivalente, dar opusă calitativ, adică dintr-o judecată afirmativă obținem una negativă
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
care a pornit. Inferența imediată (nemijlocită) Inferarea se poate face asupra unei singure judecăți având calitatea de premisă, adică judecată de pornire. Pornindu-se de la ea printr-o operație de gândire obținem o cunoștință, adică o judecată nouă prin explicitarea judecății premiză. Principalele forme de inferențe imediate sunt următoarele: obversiunea și conversiunea. Obversiunea Obversiunea constă în obținerea dintr-o judecată dată a unei alte judecăți echivalente, dar opusă calitativ, adică dintr-o judecată afirmativă obținem una negativă și invers dintr-una
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
judecată de pornire. Pornindu-se de la ea printr-o operație de gândire obținem o cunoștință, adică o judecată nouă prin explicitarea judecății premiză. Principalele forme de inferențe imediate sunt următoarele: obversiunea și conversiunea. Obversiunea Obversiunea constă în obținerea dintr-o judecată dată a unei alte judecăți echivalente, dar opusă calitativ, adică dintr-o judecată afirmativă obținem una negativă și invers dintr-una negativă obținem una afirmativă. Exemplu: Simbolic și general: „S este P” → «S nu este non-P». Natural și concret : „Omul
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
de la ea printr-o operație de gândire obținem o cunoștință, adică o judecată nouă prin explicitarea judecății premiză. Principalele forme de inferențe imediate sunt următoarele: obversiunea și conversiunea. Obversiunea Obversiunea constă în obținerea dintr-o judecată dată a unei alte judecăți echivalente, dar opusă calitativ, adică dintr-o judecată afirmativă obținem una negativă și invers dintr-una negativă obținem una afirmativă. Exemplu: Simbolic și general: „S este P” → «S nu este non-P». Natural și concret : „Omul este spiritual” implică „Omul nu
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
o cunoștință, adică o judecată nouă prin explicitarea judecății premiză. Principalele forme de inferențe imediate sunt următoarele: obversiunea și conversiunea. Obversiunea Obversiunea constă în obținerea dintr-o judecată dată a unei alte judecăți echivalente, dar opusă calitativ, adică dintr-o judecată afirmativă obținem una negativă și invers dintr-una negativă obținem una afirmativă. Exemplu: Simbolic și general: „S este P” → «S nu este non-P». Natural și concret : „Omul este spiritual” implică „Omul nu este nespiritual”. Conversiunea Conversiunea este obținerea unei judecăți
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
judecată afirmativă obținem una negativă și invers dintr-una negativă obținem una afirmativă. Exemplu: Simbolic și general: „S este P” → «S nu este non-P». Natural și concret : „Omul este spiritual” implică „Omul nu este nespiritual”. Conversiunea Conversiunea este obținerea unei judecăți noi, al cărei subiect logic este predicatul logic al judecății inițiale și al cărei predicat logic este subiectul judecății inițiale. Exemplu: Simbolic și general: „Toți S sunt P” → „Unii P, și numai unii P sunt S”. Natural și concret: „Toți
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
obținem una afirmativă. Exemplu: Simbolic și general: „S este P” → «S nu este non-P». Natural și concret : „Omul este spiritual” implică „Omul nu este nespiritual”. Conversiunea Conversiunea este obținerea unei judecăți noi, al cărei subiect logic este predicatul logic al judecății inițiale și al cărei predicat logic este subiectul judecății inițiale. Exemplu: Simbolic și general: „Toți S sunt P” → „Unii P, și numai unii P sunt S”. Natural și concret: „Toți consecvenții sunt oameni” implică „Unii oameni și numai unii oameni
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
P” → «S nu este non-P». Natural și concret : „Omul este spiritual” implică „Omul nu este nespiritual”. Conversiunea Conversiunea este obținerea unei judecăți noi, al cărei subiect logic este predicatul logic al judecății inițiale și al cărei predicat logic este subiectul judecății inițiale. Exemplu: Simbolic și general: „Toți S sunt P” → „Unii P, și numai unii P sunt S”. Natural și concret: „Toți consecvenții sunt oameni” implică „Unii oameni și numai unii oameni sunt consecvenți”. Inferența mediată (mijlocită) Este forma de inferare
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
Simbolic și general: „Toți S sunt P” → „Unii P, și numai unii P sunt S”. Natural și concret: „Toți consecvenții sunt oameni” implică „Unii oameni și numai unii oameni sunt consecvenți”. Inferența mediată (mijlocită) Este forma de inferare a unei judecăți noi pornind de la alte două sau mai multe judecăți cu rol de premize. Compoziția raționamentului este următoarea: 1.Cunoștința inițială compusă din două sau mai multe judecăți cu rol de premise; 2.Cunoștința de fundare care se exprimă în regula
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
și numai unii P sunt S”. Natural și concret: „Toți consecvenții sunt oameni” implică „Unii oameni și numai unii oameni sunt consecvenți”. Inferența mediată (mijlocită) Este forma de inferare a unei judecăți noi pornind de la alte două sau mai multe judecăți cu rol de premize. Compoziția raționamentului este următoarea: 1.Cunoștința inițială compusă din două sau mai multe judecăți cu rol de premise; 2.Cunoștința de fundare care se exprimă în regula raționamentului; 3.Cunoștința nouă exprimată în concluzia raționamentului. Exemplu
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
unii oameni sunt consecvenți”. Inferența mediată (mijlocită) Este forma de inferare a unei judecăți noi pornind de la alte două sau mai multe judecăți cu rol de premize. Compoziția raționamentului este următoarea: 1.Cunoștința inițială compusă din două sau mai multe judecăți cu rol de premise; 2.Cunoștința de fundare care se exprimă în regula raționamentului; 3.Cunoștința nouă exprimată în concluzia raționamentului. Exemplu: Schema generală simbolizată: < A→B · B→C> → . În limbaj natural: Premiza 1: Existența viciului determină căutarea obiectului satisfacerii
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
și imprecizia limbajului natural au fost ameliorate prin matematică. Sub acest înțeles logica matematică este același lucru cu logica simbolică și logistica. b.Logica disciplinelor matematice Logica deontică Logica pragmatică Logica tehnică Logica inductivă Studiază formele gândirii, ce pornesc de la judecăți individuale, legate direct de fapte și obțin judecăți cu grade de generalitate crescânde. Sensul inferării este de la judecăți individuale către cele particulare, apoi către cele generale și în final universale. Logica transductivă Este studiul inferențelor cu judecăți de același grad
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
matematică. Sub acest înțeles logica matematică este același lucru cu logica simbolică și logistica. b.Logica disciplinelor matematice Logica deontică Logica pragmatică Logica tehnică Logica inductivă Studiază formele gândirii, ce pornesc de la judecăți individuale, legate direct de fapte și obțin judecăți cu grade de generalitate crescânde. Sensul inferării este de la judecăți individuale către cele particulare, apoi către cele generale și în final universale. Logica transductivă Este studiul inferențelor cu judecăți de același grad de generalitate. Logica deductivă Studiul derivării judecăților mai
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
logica simbolică și logistica. b.Logica disciplinelor matematice Logica deontică Logica pragmatică Logica tehnică Logica inductivă Studiază formele gândirii, ce pornesc de la judecăți individuale, legate direct de fapte și obțin judecăți cu grade de generalitate crescânde. Sensul inferării este de la judecăți individuale către cele particulare, apoi către cele generale și în final universale. Logica transductivă Este studiul inferențelor cu judecăți de același grad de generalitate. Logica deductivă Studiul derivării judecăților mai puțin generale din judecăți mai generale. Sensul obținerii concluziilor este
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
ce pornesc de la judecăți individuale, legate direct de fapte și obțin judecăți cu grade de generalitate crescânde. Sensul inferării este de la judecăți individuale către cele particulare, apoi către cele generale și în final universale. Logica transductivă Este studiul inferențelor cu judecăți de același grad de generalitate. Logica deductivă Studiul derivării judecăților mai puțin generale din judecăți mai generale. Sensul obținerii concluziilor este de la judecățile universale către cele generale, apoi către cele particulare și în final către cele individuale. Nicholas Rescher a
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
obțin judecăți cu grade de generalitate crescânde. Sensul inferării este de la judecăți individuale către cele particulare, apoi către cele generale și în final universale. Logica transductivă Este studiul inferențelor cu judecăți de același grad de generalitate. Logica deductivă Studiul derivării judecăților mai puțin generale din judecăți mai generale. Sensul obținerii concluziilor este de la judecățile universale către cele generale, apoi către cele particulare și în final către cele individuale. Nicholas Rescher a făcut următoarea clasificare a logicii considerând criteriul dezvoltării istorice. a
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
generalitate crescânde. Sensul inferării este de la judecăți individuale către cele particulare, apoi către cele generale și în final universale. Logica transductivă Este studiul inferențelor cu judecăți de același grad de generalitate. Logica deductivă Studiul derivării judecăților mai puțin generale din judecăți mai generale. Sensul obținerii concluziilor este de la judecățile universale către cele generale, apoi către cele particulare și în final către cele individuale. Nicholas Rescher a făcut următoarea clasificare a logicii considerând criteriul dezvoltării istorice. a.Logica tradițională b.Logica modernă
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
către cele particulare, apoi către cele generale și în final universale. Logica transductivă Este studiul inferențelor cu judecăți de același grad de generalitate. Logica deductivă Studiul derivării judecăților mai puțin generale din judecăți mai generale. Sensul obținerii concluziilor este de la judecățile universale către cele generale, apoi către cele particulare și în final către cele individuale. Nicholas Rescher a făcut următoarea clasificare a logicii considerând criteriul dezvoltării istorice. a.Logica tradițională b.Logica modernă ortodoxă: logica matematică clasică (bivalentă) c.Logica modernă
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
După eliberarea Franței în 1944, marea majoritate a liderilor Regimului de la Vichy au fost judecați și câțiva dintre ei au fost condamnați la moarte pentru trădare, crime de război sau complicitate la Holocaust. Mii de colaboratori au fost executați fără judecată de forțele locale ale Rezistenței franceze. Philippe Pétain a fost condamnat la moarte pentru trădare, dar pedeapsa a fost comutată de generalul Charles de Gaulle la închisoare pe viață, ținând cont de prestația lui Pétain în Primul Război Mondial. Legile
Regimul de la Vichy () [Corola-website/Science/296737_a_298066]
-
cu cauza morții.” La numeroasele cereri și demersuri prezentate în perioada 17 aprilie - 8 iunie 2009, cu privire la deshumarea cadavrului lui Valeriu Boboc, avocații familiei Boboc au primit 12 scrisori și ordonanțe de refuz. Ulterior, după atacarea Procuraturii în instanță de judecată, s-a obținut dreptul la această deshumare, precum și la efectuarea expertizei de către un expert internațional. Astfel, expertiză internațională a fost condusă de profesorul britanic Derrick John Pounde, expert la Curtea Penală Internațională. Cadavrul lui Valeriu Boboc a fost deshumat pe
Valeriu Victor Boboc () [Corola-website/Science/317040_a_318369]