1,484,817 matches
-
și a mecanismelor lor de producere și manifestare. În mod evident, corupția afectează atât interese particulare cât și generale. Însușirea și folosirea resuselor statului în interes personal, darea, luarea de mită și traficul de influență exercitate de persoane cu funcții publice sau politice, derularea unor tranzacții ilegale, ca și ocuparea unor funcții prin relații preferențiale sunt constante ale vieții noastre de zi cu zi. Din păcate... Aici pare a fi cheia apetenței cu care termenul „penal” este folosit în spațiul public
Dilemele clişeului „penal” by Arin Alexandru Avramescu () [Corola-website/Journalistic/296358_a_297687]
-
publice sau politice, derularea unor tranzacții ilegale, ca și ocuparea unor funcții prin relații preferențiale sunt constante ale vieții noastre de zi cu zi. Din păcate... Aici pare a fi cheia apetenței cu care termenul „penal” este folosit în spațiul public...sună pe gustul majorității! Termenul „penal”, în înțelesul său actual, să fim înțeleși, de „individ penal”, ca descriere a unei persoane corupte. Din păcate pentru utilizatorii săi publici, „adjectivul” penal nu se poate alătura niciodată substantivului om, dreptul poate fi
Dilemele clişeului „penal” by Arin Alexandru Avramescu () [Corola-website/Journalistic/296358_a_297687]
-
a fi cheia apetenței cu care termenul „penal” este folosit în spațiul public...sună pe gustul majorității! Termenul „penal”, în înțelesul său actual, să fim înțeleși, de „individ penal”, ca descriere a unei persoane corupte. Din păcate pentru utilizatorii săi publici, „adjectivul” penal nu se poate alătura niciodată substantivului om, dreptul poate fi penal, urmărirea ca și acțiunea pot fi penale, procesul poate fi penal, Codul este la rândul său penal, procedura după caz, penală, omul nu poate fi insă niciodată
Dilemele clişeului „penal” by Arin Alexandru Avramescu () [Corola-website/Journalistic/296358_a_297687]
-
nu există „individ penal”. Un individ se poate găsi în situația de a fi suspect într-un dosar penal, inculpat sau condamnat penal, dar niciodată nu va fi el însuși penal. Puține sunt subiectele care pot trezi sau menține interesul public și care nu trec prin lupa atentă a sondajelor de opinie, pentru ca mai apoi să poposească în discursul politicienilor. Domeniul juridic, cu precădere în fațeta sa judiciară, mai spectaculoasă și mai aproape de cetățean, întrepătrunsă cu viața acestuia de zi cu
Dilemele clişeului „penal” by Arin Alexandru Avramescu () [Corola-website/Journalistic/296358_a_297687]
-
aducându-și o prețioasă contribuție la evoluția artei românești în țară și peste hotare. Din același areal al culturii a fost ales în perioada 1944-1946 în fruntea Academiei Române Dimitrie Gusti, membru al prestigiosului for încă din 1919, personalitate cu merite publice incontestabile, creator al sociologiei românești. Un mandat îndelungat, de 11 ani, începând din 1948, l-a avut renumitul biolog și botanist Traian Săvulescu, anterior membru corespondent al instituției, fondatorul școlii naționale de fitopatologie. Remarcabil este faptul că, în anul 1956
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
Valurile de migranți care bat neîncetat la porțile Europei și care au înfierbântat spiritele în opinia publică mai ales din din Germania, dar nu numai, dau la iveală două viziuni total opuse de rezolvare a problemei, din partea Uniunii Europene și statelor africane. După o primă reacție de panică și o serie de măsuri pripite, Uniunea Europeană a decis
Relaţiile UE – Africa şi controversele migraţiei () [Corola-website/Journalistic/296369_a_297698]
-
UE. Dar organizațiile non-guvernametale internaționale au condamnat această manieră de a face din anumite state africane „paznicii Europei”, amintind de drepturile fundamentale ale omului și acuzând înțelegeri netransparente. În condițiile în care UE procedează în aceeași manieră ca întreg, opinia publică pune sub semnul întrebării felul în care blocul comunitar aplică principiile pe care le promovează. Mai mult, presa internațională atrage atenția că oferirea de bani statelor africane pentru a opri migrația arată că „UE est dispusă să coopereze cu regimuri
Relaţiile UE – Africa şi controversele migraţiei () [Corola-website/Journalistic/296369_a_297698]
-
Demararea acestui important proiect strategic a devenit o prioritate națională, având în vedere că țara noastră se află pe ultimele locuri în clasamentul sistemelor sanitare europene. Guvernul român a primit toate asigurările de la oficialii Comisiei Europene cu privire la îndeplinirea acestui proiect public de anvergură internațională. Spitalele românești sunt construite în proporție de 70 la sută înainte de anul 1900. Multe dintre ele nu mai pot fi aduse la standardele instituțiilor similare din vest. Doar unități medicale precum Institutul Oncologic din Cluj și Institutul
Un proiect public de anvergură by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296366_a_297695]
-
și avem alocate fonduri europene”, punctează premierul Dacian Cioloș. Prin comisarul european regional Corina Crețu, Ministerul Sănătății a primit asigurări de la CE în vederea îndeplinirii acestui obiectiv național, de o importanță capitală pentru pacienți. În prima etapă, experți europeni în achiziții publice urmează să acorde consultanța tehnică în scopul urgentării lucrărilor aferente demarării construcției unităților medicale în trei regiuni ale țării. Despre construcția spitalelor regionale se vorbește de aproape zece ani. Intrarea în familia Uniunii Europene și aderarea la structurile euro-atlantice trebuiau
Un proiect public de anvergură by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296366_a_297695]
-
modernizare permanentă, pe viziune și pe o serioasă proiecție în ce privește viitorul. Președintele director general al Societății Române de Radiodifuziune, Ovidiu Miculescu, detaliază pentru revista noastră unele dintre reperele activității SRR. Cum se prezintă astăzi Societatea Română de Radiodifuziune, ca instituție publică ce-și desfășoară activitatea pe o piață concurențială acerbă? Radio România este unul dintre cele mai stabile servicii publice din Europa. Credem că facem bine ceea ce facem, pentru că Radio România are un proiect, știm încotro mergem. Din 2012, există un
La Radioul Public, cuvântul – cheie este performanţa by Ovidiu Miculescu () [Corola-website/Journalistic/296365_a_297694]
-
Ovidiu Miculescu, detaliază pentru revista noastră unele dintre reperele activității SRR. Cum se prezintă astăzi Societatea Română de Radiodifuziune, ca instituție publică ce-și desfășoară activitatea pe o piață concurențială acerbă? Radio România este unul dintre cele mai stabile servicii publice din Europa. Credem că facem bine ceea ce facem, pentru că Radio România are un proiect, știm încotro mergem. Din 2012, există un trend crescător pe toate palierele SRR. Credibilitatea este unul dintre argumentele noastre forte, pentru că încercăm să fim echidistanți, echilibrați
La Radioul Public, cuvântul – cheie este performanţa by Ovidiu Miculescu () [Corola-website/Journalistic/296365_a_297694]
-
Avem grijă de minorități, de cultură, de teatru, de film, de carte, de muzică. Suntem printre puținele posturi din Europa care are două canale destinate 24 de ore culturii, Radio România Cultural și Radio România Muzical, singurul post de radio public ce organizează de 22 de ani un târg de carte de anvergură europeană, „Gaudeamus”. Performăm și demonstrăm că un serviciu public de stat poate fi eficient. De altfel, pe anul financiar 2014, cel mai bun din 1994 și până astăzi
La Radioul Public, cuvântul – cheie este performanţa by Ovidiu Miculescu () [Corola-website/Journalistic/296365_a_297694]
-
are două canale destinate 24 de ore culturii, Radio România Cultural și Radio România Muzical, singurul post de radio public ce organizează de 22 de ani un târg de carte de anvergură europeană, „Gaudeamus”. Performăm și demonstrăm că un serviciu public de stat poate fi eficient. De altfel, pe anul financiar 2014, cel mai bun din 1994 și până astăzi, Radioul Public a avut un profit de 7,7 milioane de lei. Care este locul pe care îl ocupă SRR printre
La Radioul Public, cuvântul – cheie este performanţa by Ovidiu Miculescu () [Corola-website/Journalistic/296365_a_297694]
-
organizează de 22 de ani un târg de carte de anvergură europeană, „Gaudeamus”. Performăm și demonstrăm că un serviciu public de stat poate fi eficient. De altfel, pe anul financiar 2014, cel mai bun din 1994 și până astăzi, Radioul Public a avut un profit de 7,7 milioane de lei. Care este locul pe care îl ocupă SRR printre ceilalți difuzori și ce întreprindeți pentru a menține performanțele? Urmare a eforturilor pe care le întreprindem, posturile noastre sunt pe locul
La Radioul Public, cuvântul – cheie este performanţa by Ovidiu Miculescu () [Corola-website/Journalistic/296365_a_297694]
-
Clisura Dunării și partea de nord a Moldovei, descoperite în acest moment. De asemenea, nici un post al Radio România nu se aude la Alba-Iulia. Deci eforturile noastre vor continua. Ce măsuri urmează să luați pentru modernizarea în continuare a Radioului Public? Avem o strategie pentru următorii trei ani. Lucrăm, așa cum am amintit, la creșterea acoperirii. De asemeni, avem un proiect de anvergură care vizează parte de online, pentru că știm că viitorul acesta este, și suntem deciși să continuăm procesul de modernizare
La Radioul Public, cuvântul – cheie este performanţa by Ovidiu Miculescu () [Corola-website/Journalistic/296365_a_297694]
-
vorba despre modernizarea în continuare a ceea ce se cheamă „Arhiva de Aur” a Radio România, pentru că deținem un patrimoniu spectaculos care trebuie făcut accesibil și pe care trebuie să-l întoarcem publicului. Cum vedeți viitorul Societății Române de Radiodifuziune? Radioul Public va continua să fie, ca și până acum, vertical, serios, dedicat misiunii sale publice, credibil și extrem de puternic în peisajul media. Radio România se va raporta și în continuare exclusiv la români. În viața și activitatea de zi cu zi
La Radioul Public, cuvântul – cheie este performanţa by Ovidiu Miculescu () [Corola-website/Journalistic/296365_a_297694]
-
România, pentru că deținem un patrimoniu spectaculos care trebuie făcut accesibil și pe care trebuie să-l întoarcem publicului. Cum vedeți viitorul Societății Române de Radiodifuziune? Radioul Public va continua să fie, ca și până acum, vertical, serios, dedicat misiunii sale publice, credibil și extrem de puternic în peisajul media. Radio România se va raporta și în continuare exclusiv la români. În viața și activitatea de zi cu zi a Radioului Public, cuvântul cheie este performanța. Tocmai de aceea preconizăm abordarea transmisiei digitale
La Radioul Public, cuvântul – cheie este performanţa by Ovidiu Miculescu () [Corola-website/Journalistic/296365_a_297694]
-
să fie, ca și până acum, vertical, serios, dedicat misiunii sale publice, credibil și extrem de puternic în peisajul media. Radio România se va raporta și în continuare exclusiv la români. În viața și activitatea de zi cu zi a Radioului Public, cuvântul cheie este performanța. Tocmai de aceea preconizăm abordarea transmisiei digitale a posturilor, date fiind avantajele acesteia. După cum se știe, pe o frecvență analogică se duce un canal de radio, pe digital se pot duce și până la 18 canale. În
La Radioul Public, cuvântul – cheie este performanţa by Ovidiu Miculescu () [Corola-website/Journalistic/296365_a_297694]
-
se pot duce și până la 18 canale. În viitor, eficiența, calitatea, trendul industriei vor merge în această direcție. Pentru 2016 mai intenționăm modernizarea organizatorică, atragerea tinerilor în instituție și reabilitarea sediului propriu. Per ansamblu, vrem să demonstrăm că un serviciu public poate lupta în termeni de audiență și performanță cu competitorii și partenerii din zona privată, pe care îi dorim cât mai buni, pentru că și noi vom ține pasul.
La Radioul Public, cuvântul – cheie este performanţa by Ovidiu Miculescu () [Corola-website/Journalistic/296365_a_297694]
-
în Hyde Park, fără ca circulația de pe strada Pennsylvania să sufere. Iar istoricul acestor spații ne duce hăt, departe, la începutul secolului XX, când era instituită în Cleveland o piață specială pentru cei ce doresc să dezbată liber chestiuni de interes public. Nu uităm nici Canada, localitatea Regina, unde, în anul 1966 a fost înființat Colțul vorbitorului, care se aseamănă mult cu cel australian din Sydney, conceput încă din 1878, și în care lumea se reunește și dezbate tot felul de neajunsuri
Hyde Park de Bucureşti by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296377_a_297706]
-
Urmașii marilor politicieni ai lumii au fost mereu în centrul atenției opiniei publice. În timp ce unii dintre ei au dus vieți obișnuite, alții au avut destine controversate, care au pus o presiune în plus pe părinții lor celebri.Una dintre cele mai controversate figuri dintre copiii cunoscuților lideri mondiali este Mark Thatcher, fiul nu
Destinul copiilor marilor lideri () [Corola-website/Journalistic/296368_a_297697]
-
ale unei afecțiuni cunoscute astăzi drept „personalitate bipolară”, mai exact o schimbare bruscă de atitudine în fracțiune de secundă. Dacă astăzi ea este diagnosticată și se poate trata, în urmă cu șapte decenii nu se putea vorbi despre așa ceva. Comportamentul public scandalos al lui Randolph, care a marcat și momentul în care propunea eliminarea vechii sintagme britanice „pentru rege și țară” și care l-a adus de mai multe ori în fața justiției, l-a determinat pe tatăl său să refuze să
Destinul copiilor marilor lideri () [Corola-website/Journalistic/296368_a_297697]
-
loc nu demult o reuniune a societății civile pe tema complexă și incitantă a relațiilor româno-ruse. Inițiativa, temerară, aparține Centrului Rus pentru Știință și Cultură, directorului Centrului, doamna Natalia Mujennikova, care au realizat, prin masa rotundă pe tema „Rolul diplomației publice în întărirea relațiilor de prietenie și colaborare dintre Rusia și România”, o performanță de invidiat și de către oamenii politici și diplomați, și de alți reprezentanți ai societății civile: un dialog româno-rus sincer și bine intenționat, într-un moment european și
Relaţiile româno-ruse şi agitaţia zilei by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296371_a_297700]
-
o performanță de invidiat și de către oamenii politici și diplomați, și de alți reprezentanți ai societății civile: un dialog româno-rus sincer și bine intenționat, într-un moment european și internațional încărcat și tensionat, dar marcat și de o isterie panicardă publică și mediatică, cu impact nefericit și asupra climatului relațiilor noastre bilaterale. Dar în această incintă s-a purtat un dialog agreabil, însuflețit, folositor și chiar cordial. Dezbaterea a fost prefațată de ambasadorul Federației Ruse la București, E.S. Oleg Malghinov și
Relaţiile româno-ruse şi agitaţia zilei by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296371_a_297700]
-
Samoșkin și Corneliu Vlad, dar și de cercetători și reprezentanți de ONG din generațiile mai tinere. Amintiri, nostalgii, planuri și speranțe în activități comune, dar toate cu gândul la relansarea legăturilor îndelungate și tradiționale dintre popoarele noastre. Tema reuniunii - diplomația publică - s-a dovedit a fi un generos stimulent pentru viitoare comunicări și dezbateri cu o tematică diversă și de real interes. Dialogul româno-rus abordat cu sinceritate este, totuși, parazitat de un deficit de înțelegere și comunicare, marcat în mod evident
Relaţiile româno-ruse şi agitaţia zilei by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296371_a_297700]