152,767 matches
-
sau "Colectivul") nou înființat, așa cum a fost denumit de către localnici până la desființarea „gospodăriei” în 1989, era patronat de fabrica textilă „11 Iunie” din Cisnădie și a avut la înființare doar 3 vaci, 6 boi și 18 cai, iar ca unelte agricole: „22 de pluguri reformate și 33 grape stricate”. Înființarea "Colectivului" a generat mari tensiuni sociale în sat. Mulți locuitori, de teama de a nu fi înscriși cu forța, și-au părăsit gospodăriile și s-au ascuns pe „Valea Lupului” și
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
părăsit gospodăriile și s-au ascuns pe „Valea Lupului” și prin „Racovicioară”, familiile ducându-le pe furiș mâncare cu „"straița"” sau cu „"țâchirea"”. "Colectivul" a primit la înființare, prin expropiere, întreaga gospodărie a lui Petru Florianu (Pătruț) precum și proprietățile sale agricole: „"Mestecănișul"” și locul de „"Peste Olt"”. Fiind terenuri foarte bune, "Colectivul" a obținut din primii ani recolte superioare față de „"particulari"” (cei neînscriși), generând în felul acesta „modele” demn de urmat. Astfel, în 1952, 83 de familii de „individuali” care aveau
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
din primii ani recolte superioare față de „"particulari"” (cei neînscriși), generând în felul acesta „modele” demn de urmat. Astfel, în 1952, 83 de familii de „individuali” care aveau în proprietate terenurile din „"La Ferestar"” și „"La Bradu"”, au format o „întovărășire agricolă” condusă de Gheorghe Sîn, asociație care după trei ani s-a unit cu "Colectivul", creând astfel premisele „colectivizării totale” a satului, acțiune terminată în 1962 când numărul familiilor „cooperativizate” a ajuns la 803. „Munca de lămurire” a localnicilor pentru înscrierea
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
trei unități: o fermă hoticolă, o fermă zootehnică și o brigadă vegetală, aceasta din urmă în Sebeșu de Sus. Ferma zootehnică a fost amenajată în clădirile fostei „Școli inferioare de arte și meserii” din capul satului. Succese remarcabile ale Cooperativei Agricole de Producție (C.A.P.) au fost în anul 1961 sub conducerea lui Nicolae Balea când "Colectivul" a fost vizitat de delegații de țărani din Porumbacu de Jos, Scoreiu și Veștem pentru a vedea „avantajele” muncii înfrățite. În acest an s-
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
în "„Schița de sistematizare a comunei Racovița”", elaborată de către „Institutul de proiectări Ilfov” în proiectul nr.13966/1973. În esență, schița prevedea măsuri etapizate și concrete privind noi dotări social-culturale cât și sporirea confortului locuitorilor având în vedere economisirea terenului agricol. Pe plan edilitar, schița prevedea ca artera principală a satului, parte componentă a drumului DJ 105G - Tălmaciu - Racovița - Avrig, drum modernizat care leagă DN7 (E81) de DN1 (E68), noile construcții să aibe trei nivele (P+2), care să respecte arhitectura
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
Schit), un serviciu sanitar, un oficiu P.T.T. și un oficiu telefonic. Orașul era industrializat, aici existând o fabrică mică de uleiuri vegetale, o moară și o fabrică de conservare a peștelui. Comerțul local era puțin dezvoltat și specializat pe produse agricole, animale și lemne. De asemenea, își desfășura activitatea în localitate o filială a Bănci evreiești de credit și economie. Drepturile salariaților erau apărate de Uniunea Medicilor din România, Societatea funcționarilor publici și Corporația breslelor. În fiecare an, la 12 iulie
Cozmeni () [Corola-website/Science/309584_a_310913]
-
a detronat pe Horthy ca regent și a creat un regim marionetă pronazist în frunte cu Ferenc Szálasi, liderul partidului fascist Partidul Crucilor cu Săgeți. Pierderile teritoriale datorate Tratatului de la Trianon din 1920 au produs Ungariei pierderi a unor zone agricole și industriale importante, economia devenind dependentă de exporturile de produse agricole. Această situație a fost agravată de criza economică mondială declanșată în 1929, în timpul căreia prețul grâului a scăzut dramatic. Țăranii maghiari au fost obligați să practice o agricultura de
Regatul Ungariei (1920–1944) () [Corola-website/Science/309735_a_311064]
-
marionetă pronazist în frunte cu Ferenc Szálasi, liderul partidului fascist Partidul Crucilor cu Săgeți. Pierderile teritoriale datorate Tratatului de la Trianon din 1920 au produs Ungariei pierderi a unor zone agricole și industriale importante, economia devenind dependentă de exporturile de produse agricole. Această situație a fost agravată de criza economică mondială declanșată în 1929, în timpul căreia prețul grâului a scăzut dramatic. Țăranii maghiari au fost obligați să practice o agricultura de subzistență pentru a supraviețui. Șomajul a crescut rapid, iar condițiile de
Regatul Ungariei (1920–1944) () [Corola-website/Science/309735_a_311064]
-
să funcționeze în secret: Societatea Sudică, mai radicală, în cadrul căreia Pestel era cel mai important membru, și mult mai moderata Societate Nordică condusă de Nikita Muraviev, Serghei Trubețkoi și Eugen Obolensky. În vreme ce Societatea Sudică dorea stabilirea republicii și înfăptuirea reformei agricole, Societatea Nordică se limita la dorința de stabilire a unei monarhii constituționale și introducerea limitată a dreptului de vot. Când țarul Alexandru I a murit pe 1 decembrie 1825, soldații gărzii imperiale au jurat credință moștenitorului prezumtiv, fratele monarhului mort
Revolta decembriștilor () [Corola-website/Science/309751_a_311080]
-
Banat, unde s-au ocupat efectiv cu ""băieșitul""(mineritul) și că au ajuns aici din motive încă necunoscute. Cunoscători ai prelucrării lemnului, și-au înjghebat o mică așezare "În Arini", în locul denumit până astăzi "În Rudari", unde confecționau diferite unelte agricole sau gospodărești pe care le vindeau în sat. Cu timpul, când li s-a permis, ei și-au părăsit așezarea inițială și au venit în sat, spre "Valea Lupului" unde sunt și astăzi. Pe lângă prelucrarea lemnului, băieșii s-au mai
Populația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309983_a_311312]
-
a fost inclusă în raionul Căciulați și apoi (după 1960) în raionul Buftea din regiunea București, iar în 1968 a redevenit parte a județului Ilfov. În 1981, la o reorganizare administrativă a zonei, comuna Corbeanca a devenit parte a Sectorului Agricol Ilfov, subordonat municipiului București, cu această ocazie satul Oracu fiind inclus în satul Ostratu, iar satul Mechioaia (Mecheaua) în satul Corbeanca, ele dispărând din lista localităților. Tot atunci, la comuna Corbeanca s-a transferat și satul Petrești (fost Popești-Petrești) care
Comuna Corbeanca, Ilfov () [Corola-website/Science/310025_a_311354]
-
fiind inclus în satul Ostratu, iar satul Mechioaia (Mecheaua) în satul Corbeanca, ele dispărând din lista localităților. Tot atunci, la comuna Corbeanca s-a transferat și satul Petrești (fost Popești-Petrești) care anterior făcuse parte din comuna Balotești. În 1998, Sectorul Agricol Ilfov a devenit județul Ilfov. Patru obiective din comuna Corbeanca sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice așezarea de la „blocurile de specialiști” din Corbeanca de pe malul drept
Comuna Corbeanca, Ilfov () [Corola-website/Science/310025_a_311354]
-
Canela, Moara Săracă și Pășcani au fost comasate într-un singur sat, denumit "Moara Vlăsiei", și devenit reședința comunei, care a și luat numele acestuia. O nouă reorganizare administrativă a zonei, în 1981, a dus la plasarea comunei în Sectorul Agricol Ilfov, subordonat municipiului București, sector devenit în 1998 județul Ilfov. Cinci obiective din comuna Moara Vlăsiei sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local. Trei dintre acestea sunt clasificate ca situri arheologice. Cel de la
Comuna Moara Vlăsiei, Ilfov () [Corola-website/Science/310024_a_311353]
-
iar satele Măxineni și Grecii de Sus au fost incluse în satul Grădiștea. În 1981, la o nouă reorganizare administrativă, comuna a devenit pentru câteva luni parte din județul Ialomița, pentru ca în toamna aceluiași an să fie transferată la Sectorul Agricol Ilfov din subordinea municipiului București, sector devenit în 1998 județul Ilfov. Cinci obiective din comuna Grădiștea sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov, ca monumente de interes local. Trei dintre acestea sunt situri arheologice situl de „la Ceair
Comuna Grădiștea, Ilfov () [Corola-website/Science/310023_a_311352]
-
comuniste, comuna Cernica a fost arondată raionului 23 August aflat în subordinea orașului republican București, rămânând astfel până în 1968, când a devenit parte a județului Ilfov, fiindu-i arondate și satele Bălăceanca și Poșta. Din 1981, a fost arondată Sectorului Agricol Ilfov, subordonat municipiului București, și devenit din 1998 județul Ilfov. În comuna Cernica se găsesc trei situri arheologice clasificate ca monumente istorice de interes național. Este vorba de așezarea geto-dacică de la Tânganu, aflată în zona Tânganu-Moară, pe malul stâng al
Comuna Cernica, Ilfov () [Corola-website/Science/310027_a_311356]
-
În 1950, a devenit parte a raionului 1 Mai din orașul republican București. În 1968, la reforma administrativă de atunci, a devenit comună a județului Ilfov, reînființat. În 1981, la o nouă ajustare a organizării administrative, a fost arondată Sectorului Agricol Ilfov, subordonat municipiului București, sector care în 1998 a devenit județul Ilfov. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Afumați se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (85
Afumați, Ilfov () [Corola-website/Science/310026_a_311355]
-
Ștefanca, Tolăcești, Tomnatec, Trișorești, Țărănești, Vârșii Mari, Vârșii Mici și Vârși-Rontu. Este situată în nord-vestul județului Albă, pe cursul mijlociu al rîului Arieș. Suprafață comunei, de 132 kilometri pătrați, reprezintă 1,8% din suprafața județului Albă. Din totalul ei, terenurile agricole ocupă 785 ha teren arabil, pășuni și 849 ha fânețe. Teritoriul comunei este încadrat la S-E de Munții Trăscăului, la S-V de Munții Metaliferi și la N-E de Munții Gilăului, cu masivul Muntele Mare (1826 m). Este
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
actual al comunei. Numele comunei provine de la cuvântul slav "bistra", care înseamnă "apă limpede". Este reprezentată exclusiv prin gospodăriile individuale, în care se practică în primul rând creșterea animalelor și, mai putin, cultura plantelor. Determinanta pentru aceasta este structura terenurilor agricole: 3495 hectare, din care: teren arabil - 785 ha, fânețe naturale - 849 ha, fânețe naturale - 849 ha. Efectivele de animale sunt: 2.700 bovine, 2.100 ovine, 1.500 porcine , 45 cabaline și 6.000 păsări. Peste 7.000 h din
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
păstrăvii, clenii, mrenele, scobarii. Comună Bistra se află într-o zonă muntoasă cu mari rezerve de material lemnos (în special rășinoase). Au fost restituite, conform Legii 18/1991, Legii 1/2000 și Legii 10/2001, 98% din pădurile, din proprietățile agricole și din imobile. Centrul de comună este traversat de drumul național DN 75, asfaltat, care reprezintă principala cale de comunicație. Comună Bistra are una din cele mai lungi rețele de drumuri interne din țară: 14 drumuri comunale și 83 de
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
și rășinoase coboară până în unda apei creând un cadru natural de o frumusețe aparte, specific acestor locuri. Când se apropie de Teiuș, valea devine largă, lărgindu-se din ce în ce mai mult până la vărsarea în Mureș, afectând în timpul viiturilor terenuri întinse de culturi agricole din această zonă. Din orașul Abrud pleacă spre orașul Aiud drumul județean Abrud-Aiud, asfaltat doar până în Bucium Poieni iar de aici neasfaltat și prost întreținut având o lungime totală de 91 km, cu mari dificultăți de circulație pe sectorul Mogoș
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
elondulea, Oxalea acetosela, Vacccinium murtilus, etc. în sub zona fagului, cuprinsă între 600-1000 m, predomină arboretele de fag pe lângă care apare carpenul, frasinul, paltinul, molidul, socul și alunul. Pe locurile pădurilor de fag s-au format pajiști secundare și terenuri agricole, constituind prețioase rezerve de fânețe și pășuni. Pe versanții umbriți, pădurile de molid coboară până în albia Văii Mogoșului, iar din cauza inversiunilor de temperatură, pădurile de molid se situează uneori sub pădurile de fag, așa cum este cazul în Bârlești și Negrileasa
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
Un efect negativ 1-a avut însă și Sărbătoarea Narciselor, organizată cu un număr mare de participanți, care au cules narcisele cu brațele, contribuind totodată la bătătorirea solului, cu efecte defavorabile asupra dezvoltării ulterioare a plantelor. Cea mai importantă ramură agricolă ce se practică pe scară mai largă este creșterea animalelor, deși și în acest sector se observă o scădere accentuată a efectivelor. Cel mai mare efectiv de animale s-a înregistrat în anul 1941 când efectivul de ovine a atins
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
minute și de 21 de grade,50 de minute longitudine estică. Așezerea matematică a comunei a influențat și determinat existența unui climat temperat continental,moderat de tranziție,cu influență oceanica,care a stabilit în timp,alături de condițiile naturale,practicarea unor culture agricole specifice: cereale,plante industriale și creșterea animalelor:bovine,ovine,porcine și diferite specii de pasari. Condițiile geologice ale teritoriului comunei Șepreuș - practic teritoriul comunei Șepreuș,situat în Câmpia Cermeiului,se încadrează în câmpia aluvionara de subsidența. Caracteristicile reliefului comunei Șepreuș
Comuna Șepreuș, Arad () [Corola-website/Science/310114_a_311443]
-
localitatea Sagu, reședință comunei cu același nume, se află la o distanță de 13 km de municipiul Arad și 37 km de municipiul Timișoara. Comună Sagu se întinde pe o suprafață de 10602 ha, din care 9476 ha reprezintă terenul agricol. În componență administrativă a comunei se regăsesc următoarele localități: Sagu, Cruceni, Fiscut, Firiteaz și Hunedoara Timișană. Evidențiat că o singură unitate geomorfologica, parte a Câmpiei Vingăi, arealul studiat prezintă trei trepte de relief: câmpia înaltă propriu-zisă, cu aspect de platou
Comuna Șagu, Arad () [Corola-website/Science/310113_a_311442]
-
3. Soluri brun-roșcate, 10-13 (vertice, vertice, pseudogleizate): 25,4%; <br> 4. Soluri brun-roșcate luvice, 14-17 (vertice pseudogleizate): 17,2% <br> 5. Soluri gleice și amfigleice, 18-21 (tipice, vertice): 12,1%; <br> 6. Erodisoluri, 22-23 (tipice, vertice): 2,5%. <br> Terenul agricol al comunei se constituie din următoarele folosințe: arabil 7679 ha (81,1%), pășuni 609 ha (6,4%), fânețe 335 ha (3,5%%), vii 830 ha (8,8%) și livezi 23 ha (0,2%). Referitor la încadrarea în clase de calitate
Comuna Șagu, Arad () [Corola-website/Science/310113_a_311442]