15,564 matches
-
împrumutat de arabă din greacă (sec. XIII). În Evul Mediu, cărturarii arabi excelează în științe. Ei aduc în Europa o seamă de termeni care intră în franceză prin intermediul latinei medievale, din domenii ca: Și prin intermediul englezei au intrat câteva cuvinte arabe în franceză, de exemplu "moire" „moar” (sec. XVII), apoi "mohair" (sec. XIX), cu același etimon ca primul cuvânt. Unele cuvinte au intrat în argoul militarilor francezi, cu ocazia cuceririlor franceze din Magreb, în secolul al XIX-lea. Dintre acestea unele
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
hockey", "sprint", "surf", "laser" (siglă din "light amplification by stimulated emission of radiation" „amplificarea luminii prin emisia stimulată a radiației”), "radar" (acronim de la "radio detection and ranging" „detectare prin radio și determinarea distanței”). Mai rare sunt cuvintele internaționale de origine arabă ("algèbre"), italiană ("allegro") sau rusă ("mammouth"). Asimilarea împrumuturilor poate fi totală, atunci când vorbitorul obișnuit nu simte ca străin nici cuvântul împrumutat, nici noțiunea corespunzătoare. Integrarea are loc atât din punct de vedere fonetic, cât și morfolgic. Este în general cazul
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
a apărut în roluri secundare din 53 filme artistice. A fost ales mai cu seamă pentru roluri de tată și de personaje negative, de la nemilosul redactor de gazeta new yorkeză din piesa "Charlie Chan pe Broadway" și până la tiranicul șeic arab din spectacolul "Mr. Moto Takes a Chance". În plus, în ciuda faptului că vorbea de obicei fără accent a fost solicitat să întruchipeze rolul unor umili imigranți de cele mai diverse origini. Când în 1938 a murit Warner Oland, actorul care
J. Edward Bromberg () [Corola-website/Science/334087_a_335416]
-
văzut aici referința către . Sufiții au văzut aici referința către oricare dintre cei ”treziți” spiritual. Al-Tirmidhi a rămas totuși aparte față de sufismul popular. Sistemul său teosofic în întregime nu a exercitat vreo influență, fiind considerat prea complicat și subtil. Ibn Arabi este unul dintre savanții remarcabili care i-au preluat ideile, uneori chiar ca punct de plecare pentru a-și expune propriul sistem de gândire (în cazul lui Ibn Arabi, este vorba despre tratatul " - Revelațiile Meccane"). Un al doilea exemplu celebru
Muhammad ibn `Ali al-Ḥakīm at-Tirmidhi () [Corola-website/Science/334100_a_335429]
-
a exercitat vreo influență, fiind considerat prea complicat și subtil. Ibn Arabi este unul dintre savanții remarcabili care i-au preluat ideile, uneori chiar ca punct de plecare pentru a-și expune propriul sistem de gândire (în cazul lui Ibn Arabi, este vorba despre tratatul " - Revelațiile Meccane"). Un al doilea exemplu celebru îl constituie Al-Ghazali, care utilizează câteva din conceptele lui Al-Tirmidhi în lucrarea sa "" (Renașterea științelor religioase). Al-Tirmidhi a fost un precursor al mișcării de ”renunțare” și ascetism din Iran
Muhammad ibn `Ali al-Ḥakīm at-Tirmidhi () [Corola-website/Science/334100_a_335429]
-
o fiică, Ana-Maria, născută în anul 2013. Ionuț Caragea este autor de poezii, aforisme, proză științifico-fantastică, proză memorialistică și eseuri critice. Creațiile sale literare din volume sau din antologii au fost traduse în șase limbi străine: engleză, franceză, spaniolă, italiană, arabă și albaneză. Ionuț Caragea a scris cinci cărți de aforisme în limba română, primele patru fiind publicate la editura Fides din Iași. În 2012 a câștigat premiul de creativitate la concursul internațional "Naji Naaman" din Liban cu aforisme din volumul
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
de creativitate la concursul internațional "Naji Naaman" din Liban cu aforisme din volumul „Dicționarul suferinței” (traduse în limba franceză de Prof. Univ. Dr. Constantin Frosin) și a fost inclus în „Antologia Premiilor Naji Naaman” cu aforisme în română, franceză și arabă. În 2013 a fost publicat în limba italiană în Antologia aforismului românesc contemporan (Editura Genesi din Torino), lucrare care cuprinde aforisme scrise de 20 autori români contemporani selecționați de specialistul în aforismul european, Fabrizio Caramagna . Acesta caracterizează aforismul lui Caragea
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
Abū ʿAbdullăh Muḥammad ibn Idrīs al-Shăfīʿī (Arabă: ابو عبدالله محمد بن إدريس الشافعيّ) a fost un jurist musulman, care a trăit între 767 — 820 (era noastră) / 150 — 204 AH (calendarul islamic). Al-Shafi’i a fost unul dintre cei patru mari Imami, a cărui moștenire juridică și
Al-Shafi‘i (Imam) () [Corola-website/Science/334119_a_335448]
-
esențiale ale unei opere care să aparțină literaturii de călătorie sunt „a călători, a vedea și a povesti” . Riḥla, cuvânt ce se traduce prin călătorie și prin extensie un gen narativ - literatura de călătorie - se derivă din cuvântul din limba arabă ce înseamnă la origine „ A încăleca pe cămilă în pregătirea unei lungi călătorii”. Conform dicționarului, „raḥala-yarḥaluraḥīlun” înseamnă „a pleca în voiaj, a pleca în călătorie, a emigra, a porni, a pleca” . Pasiunea pentru călătorie a poporului arab este inspirată dintr-
Rihla () [Corola-website/Science/334269_a_335598]
-
cuvântul din limba arabă ce înseamnă la origine „ A încăleca pe cămilă în pregătirea unei lungi călătorii”. Conform dicționarului, „raḥala-yarḥaluraḥīlun” înseamnă „a pleca în voiaj, a pleca în călătorie, a emigra, a porni, a pleca” . Pasiunea pentru călătorie a poporului arab este inspirată dintr-un faimos ḥadīṯ al profetului Muḥammad, ce a îndemnat credincioșii să caute înțelepciunea atât de departe cum este China. Ca răspuns la acest precept profetic, s-a dezvoltat foarte mult în perioada medievală „călătoria în căutarea cunoașterii
Rihla () [Corola-website/Science/334269_a_335598]
-
lor. În Evul Mediu apar jurnalele de călătorie ale pelerinilor ceea ce a rezultat în cunoașterea geografică a teritoriilor până atunci necunoscute. Ca exemplu elocvent avem „Călătoriile” lui Ibn Bațțūța, operă considerată ghid de călătorie pentru pelerini și pentru comercianții atât arabi cât și europeni. În timpul secolelor al XV-lea și al XVI-lea literatura de călătorie tinde spre exactitudine și spre realități geografice și etnografice, și de-abia din prima jumătate a secolului al XVII-lea putem să ne referim la
Rihla () [Corola-website/Science/334269_a_335598]
-
Shu‘ubiyya (în arabă: "الشعوبية") reprezintă o mișcare de rezistență a musulmanilor nearabi în fața dominației arabe, care a avut loc în lumea islamică, îndeosebi în Iran și în Andaluzia, în perioada califatului abbasid. La baza acestei mișcări se află un verset din Coran (49:13) care face o departajare clară între două concepte, prin utilizarea cuvintelor
Shu'ubiyya () [Corola-website/Science/334285_a_335614]
-
făcut popoare (shu'ub)și triburi (qaba'il) că voi să vă cunoșteți unii pe alții. Cel mai cinstit dintre voi înaintea lui Dumnezeu este cel mai temător. Dumnezeu este Știutor, Cunoscător.”" . În acest context, cuvantul "triburi" desemnează totalitatea triburilor arabe, pe când cuvântul "popoare" face referire la populația compusă din nearabi. Această distincție stă la originea conceptului "Shu‘ubiyya", reprezentând mișcarea popoarelor, care sunt numite "‘ajami", împotriva dominației arabe. Această mișcare a luat o amploare deosebită în Iran în urmă cuceririlor
Shu'ubiyya () [Corola-website/Science/334285_a_335614]
-
Dumnezeu este Știutor, Cunoscător.”" . În acest context, cuvantul "triburi" desemnează totalitatea triburilor arabe, pe când cuvântul "popoare" face referire la populația compusă din nearabi. Această distincție stă la originea conceptului "Shu‘ubiyya", reprezentând mișcarea popoarelor, care sunt numite "‘ajami", împotriva dominației arabe. Această mișcare a luat o amploare deosebită în Iran în urmă cuceririlor islamice, manifestându-se sub forma unei împotriviri a iranienilor în fața tentativei de arabizare a culturii persane. Pe alocuri, acest curent a fost resimțit ca fiind antimusulman, sau chiar
Shu'ubiyya () [Corola-website/Science/334285_a_335614]
-
arabizare din secolele al IX-lea și al X-lea din Iran. Mișcarea este considerată un conflict lingvistic ce are ca punct de pornire complexul de inferioritate lingvistică al iranienilor, care nu erau în stare să utilizeze așa cum trebuia limba arabă. În urmă cuceririi persanilor de către armatele arabe, aceștia se supun cu ușurință procesului de islamizare, dar ceea ce nu pot accepta este înlocuirea propriei limbi cu limba arabă, pe care o adoptă pentru câteva secole că limba de cultură, abandonând-o
Shu'ubiyya () [Corola-website/Science/334285_a_335614]
-
al X-lea din Iran. Mișcarea este considerată un conflict lingvistic ce are ca punct de pornire complexul de inferioritate lingvistică al iranienilor, care nu erau în stare să utilizeze așa cum trebuia limba arabă. În urmă cuceririi persanilor de către armatele arabe, aceștia se supun cu ușurință procesului de islamizare, dar ceea ce nu pot accepta este înlocuirea propriei limbi cu limba arabă, pe care o adoptă pentru câteva secole că limba de cultură, abandonând-o ulterior (dar au păstrat scrierea arabă), sau
Shu'ubiyya () [Corola-website/Science/334285_a_335614]
-
lingvistică al iranienilor, care nu erau în stare să utilizeze așa cum trebuia limba arabă. În urmă cuceririi persanilor de către armatele arabe, aceștia se supun cu ușurință procesului de islamizare, dar ceea ce nu pot accepta este înlocuirea propriei limbi cu limba arabă, pe care o adoptă pentru câteva secole că limba de cultură, abandonând-o ulterior (dar au păstrat scrierea arabă), sau recunoașterea supremației arabilor la nivel politic și cultural. Scopul principal a fost acela de păstrare a culturii și protejare a
Shu'ubiyya () [Corola-website/Science/334285_a_335614]
-
armatele arabe, aceștia se supun cu ușurință procesului de islamizare, dar ceea ce nu pot accepta este înlocuirea propriei limbi cu limba arabă, pe care o adoptă pentru câteva secole că limba de cultură, abandonând-o ulterior (dar au păstrat scrierea arabă), sau recunoașterea supremației arabilor la nivel politic și cultural. Scopul principal a fost acela de păstrare a culturii și protejare a identității persane. Efectul remarcabil care a avut loc în urma acestei mișcări a fost supraviețuirea limbii persane până în ziua de
Shu'ubiyya () [Corola-website/Science/334285_a_335614]
-
supun cu ușurință procesului de islamizare, dar ceea ce nu pot accepta este înlocuirea propriei limbi cu limba arabă, pe care o adoptă pentru câteva secole că limba de cultură, abandonând-o ulterior (dar au păstrat scrierea arabă), sau recunoașterea supremației arabilor la nivel politic și cultural. Scopul principal a fost acela de păstrare a culturii și protejare a identității persane. Efectul remarcabil care a avut loc în urma acestei mișcări a fost supraviețuirea limbii persane până în ziua de astăzi. Cultură persana a
Shu'ubiyya () [Corola-website/Science/334285_a_335614]
-
principal a fost acela de păstrare a culturii și protejare a identității persane. Efectul remarcabil care a avut loc în urma acestei mișcări a fost supraviețuirea limbii persane până în ziua de astăzi. Cultură persana a avut o mare influență asupra culturii arabe, mai mult în plan artistic și literar decât în cel științific și filosofic (spre exemplu, operă literară "", o culegere de fabule care a fost tradusă în arabă din persana medie), la fel si istoriografia arabă s-a format după modelul
Shu'ubiyya () [Corola-website/Science/334285_a_335614]
-
o mare influență asupra culturii arabe, mai mult în plan artistic și literar decât în cel științific și filosofic (spre exemplu, operă literară "", o culegere de fabule care a fost tradusă în arabă din persana medie), la fel si istoriografia arabă s-a format după modelul persan. La două secole după ce această mișcare s-a manifestat în est, o altă formă a sa a luat naștere în Spania islamică. Această mișcare a fost inițiată de berberi, iar apoi a fost reluată
Shu'ubiyya () [Corola-website/Science/334285_a_335614]
-
secolul al XI-lea apare o nouă formă de expresie literară influențată de "Shu‘ubiyya", epistola ("Risala") a poetului andaluz Ibn Garcia, care, scrisă între anii 1050-1076, avea ca scop încercarea de demonstrare a superiorității noilor convertiți la islam asupra arabilor, criticând musulmanii arabi, pe care îi consideră inferiori din punct de vedere cultural în fața popoarelor pe care încercau să le cucerească. Pornind de la subiectul unor articole redactate între anii 1966-1972, ia naștere conceptul de "Neo-Shu‘ubiyya" pentru a desemna încercările
Shu'ubiyya () [Corola-website/Science/334285_a_335614]
-
-lea apare o nouă formă de expresie literară influențată de "Shu‘ubiyya", epistola ("Risala") a poetului andaluz Ibn Garcia, care, scrisă între anii 1050-1076, avea ca scop încercarea de demonstrare a superiorității noilor convertiți la islam asupra arabilor, criticând musulmanii arabi, pe care îi consideră inferiori din punct de vedere cultural în fața popoarelor pe care încercau să le cucerească. Pornind de la subiectul unor articole redactate între anii 1966-1972, ia naștere conceptul de "Neo-Shu‘ubiyya" pentru a desemna încercările moderne de naționalizare
Shu'ubiyya () [Corola-website/Science/334285_a_335614]
-
de supremația lor culturală, care constă, mai exact, în moștenirea beduina. Viziunea lui Al-Jahiz referitoare la "Shu‘ubiyya" este expusă în "Cartea Retoricii și a Lămuririi (Kitab al-bayăn wa-t-tabyīn)". Această lucrare retorica, ce aparține speciei are ca scop combaterea adversarilor arabilor, reprezentanții mișcării "Shu‘ubiyya" și “desființarea argumentelor lor prin sublinierea importanței limbii arabe din Coran, dar și a beduinilor, creatorii și păstrătorii acestei limbi, arabii prin excelență” (N. Anghelescu). Această mișcare a luat naștere în timpul dinastiei abbaside și apare sub
Shu'ubiyya () [Corola-website/Science/334285_a_335614]
-
Al-Jahiz referitoare la "Shu‘ubiyya" este expusă în "Cartea Retoricii și a Lămuririi (Kitab al-bayăn wa-t-tabyīn)". Această lucrare retorica, ce aparține speciei are ca scop combaterea adversarilor arabilor, reprezentanții mișcării "Shu‘ubiyya" și “desființarea argumentelor lor prin sublinierea importanței limbii arabe din Coran, dar și a beduinilor, creatorii și păstrătorii acestei limbi, arabii prin excelență” (N. Anghelescu). Această mișcare a luat naștere în timpul dinastiei abbaside și apare sub forma unei neînțelegeri dintre iranieni și arabi, în cadrul căreia își combăteau tradițiile, persanii
Shu'ubiyya () [Corola-website/Science/334285_a_335614]