15,443 matches
-
în urmă cu 15 000 de ani. Aceștia s-au împrăștiat rapid pe teritoriul celor două Americi. Cele doua Americi cuprindeau o diversitate lingvistică. Între 6000-2000 î.Hr., pe teritoriul actual al Mexicului au început să fie cultivate plante ca porumb, cartofi, fasole, tomate și dovleac, acestea fiind plante mai productive decât cerealele din Europa. Acest fapt a dus la un spor demografic, creindu-se civilizații agricole dense. America precolumbiană cuprindea triburi de vânători-culegători, dar și civilizații agricole dense în Mexic (mayași, azteci
Perioada marilor descoperiri () [Corola-website/Science/303948_a_305277]
-
fost introduse în America plante, că grâul, secară, meiul, orezul, vită de vie, măslinul, pomi fructiferi, trestia de zahăr, animale că boul, bivolul, calul, măgarul, oaia, porcul, păsări de curte. Din America au fost aduse în Europa plante că porumbul, cartoful, roșiile, ananasul, tutunul, și păsări precum curcanul. Prădarea tezaurelor adunate de generații de către amerindieni și exploatarea intensă a minelor de aur și de argint, că cele din Potosi-Peru sau de la Zacatecas-Mexic, au dus la un uriaș aflux de metale prețioase
Perioada marilor descoperiri () [Corola-website/Science/303948_a_305277]
-
fabrici unde se produc și cele din grâu, orz, ovăz și secară. Sunt permise: toate legumele (deci inclusiv soia și făina de soia, năutul), fructele, carnea, laptele de orice fel, nucile, iar dintre cereale: porumbul, orezul și pseudocerealele, amidonul din cartofi, porumb. Mezelurile, brânzeturile, semipreparatele, conservele trebuie verificate citind lista de ingrediente. Făina de grâu din sosuri se poate înlocui cu amidon de porumb. Glutenul trebuie substituit în alimentele fără gluten prin alți lianți alimentari. Acești lianți alimentari alcătuiesc împreună cu pseudocerealele
Celiachie () [Corola-website/Science/304396_a_305725]
-
în musculatură. Șuncile sunt bine dezvoltate dar mai puțin descinse. Membrele sunt mijlocii ca lungime, suficient de puternice, animalele au o bună mobilitate. Abdomenul este ceva mai mare decât la alte rase, consecutiv alimentației care cuprinde și furaje suculente (sfeclă, cartofi, napi etc), și prezintă pe partea inferioară 12 sfârcuri așezate simetric. Culoarea caracteristică rasei este neagră, cu brâu alb care înconjoară trunchiul în dreptul spetelor, cuprinzând și membrele anterioare. Lățimea brâului alb variază de la câțiva cm până la 30-40 cm. Trecerea de la
Porc de Bazna () [Corola-website/Science/304457_a_305786]
-
în carcasă este de 1,3-1,4 : 1. Rasa Bazna este adaptată la condițiile naturale de creștere din aria sa de răspândire. Este puțin pretențioasă la condițiile de întreținere și valorifică bine cele mai variate surse de hrană: pășune, rădăcinoase, cartofi, porumb, resturi menajere etc. Animalele sunt rezistente, putând fi crescute în sistem extensiv și semiintensiv. Perspectivele rasei sunt limitate, fiind depășite de perspectivele altor rase de carne, care au însușiri productive superioare. Se va crește în continuare în zonele în
Porc de Bazna () [Corola-website/Science/304457_a_305786]
-
pe mai puțin de 30% din teritoriu și are o diversitate remarcabilă, evidențiindu-se plantațiile de ceai care de multe decenii, situiază Sri Lanka pe "podimul" producătorilor mondiali. Se recoltează (mii tone, 2004): orez(2.509,8), manioc (228), batate(4), cartofi, legume, ceai (303, 2003, locul 3 pe glob), cauciuc natural, cafea, cacao, arahide, trestie de zahăr (1000), banane (610), mango (100), ananas (50,5), citrice, nuci de cocos (1.900) și de acaju, mirodenii (piper 16.5, scorțișoară 12.2
Sri Lanka () [Corola-website/Science/297988_a_299317]
-
reprezintă sursele principale de inspirație pentru creația pictorului. Și în Marly-le-Roy, Bougival și în alte orășele situate în vecinătate, Vlaminck pictează peisaje pline de spontaneitate și temperament, în care cu greu vom găsi personaje umane. Chiar și în "Culegătorii de cartofi" figurile rămân nedeterminate, ele fac parte din peisaj, confundându-se cu ansamblul în care evoluează. Pictând "Restaurantul "La Machine" din Bougival", în vârtejul aprins al culorilor, artistul își diversifică gama cromatică obișnuită, dar, cu trăsături rapide, lasă pe pânză locuri
Maurice de Vlaminck () [Corola-website/Science/312612_a_313941]
-
lagărul Gross-Rosen, care îl simpatiza din cauza cunoștințelor sale în Tora și Talmud, l-a salvat o dată de la moarte, împiedicându-l să se alăture voluntar la un transport spre o așa-zisă muncă, ispititoare în acele zile de foame, la "curățat cartofi", care în realitate era trimiterea acelui grup de oameni la gazare. Dupa ce a fost eliberat de armata americană și ajungând la Budapesta, a emigrat de acolo în Statele Unite, unde, ajuns în atenția renumitului cărturar Saul Lieberman, și-a completat
David Weiss Halivni () [Corola-website/Science/312659_a_313988]
-
este o plantă anuală erbacee din familia Solanaceae, familie de care aparțin și tomatele, cartoful, și mătrăguna. Planta se cultivă, din ea făcându-se produse de tutungerie. Tutunul ajunge în Europa după descoperirea Americii (1492). Francezul Jean Nicot a contribuit la introducerea tutunului în Franța ca plantă medicinală. Mai târziu s-a reușit extragerea nicotinei
Nicotiana tabacum () [Corola-website/Science/311085_a_312414]
-
formată din diferite semințe, nimfelor le trebuie vitamine pe care cel mai bine le iau din fructe și legume. Printre favoritele lor se enumeră salată verde, morcovi cu frunze, mere, porumb încă necopt pe șiulete, cozi de ardei cu semințe, cartofi, orez, semințe de soc, nuci, struguri, mandarine, portocale, vișine, prune, ardei, sfeclă roșie, castraveți, mazăre. Măsurile ideale pentru o volieră sunt de 2.5x1.5x2 LxLxI m pentru o pereche de nimfe iar pentru o colivie ar trebui să fie
Papagal nimfă () [Corola-website/Science/312407_a_313736]
-
constituia faptul că majoritatea absolvenților repartizați în Viișoara în anii trecuți au plecat la puțină vreme după sosire. Unii dintre ei au produs și dezastre; spre exemplu, inginerul agronom sosit înaintea lui Geo a hotărât să nu se mai cultive cartofi, sfeclă și porumb pe ogoarele comunei, așa cum se cultiva de zeci de ani, plantând grâu care nu s-a copt. Absolvenții încep un adevărat război cu președintele CAP-ului și sătenii. Medicul îi amendează pe grăjdari pentru că nu respectau regulile
Toamna bobocilor () [Corola-website/Science/312955_a_314284]
-
comun ursul, nărăvit uneori nu numai la vitele locuitorilor ci și la stupii și poamele de prin ogrăzi. Îl urmeaza cerbul carpatin, căpriorul, lupul, râsul și mistrețul, acesta din urmă dijmuind și el toamna lanurile de porumb și culturile de cartofi. Destul de frecvent se întâlnește jderul și veverița cât și, uneori, pisica sălbatică. În zona colinară, ba chiar și în lunca Oltului, își fac veacul, „iezănea”(bursucul), iepurele, vulpea,nevăstuica, „helciu”(hermelina) și dihorul. Prin cotloanele săpate în țărmuirea Oltului, tot
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
construită în perioada regimului comunist o "Întreprindere de selecționare și creștere a porcilor" (I.S.C.I.P). În domeniul agricol se distinge cultura plantelor cerealiere ( grâu secară, porumb, orz, ovăz), tehnice și textile ( sfecla de zahăr (în perioada comunistă), cânepa) și cultura cartofului. În zootehnie, s-a remarcat în trecut creșterea boilor și a bivolilor, aceștia din urmă fiind înlocuiți la sfârșitul secolului al XX-lea de vite. În gospodăriile locuitorilor se regăsesc păsările, caii, porcii și într-o masură mult redusă oile
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
la practicarea unei agriculturi sedentare trienale, după modelul săsesc, numit „Dreifelderwirtschaft” . Potrivit acestuia suprafața arabilă a satului era împărțită în trei „trupuri” (părți), pe fiecare dintre ele semănându-se prin rotație toamna, grâu sau secară și primăvara - ovăz, porumb sau cartofi, în al treilea an terenul fiind lăsat ogor „să se odihnească” conform tabelului. O singură suprafață de teren nu avea nevoie de un astfel de sistem trienal:lunca Oltului precum și „Mestecănișul” care trebuia să fie „gunoit” (îngrășat). Aspecte ale agriculturii
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
carne de vită, porc, pui, cal, gâscă, curcan, oaie, miel și pește dezosat (în cantități nu foarte mari), se recomandă și o serie de legume (atenție la cele toxice pentru câini, de exemplu ceapa) cum ar fi roșii, salată, spanac, cartofi (fierți în coajă și pisați), morcovi (rași), țelină, pătrunjel, fasole verde și varză (nu foarte des). Pentru a completa sursa de proteine, aminoacizi și carbohidrați sunt foarte recomandabile organele de porc și vită (ficat, rinichi, plămâni), pastele făinoase, ouă (de
Ciobănesc caucazian () [Corola-website/Science/309530_a_310859]
-
doar „10 gălete de semănătură” în 1777, respectiv la cca. până la în 1851, anul desființării graniței. Autoritățile s-au implicat în răspândirea asolamentului trienal în agricultura locală începând din anul 1777, drept pentru care s-a extins cultura porumbului, a cartofului și pomăritul. Muncile agricole și cele gospodărești se desfășurau după calendare impuse de autorități „la comandă”, respectiv: „slobosul” la cules, al adusului „bucatelor” de pe câmp, „slobosul” ciurzilor pe miriști, prin „otrăvuri” sau cucuruze etc. Toate aceste „campanii” erau anunțate din
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
au realizat cele mai substanțiale venituri din istoria satului, un exemplu fiind localnicul Gheorghe Raț care a realizat împreună cu familia sa echivalentul a 772 de zile de muncă și a primit contravaloarea a 4632 kg de cereale, 3860 kg de cartofi, 4632 kg de furaje, 155 kg de zahăr etc, precum și suma de 13.896 de lei. În acest an, C.A.P.-ul din Racovița a devenit „milionară” remarcându-se în presa sibiană și cea centrală, iar în 1979 valoare totală
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
transport în această zonă. Rasa de bovine predominantă este rasa Pingzaw deși s-a introdus și rasa Bălțata românească iar la ovine Țurcana. În cazul culturilor, în Mogoș se practică în special o agricultură de subzistență, pe suprafețe relativ mici. Cartoful, în special este principala cultură a mogoșenilor. Legumicultura - atât cât este necesară pentru o gospodărie. Livezile și grădinile de zarzavat ocupă din cele 8063 ha ale comunei doar 25 ha. Pășunile și fânețele naturale sunt cele mai bine reprezentate. În
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
munca câmpului cât si din alte ocupații. Alimentația constă, în afară de lapte si derivatele lui, din legume, pâine, fructe, carne, conserve de legume și de fructe, etc. lama mănâncă came de porc, proaspătă sau după ce a fost afumata, preparata cu varză, cartofi, fasole uscată sau păstăi uscate, alături de legumele si fructele care s-au putut păstra. Primăvara se consuma, pe lângă produse lactate și legume conservate, came de vită, păsări, oua, came de miel si de oi, cu salate sau ceapă verde, apoi
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
52,30 % este reprezentată de terenul agricol. Cea mai mare pondere la nivelul acestuia o au terenurile arabile, restul fiind reprezentat de pășuni, fânețe, vii și livezi. Solurile sunt de tip luvisoluri. Principalele culturi agricole practicate sunt: cerealiere (păioase + porumb), cartoful, legumele și leguminoasele, plantele tehnice (răpită), floarea soarelui . Existența în depozitele de suprafață a cineritele determina că terenul agricol să fie favorabil vitei de vie Viticultura se pracică pentru autoconsum. Majoritatea agricultorilor au o situație financiară modestă, precum și gospodării cu
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
și Maghișa, care se varsă în Crișul Repede. Vegetația este una de stepa, plantele ierboase cele mai răspândite fiind graminoidele iar dintre arbuști porumbacul și măcieșul. La cultura plantelor cele mai răspândite sunt grâul, secara, orzul, ovăzul, porumbul, floarea - soarelui, cartoful etc. Animalele specifice zonei sunt vulpea, iepurele, dihorul, șoarecele de câmp, cârtita, iar dintre păsări amintim cioară, vrabia, ciocârlia, potârnichea, prepelița, coțofana și fazanul. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sacadat se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul
Comuna Săcădat, Bihor () [Corola-website/Science/310207_a_311536]
-
lui Moș Iordache a fost deschisă ca han. La crâșmă sunt oferite consumatorilor produse tradiționale specifice (sărmăluțe cu smântână și mămăliguță, mâncăruri din bureți, plăcinte poale-n brâu și afinată bucovineană), dar și alt gen de produse (bere, grătar, mici, cartofi prăjiți și salată de sfeclă roșie). Satul Marginea este un renumit centru de artă populară, cunoscut îndeosebi pentru ceramica neagră ce se produce aici. Îndeletnicirea olăritului are tradiții vechi în localitate. Aici se modelează manual lutul argilos în scopul fabricării
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
încăperea care are acces în exterior, ea fiind spațiul unde se depozitează și păstrează produse alimentare sau obiecte de uz gospodăresc: cofițe, donițe, ladă de făină, budăci, butoiașe, piuă, untăriță, rășchitor. În partea din spate funcționa o groapă pentru păstrarea cartofilor, sfeclei sau a fructelor în timpul iernii. Din tindă se intră în „casa cea mare”, unde se află lângă pereți laițe sprijinite pe butuci. În partea stângă a intrării este amenajat cu cuptor cu vatră specific zonei. Între cuptor și peretele
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
sau pâlcuri de pădure. Fauna nu este pre bogată dar merită să fie amintite insecte ce se găsesc în număr mare ca libelula, greierii, cosașul verde (Tettigonia viridissima), lăcusta călătoare, gândacul de colorado (Leptinotarsa decemlineata) ( care provoacă pagube culturilor de cartofi) , cărăbușul de mai(Melolontha melolontha), rădașca (Lucanus cervus), cărăbușul negru care este prezent în păduri, precum și o mare varietate de fluturi. Păsările au devenit mai puține datorită asanării mlaștinilor și tăierii arbuștilor de pe câmp. Se întâlnesc mierla, pițigoiul de grădină
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
locurile mlăștinoase, specii de rogoz, pipirig și stuf. Fauna nu este pre bogată dar merită să fie amintite insecte ce se găsesc în număr mare ca libelula, greierii, cosașul verde, lăcusta călătoare, gândacul de colorado ( care provoacă pagube culturilor de cartofi), cărăbușul de mai, rădașca, cărăbușul negru care este prezent în păduri, precum și o mare varietate de fluturi. În râurile comunei se pot găsi specii de pești precum crapul, carasul, linul, bibanul, știuca, somnul, țiparul și altele. Păsările au devenit mai
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]