16,530 matches
-
Stâncii este un sat în comuna Ungheni din județul Iași, Moldova, România. Coadă Stâncii apare cu această denumire în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În hotărnicia Mânzăteștilor se menționează satul Ocenicii ce-i zic acum și satul Coadă Stâncii. Ocenicii erau vechii țărani care lucrau aceste pământuri domnești, care s-au așezat aici, la coadă dealurilor. Se presupune că în urma unor alunecări de pămân, care au lăsat dealurile golașe și stâncoase, sătul și-ar fi luat denumirea de
Coada Stâncii, Iași () [Corola-website/Science/301267_a_302596]
-
denumire în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În hotărnicia Mânzăteștilor se menționează satul Ocenicii ce-i zic acum și satul Coadă Stâncii. Ocenicii erau vechii țărani care lucrau aceste pământuri domnești, care s-au așezat aici, la coadă dealurilor. Se presupune că în urma unor alunecări de pămân, care au lăsat dealurile golașe și stâncoase, sătul și-ar fi luat denumirea de Coada-Stâncii. Satul a aparținut de comna Holboca până la primul război mondial, apoi până în anul 1930 de comună
Coada Stâncii, Iași () [Corola-website/Science/301267_a_302596]
-
anul 1930 de comună Golăiești, când trece la comună Bosia. În prezent satul are aproape 650 de locuitori, peste 200 de locuințe și 270 de gospodării. În sat funcționează o școală primară și o grădiniță. Biserică "SFANȚUL DUMITRU" din satul Coadă Stincii Satul Coadă Stincii este așezat pe coasta dealului care străjuiește șesul Prutului și a Jijiei. Bătrânii spun că primii locuitori ai acestui sat au fost robi boierești. Despre începutul bisericii cu hramul Sfanțului Mucenic Dimitrie din acest sat, nu
Coada Stâncii, Iași () [Corola-website/Science/301267_a_302596]
-
comună Golăiești, când trece la comună Bosia. În prezent satul are aproape 650 de locuitori, peste 200 de locuințe și 270 de gospodării. În sat funcționează o școală primară și o grădiniță. Biserică "SFANȚUL DUMITRU" din satul Coadă Stincii Satul Coadă Stincii este așezat pe coasta dealului care străjuiește șesul Prutului și a Jijiei. Bătrânii spun că primii locuitori ai acestui sat au fost robi boierești. Despre începutul bisericii cu hramul Sfanțului Mucenic Dimitrie din acest sat, nu se cunosc date
Coada Stâncii, Iași () [Corola-website/Science/301267_a_302596]
-
locuitori ai acestui sat au fost robi boierești. Despre începutul bisericii cu hramul Sfanțului Mucenic Dimitrie din acest sat, nu se cunosc date precise. Probabil prima biserică datează de pe la sfarsitul sec. XVIII. Conform documentelor găsite în arhiva Mitropoliei, biserica din Coadă Stâncii a fost construită cam pe la anul 1830. Această bisericuța și-a luat ființă dintr-un mic schit așezat în mijlocul pădurii Coadă Stâncii. Acest schit a fost clădit de călugării schimnici pe la 1750. Materialele au fost aduse de călugări din
Coada Stâncii, Iași () [Corola-website/Science/301267_a_302596]
-
date precise. Probabil prima biserică datează de pe la sfarsitul sec. XVIII. Conform documentelor găsite în arhiva Mitropoliei, biserica din Coadă Stâncii a fost construită cam pe la anul 1830. Această bisericuța și-a luat ființă dintr-un mic schit așezat în mijlocul pădurii Coadă Stâncii. Acest schit a fost clădit de călugării schimnici pe la 1750. Materialele au fost aduse de călugări din pădurea Bahu, ținutul Lapuseni. Mai tarziu prin anii 1810 - 1820 taindu-se pădurea s-au făcut și câteva gospodării împrejurul bisericii, cum
Coada Stâncii, Iași () [Corola-website/Science/301267_a_302596]
-
terenuri fugitive, din cauza ploilor și a defrișărilor făcute, schitul și gospodăriile omenești s-au surpat. Sinistrații s-au mutat atunci mai la sud cu vreo 300 m spre Manzatesti cladindu-si gospodăriile din nou și dând naștere satului de astăzi, Coada Stincii. Odată cu mutarea gospodăriilor, au mutat și biserica cladind-o din nou pe locul de azi, în proporții mult mai mici, se cunoaște de pe catapeterasma care nemaiîncăpând au așezat-o în linii franțe. Astăzi se mai cunoaște locul fostului cimitir
Coada Stâncii, Iași () [Corola-website/Science/301267_a_302596]
-
1919 - 1922. între 1922 -1927 au servit cu delegație diferiți călugări iar de la 1927 funcționează preotul Adrian Dartu, absolvent al Seminarului Teologic din Iași. Urmează apoi preotul Mină Prodan iar din anul 1944 funcționează preotul Gheorghe Pîntia, originar din satul Coadă Stâncii, care va sluji până la moartea să în anul 1980. Mormântul părintelui Pîntia se află în partea dreaptă a bisericii chiar la intrarea în curte. Urmează preoții Ion Tatulea, Zmeu (Cosofret), Mărgineanu Aurel și Tansanu Gheorghe, iar din anul 2000
Coada Stâncii, Iași () [Corola-website/Science/301267_a_302596]
-
anumite proporții. Pe solurile din teritoriul localității se dezvoltă o vegetație reprezentată prin pajiști de silvo - stepă și păduri. Pădurile, ca resurse naturale, sunt formate din gorun și fag. Pe pajiștile existente se întâlnesc plante ca: golomățul, iarba câmpului, pir, coada vulpii, rogosuri, trifoi roșu, trifoi alb, mușețel și multe alte specii. În unele bălți apare stuful și papura. În sectoarele cu sărătură cresc iarba de sărătură și păiușca. Pe izlazuri cresc buruienile cu spini și buruienișul cu scai măgăresc. Vegetația
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
limita cu județele și , pe malul stâng al râului Moldova. Este străbătută de șoseaua națională DN2, care leagă Romanul de Suceava. La Cristești, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN15B, care duce la Târgu Neamț și mai departe la coada lacului Izvorul Muntelui; și șoseaua județeană DJ208K, drum ce deservește exclusiv comuna, ducând la satul Homița. Prin comună trece și calea ferată Pașcani-Târgu Neamț, pe care este deservită de stația Cristești Pașcani. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cristești
Comuna Cristești, Iași () [Corola-website/Science/301270_a_302599]
-
Lăzăreni, având în total 1584 de locuitori. În comună funcționau o moară de apă, o școală și patru biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Copou a aceluiași județ, având 1959 de locuitori în satele Bran, Chișărăi, Cilibiu, Coada Stâncii, Golăești, Medeleni, Petrești și Podu Jijiei. În 1931 i s-au alipit satele comunei Bosia, desființată, dar ele aveau să fie în scurt timp din nou separate. În 1950, comuna a fost arondată raionului Iași din regiunea Iași. În
Comuna Golăiești, Iași () [Corola-website/Science/301278_a_302607]
-
1,66%). Pentru 7,85% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Braniștea a județului Iași și era formată din satele Holboca, Dancu, Valea Lungă, Rusenii Vechi, Rusenii Noi și Coada Stâncii, având în total 1455 de locuitori. În comună funcționau trei mori de apă, patru de vânt și trei de aburi, trei biserici și o școală. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Copou a aceluiași județ, având 1942
Comuna Holboca, Iași () [Corola-website/Science/301284_a_302613]
-
Ungheni (în trecut, Bosia) este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Bosia (reședința), Coada Stâncii, Mânzătești și Ungheni. Comună poartă numele localității Ungheni datorită faptului că acest sat reprezintă un punct feroviar important. Numele de "Ungheni" provine de la "unghi", referire la faptul ca localitatea Ungheni este situată în dreptul unei cotituri a râului Prut. Comună
Comuna Ungheni, Iași () [Corola-website/Science/301318_a_302647]
-
se termină în DN28). Prin comună trece și calea ferata Iași-Chișinău, pe care este deservita de stația-punct de trecere a frontierei Ungheni. Relieful comunei este format din dealuri și o câmpie, ce predomina. Pe dealuri sunt situate satele Mânzătești și Coadă Stâncii, iar în lunca Jijiei și a Prutului localitățile Bosia și Ungheni. Solul este format din aluviuni de natură argilo-nisipoasă, la șes, si argilo-calcaroasă, în majoritate lutos, pe dealuri. Caracteristicile solului sunt, în zona de șes fertilitatea ridicată, iar la
Comuna Ungheni, Iași () [Corola-website/Science/301318_a_302647]
-
și a Prutului localitățile Bosia și Ungheni. Solul este format din aluviuni de natură argilo-nisipoasă, la șes, si argilo-calcaroasă, în majoritate lutos, pe dealuri. Caracteristicile solului sunt, în zona de șes fertilitatea ridicată, iar la dealuri instabilitatea suprafeței. În regiunea Coadă Stâncii, instabilitatea solului a provocat dese alunecări de teren. Terenurile arabile de pe șes sunt propice cultivării tuturor tipurilor de plante agricole: porumb, cartofi, floarea soarelui și în special legume. Dealurile sunt propice cultivării de păioase - orz, ovăz - si leguminoase - mazăre
Comuna Ungheni, Iași () [Corola-website/Science/301318_a_302647]
-
monumentelor istorice din județul Iași că monument de interes local, clasificat că monument de arhitectură, este (1858) din satul Bosia. Comună are trei școli. Cea mai importantă este Școala Generală Bosia-Ungheni. De asemenea și localitatea Mânzătești are o școală generală. Coadă Stâncii are doar o școală primară, dar elevii își continua studiile la celelalte școli din comuna, la școlile din Iași sau din localitățile vecine. Principalele activități culturale se desfășoară în cadrul Centrului Cultural. Clădirea acestei instituții a fost de curand renovată
Comuna Ungheni, Iași () [Corola-website/Science/301318_a_302647]
-
grănicerii sovietici i-au somat să se oprească. După ce coloana a ignorat somația, sovieticii au tras în plin cu mitraliere, încontinuu, secerându-i. Supraviețuitorii au fost urmăriți de cavaleriști și spintecați cu sabia. După masacru răniții au fost legați de cozile cailor și târâți până la 5 gropi comune săpate dinainte, unde au fost ingropați, unii fiind în viață încă: bătrâni, femei, copii, sugari - vii, morți sau muribunzi. Două zile și două nopți s-a mișcat pământul în acele gropi, până toți
Masacrul de la Fântâna Albă () [Corola-website/Science/301418_a_302747]
-
anul 2005 când se înregistrau în medie 15-20 zboruri pe zi și o medie de nici 1500 de pasageri. În orele de vârf ale traficului, aeroportul depășește capacitatea maximă de procesare a pasagerilor și nu de puține ori se formează cozi în zonele controlului de securitate și al porților de îmbarcare. Destinațiile principale de pe aeroport sunt München, București, Milano și Londra. Cu toate acestea, criza economică s-a facut simțită în numărul de pasageri care au tranzitat aeroportul. Odată cu decizia Carpatair
Aeroportul Internațional Timișoara - Traian Vuia () [Corola-website/Science/301435_a_302764]
-
specii de pești. Știința ce se ocupă cu studiul peștilor se numește ichtiologie. Peștii sunt cei mai puțin dezvoltați dintre craniate. Corpul este fusiform, are forma hidrodinamică, dar poate fi turtit dorso-ventral. Este alcătuit din 3 părți: cap, trunchi și coadă. Pielea este acoperită cu un mucus secretat de celulele glandulare tegumentare. Corpul este acoperit cu solzi protectori sau plăci osoase de origine dermică. Colorația este determinată de cromatofori, celule care se află sub piele și conțin granule pigmentare. Ochiul are
Pește () [Corola-website/Science/300060_a_301389]
-
mamifere sunt terestre și se deplasează pe uscat. Toate aceste mamifere se deplasează cu ajutorul picioarelor, cele inferioare fiind mai scurte decât cele posterioare la cele care se deplasează prin salturi. Cangurul, mamifer inferior, se deplasează prin salturi mari, folosindu-și coada grea ca o contragreutate. Alte animale se deplasează prin mers plantigrad (exp. cârtița) sau mers digitigrad (exp. câinele). Felinele africane, tigrul, leul, ghepardul, cita, etc, au corpul ușor și fără surplusuri de grăsime, atingând rapid viteze de până la 70 km
Mamifer () [Corola-website/Science/300071_a_301400]
-
africane, tigrul, leul, ghepardul, cita, etc, au corpul ușor și fără surplusuri de grăsime, atingând rapid viteze de până la 70 km/h atunci când își aleargă prada. Puținele mamifere exclusiv acvatice (cele mai reprezentante fiind delfinul și balena) se deplasează cu ajutorul cozii musculoase sau a aripilor. Există și mamifere terestre care pot înota, ca de exemplu ursul polar. Ursul polar are nevoie de această îndeletnicire mai ales pentru a se hrăni, hrana lui de bază fiind peștele, dar și pentru a se
Mamifer () [Corola-website/Science/300071_a_301400]
-
talie mijlocie, răspândite pe tot globul pământesc, din care fac parte câinele, lupul, vulpea, șacalul etc. Au un cap alungit și terminat într-un boț trunchiat, golaș și umed, cu trunchi alungit, comprimat lateral, si cu abdomen supt, cu o coadă adesea stufoasa, dar care nu ajunge, în general, la pământ, cu picioare înalte și subțiri terminate cu labe mici. Picioarele anterioare au patru sau cinci, iar cele posterioare au totdeauna patru degete cu gheare groase și tocite. Au o talie
Canide () [Corola-website/Science/300072_a_301401]
-
tocite. Capul este alungit și terminat într-un boț trunchiat, lung și subțire, golaș și umed. Urechile sunt mari și drepte, de regulă, triunghiulare, potrivit de lungi, îndreptate în sus și înainte. Trunchiul este alungit, comprimat lateral, abdomen supt, iar coadă adesea stufoasa, dar care nu ajunge, în general, la pământ. Reprezentanții familiei au corpul puțin musculos. Majoritatea canidelor au o culoare uniformă sau spicata; numai șacalii dungați ("Caniș adustus") au dungi pe lațurile corpului, iar câinii vânători africani ("Lycaon pictus
Canide () [Corola-website/Science/300072_a_301401]
-
cu o lungime a corpului de 75-160 cm. Longevitatea 5-25 ani, în funcție de specie. Aspectul exterior al marsupialelor este foarte variat: de la animale asemănătoare cu cârtița, care au un corp scurt cilindric și extremități joase, până la animale grațioase cu extremități înalte. Coada la cele mai multe marsupiale este bine dezvoltată, iar la unele specii prehensilă. La unele specii la vârful cozii se află o porțiune golașă și cheratinizată a pielii. Tegumentul marsupialelor este acoperit cu blană mai mult sau mai puțin moale cu păr
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
este foarte variat: de la animale asemănătoare cu cârtița, care au un corp scurt cilindric și extremități joase, până la animale grațioase cu extremități înalte. Coada la cele mai multe marsupiale este bine dezvoltată, iar la unele specii prehensilă. La unele specii la vârful cozii se află o porțiune golașă și cheratinizată a pielii. Tegumentul marsupialelor este acoperit cu blană mai mult sau mai puțin moale cu păr des, uneori cu păr aspru (setiform). Parul este, de obicei, împărțită în trei tipuri: păr de contur
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]